3,386 matches
-
și a rizibilului. În fond, ele dau un aer neverosimil istoriei înseși, pe care un narator realist, omniscient și omniprezent, niciodată contrariat, o face să se succeadă în episoade de o rapiditate isteroidă. Întrupări ale unor idei de morală, eroism, patriotism și pasiune potrivite, cel mult, unei structuri românești a anilor '20, cînd sînt puse să vorbească - imprudenta de care cartea este saturata -, personajele lui A. Calafeteanu execută, impasibile și patetice, partiturile unor conversații cu fraze lungi, ceremonios-didactice, care se străduiesc
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
decenii a eșuat, dovedindu-se deficitară, nejustificată. Să fim convinși că tinerii care vor ajunge în Europa occidentală și peste ocean, vor izbuti să înțeleagă prompt că anumite noțiuni și-au pierdut pe drum, relativ, semnificația: morală, disciplina, politețe, credința, patriotism, cinste etc. - iată noțiunile care vor contribui la alcătuirea liantului propriei personalități; deși, s-ar părea, asemenea noțiuni au cam rămas în urmă "epicei" cotidiene. Motiv pentru care școală și-a pierdut vocația, pe cînd familia nu se mai descurcă
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
clocot revoluționar la Izlaz, uciși în noua sute șapte sau împușcați în treizeci și trei. Corelația dintre trecutul eroic și prezentul socialist ne apare astfel organică și firească. (...) Partidului, ca împlinitor al unui vis de fericire nutrit de veacuri, ca educator al patriotismului socialist, poetul îi închină versuri de o cuceritoare sinceritate: �Si-s oștean sub steagul tău de pară/ Și-l urmez la bine sau la greu,/ Căci fierbinte dragoste de țară/ Mi-a turnat în piept partidul meu!� (...)" Înspăimântătoarea priveliște a
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
ratată, pe pămîntul căreia trăiești fără să o vezi, fără a fi cu adevarat conștient de prezența ei, aceasta este tema implicită a unor nuvele precum cea apartinîndu-i lui Malamud. Nimeni nu-l poate suspectă pe Updike de lipsă de patriotism pentru asemenea opțiuni, atîta vreme cît există și o contrapondere uriașă în volum, reprezentată de un copleșitor personaj-colectiv, sau supra-personaj, America. Fie că e New Yorkul, orașul gigantic adîncit în zgomotele mulțimii, ori o casă de țară, acest supra-personaj e
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
generația mai veche. Piti, cum i se spune, a scăpat din vedere faptul că un Hagi s-a ăntors la naționala nu chemat de el, ci an urma rugăminții lui Adrian Păunescu, cel care a știut să ciupească de coardă patriotismului acestui jucător extraordinar de talentat care s-a retras de la naționala după ultimul Campionat Mondial pentru a face loc altora, poate mai buni. Hagi s-a ăntors la echipa României ăntr-o calitate pe care prea puțini dintre noi reușesc să
Oameni indispensabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17492_a_18817]
-
separării și contiguității deopotrivă: ea marchează un sfârșit a ceva, dar acest ceva capătă consistentă tocmai an virtutea sfârșitului sau. Devenim conștienți de o limbă, o cultură, un specific național, mai cu seamă dincolo de granițele sale, astfel se explică de ce patriotismul este, adeseori, remușcarea și dorul exilaților. Chiar și pentru naționaliștii care trăiesc an interiorul granițelor, valorile propovăduite șanț marcate de granițe, accentuate și consacrate de ele. Separăndu-ne, hotarul ne și alipește, de aici dilemă călătorului Iso Camartin, care, trecând de
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
ceva, de ce nu interzic mizeria, sărăcia, murdăria, lenea, hoția, minciună, prostia sau vulgaritatea indescriptibila care au coborât - cu neprecupețitul lor ajutor - ca un blestem peste țară? E ușor că, protejat de conturile imense din bănci, să dai românului lecții de patriotism și să arăți indignat spre cei care îndrăznesc să se atingă de până din căciulă lui Mihai Viteazul. Mai greu e să-i înveți cum să ajungă și ei la sumele rotunjoare depuse în bănci sigure, la vile și la
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
atingă de până din căciulă lui Mihai Viteazul. Mai greu e să-i înveți cum să ajungă și ei la sumele rotunjoare depuse în bănci sigure, la vile și la mașini de lux. Nu pot crede - oricât aș vrea - în patriotismul domnilor Babiuc sau Berceanu, câtă vreme e un patriotism aducător de bani grei. Astfel de înși își pierd orice credibilitate, când, într-un mod cel putin neloaial, ocupă funcții gras remunerate în consiliile de administrație ale băncilor, încasând sume fabuloase
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
greu e să-i înveți cum să ajungă și ei la sumele rotunjoare depuse în bănci sigure, la vile și la mașini de lux. Nu pot crede - oricât aș vrea - în patriotismul domnilor Babiuc sau Berceanu, câtă vreme e un patriotism aducător de bani grei. Astfel de înși își pierd orice credibilitate, când, într-un mod cel putin neloaial, ocupă funcții gras remunerate în consiliile de administrație ale băncilor, încasând sume fabuloase pentru o prestație ce n-are cum fi substanțială
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
ministru, altminteri imbatabil la datul cu gura, are lanțuri de firme ce lucrează, scrie presa, mâna în mână cu ministerul pe care-l conduce discreționar tot el, inseamna ca mortul nu mai poate fi întors de la groapa. Nu cred în patriotismul acestor personaje publice pentru simplul motiv că nu e urmat decât de gesturile de inspirație hitlerista ale d-lui Nicolaescu privind arderea cărților sau de melițările penibile ale lui Dumitrașcu. Cand, gregar și absurd, acesta din urmă "polemizează" cu un
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
am pohtit!", altceva decât satisfacția seniorului din Evul Mediu că a mai adăugat proprietăților de până atunci noi teritorii! Poate sunt și eu o victimă - sigur sunt! - a unei educații anume, dar, cu orice sforțare, nu pot identifica ideea de "patriotism" cu aceea de "pohta". Patriotismul mi se pare în continuare ceva nobil, de-o superbă generozitate interioară, si nu satisfacerea vreunei... pofte! Acest din urmă cuvânt nu avea acum câteva sute de ani, cum nu are nici azi - spune DEX
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
seniorului din Evul Mediu că a mai adăugat proprietăților de până atunci noi teritorii! Poate sunt și eu o victimă - sigur sunt! - a unei educații anume, dar, cu orice sforțare, nu pot identifica ideea de "patriotism" cu aceea de "pohta". Patriotismul mi se pare în continuare ceva nobil, de-o superbă generozitate interioară, si nu satisfacerea vreunei... pofte! Acest din urmă cuvânt nu avea acum câteva sute de ani, cum nu are nici azi - spune DEX-ul! - vreo conotație patriotică. A
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
întîmplătoare: calitatea de estrangeirados, de înstrăinați a celor doi. Amîndoi și-au privit propria țară cu o distanțare salubră, observîndu-i acesteia, lucid, păcatele și lipsurile: amîndoi au purtat de aceea, de-a lungul vieții și după moarte, eticheta lipsei de patriotism, a disprețului față de propriul popor. Puțini puteau înțelege atunci cît patriotism arzător și cîtă frustrare se ascundeau în spatele criticilor formulate Eça la adresa Portugaliei și de Caragiale la adresa țării noastre. Faptul că amîndoi au fost niște „înstrăinați”, în sensul propriu al
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
au privit propria țară cu o distanțare salubră, observîndu-i acesteia, lucid, păcatele și lipsurile: amîndoi au purtat de aceea, de-a lungul vieții și după moarte, eticheta lipsei de patriotism, a disprețului față de propriul popor. Puțini puteau înțelege atunci cît patriotism arzător și cîtă frustrare se ascundeau în spatele criticilor formulate Eça la adresa Portugaliei și de Caragiale la adresa țării noastre. Faptul că amîndoi au fost niște „înstrăinați”, în sensul propriu al cuvîntului, le-a oferit argumente pentru aprecierea exactă, de la distanță, a
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
deja apologia lui Nichita Stănescu”. La începutul anului 1964, în „Gazeta literară” își face apariția o nouă rubrică, machetată după conturul hărții României. De aici înainte, o altă marotă de sorginte politică începe să facă jocurile și să polarizeze scriitorii, patriotismul. Slujbașii literari ai Partidului Apariția revistei „Gazeta literară”, ca și proclamarea ei ca fiind cea mai importantă, este un exemplu de decizie centrală, fără nici o legătură cu lumea literară liberă în care o revistă apare și se impune. Dar, o dată
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
doar în plan secund ca birocrat literar. Apasă din ce în ce mai mult pedala, nu mai simte aerul timpului (nici literar, refuzînd să accepte succesul tinerilor scriitori, nici politic, pentru că nu înțelege virajul patriotic la timp și scrie, tîrziu în 1959, despre cum „patriotismul nostru nu trebuie să aibă țepi care să se înfigă în spiritul internaționalismului proletar”) și este „înlăturat de la conducerea treburilor literare” în vara anului 1965. Primește un vot de blam din partea colegilor din Uniunea Scriitorilor și este nevoit să citească
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
Banuș, Nina Cassian, Victor Tulbure, Dan Deșliu, Radu Boureanu, Tiberiu Utan și mulți, mulți alții. Poeții lui Lenin, ai Revoluției nemuritoare, ai astronauților sovietici, ai atomului, ai păcii, ai colectivizării, ai ochilor lui Gheorghiu-Dej (Eugen Jebeleanu) devin, după 1965, poeții patriotismului, ai urnelor romane, ai lui Traian, ai Voronețului, ai lupoaicei, în fine, ai lui Ceaușescu și ai soției sale, mai tîrziu. Acestora și mai ales ultimei teme li se alătură la sfîrșitul anilor ’60 Eugen Barbu și Adrian Păunescu (Eugen
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
m-am luptat cu Mănescu să nu Și nu pentru persoana lui, ci pentru situația unui popor și te lase repetent... a unei țări întregi. Și a căzut pe gânduri, amintindu-și de vremurile când era Cu câtă demnitate și patriotism lucid, nu fanfaron, cineva. încerca să ne facă să descifrăm tainele de nepătruns ale La data când povestesc abia ieșise din ani grei de istoriei și mai ales ale celor ce fac istoria. temniță pentru că a avut demnitate și nu
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
cu ani în urmă, pentru felul în care acesta, nu-i așa?, „prezenta” o așezare românească atât de veche și demnă de respect. Un sat cu oameni muncitori și cumsecade - am putea ricana în continuare -, și cu învățători animați de patriotism local, care vor insufla și pe mai departe elevilor dragostea pentru vatra lor strămoșească. Ce nu pricepea meritoriul dascăl înfuriat era faptul că în această poezie ieudul, ca și năneștii, șomcuta mare, pantelimonul bucureștean și alte repere pseudo-geografice, constituie un
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
protest pentru minciunile și încercarea de manipulare ale președintelui Consiliului Județean Constanța și 44%, care chiar au crezut că județul este în pericol și au votat, în majoritate, împotriva desființării județului, și pe care-i asigur de tot respectul pentru patriotismul local manifestat, dar și de faptul că nici o lege nu prevede desființarea județului Constanța, așa cum a vrut Nicușor Constantinescu să se înțeleagă”. Citește și:
Războiul referendumului pentru desfiinţarea judeţului Constanţa continuă. Prefectul judeţului: Nicuşor minte () [Corola-journal/Journalistic/24601_a_25926]
-
bulversată de întrebări, atât în plan disecție modernă, pe care operează impună acestuia „o singură direcție” politic, cât și cultural, sau mai ales istoricul literar. Nu sunt neglijate de analiză. Această unilateralitate cultural, intelectualul, cu un larg opiniile pertinente despre patriotism, este definită cu sintagma „un orizont de viață, se simte din nou om despre vecinii României de-a lungul primitivism nou, o revenire a celui care al cetății. Iese în arenă, cu bagajele vremii. a demolat marea cultură în anii
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
mare) G. Călinescu, în a sa (scriitor): funcț ionase perfect ca instituție monumentală “Istorie a literaturii «EMINESCU ÎN MILENIUL TREI națională, cu toate laboratoarele de românești de la origini până în prezent” Peste vârfuri. Hermeneutica limbă, istorie, filosofie, poetă, folclor, (1941). Deranja patriotismul fierbinte și singularității ș ă țî ă sociologie, ba chiar i economie politic , peren al exponen ialului nostru poet, Cu doi ani nainte ca secolul XX s ș ă î țî larg deschise i supraaglomerate. derapat deodat ntr-un na ionalism
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
Buzău Centrul de cultură al municipiului Buzău editează lunar o revistă de 16 pagini, CARNET LITERAR, concepută după normele gazetăriei moderne, cu texte scurte, bine scrise, ilustrate și machetate, acoperind variate domenii culturale. Cu nesemnificative excepții, revista nu face concesii "patriotismului local", astfel încît e o lectură interesantă pentru toți cititorii de limbă română. În casetă redacționala a celor două numere pe care le-am primit figurează doar Corneliu Ștefan și Sabin Orcan (nr.6) sau acesta din urmă singur (nr.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18174_a_19499]
-
în slujba celui aflat la putere. Nimeni nu dă semne c-ar fi conștient de aceste probleme. Rotirile la conducere perpetuează un model al delăsării și abuzului, orchestrate de fantoșe politice convinse că participa la acte de adânc și etern patriotism. În fapt, alternarea la putere confirmă, tragi-comic, intuiția de-acum o sută și vreo patruzeci de ani a lui N. Filimon: și anume, ca în Română a triumfat, pe lângă o democrație originală, si o dialectica originală - ciocoii vechi sunt ciocoii
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18177_a_19502]
-
de latin, istoria să-l amestece de secole în oală fierbînd de slovele chirilice și de vorbele de la răsărit, - groază, urîtul, năpasta și mai tot ce-i negativ, în raport cu cerul, lumină, apa, stelele, binele și pacea. Nu-i vorba de patriotismul istoricizant. Balotă este un exemplu de intelectual universal și conștient de valorile națiunii sale în același timp. E vorba de greutatea, de densitatea pe care Școală ardeleana, greco-catolica o avu în dezvoltarea civilizației noastre. Domnitorul Petru Cercel, în paranteză, încercase
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]