533 matches
-
București și Banat. În această perioadă plină de evenimente tulburătoare, Banatul a reprezentat o soluție ultimativa, un ținut populat cu oameni gospodari într-un ținut pitoresc, multi dintre ei fiind de origine germană, origine ce era considerată ca fiind o pavăza în fața armatelor de ocupație. Ei au considerat Banatul o oază de liniște unde artă putea înflori. Artiștii au ales ca bază artistică Bocșa Montană, o localitate înființată de către coloniști germani și ca loc de "roire" artistică, gospodăria Emmei Alster, sora
Grupul de la Bocșa Montană () [Corola-website/Science/334080_a_335409]
-
care se folosesc de aceleași arme ca tătarii; cei mai mulți sunt arcași”". "„Rezultă din această interesantă povestire că, de la depărtare, românii lui Basarab, călări probabil, puteau fi confundați cu tătarii și că adoptaseră armele lor de luptă, în special arcul și pavăza tătărească”", concluzionează istoricul. Ideea cooperării efective dintre Basarab și tătari a fost considerată de unii istorici ca rămânând la stadiul de ipoteză. Dar, după ce pe tronul Ungariei urcă Ludovic cel Mare, va lua naștere o ofensivă ungară împotriva tătarilor. Basarab
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
Dunăre, se folosesc de aceleași arme ca tătarii; cei mai mulți sunt arcași”". P. P. Panaitescu trage concluzia că "„de la depărtare românii lui Basarab, călări probabil, puteau fi confundați cu tătarii și că adoptaseră armele lor de luptă, în special arcul și pavăza tătărească”". Pe lângă arc și paveze, ei se mai foloseau de sulițe, pumnale, măciuci, praștii, arcane și unelte casnice transformate în arme. Cavaleria utiliza spada și lancea și era îmbrăcată în armura specifică. Un chip de cavaler este redat și într-
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
arme ca tătarii; cei mai mulți sunt arcași”". P. P. Panaitescu trage concluzia că "„de la depărtare românii lui Basarab, călări probabil, puteau fi confundați cu tătarii și că adoptaseră armele lor de luptă, în special arcul și pavăza tătărească”". Pe lângă arc și paveze, ei se mai foloseau de sulițe, pumnale, măciuci, praștii, arcane și unelte casnice transformate în arme. Cavaleria utiliza spada și lancea și era îmbrăcată în armura specifică. Un chip de cavaler este redat și într-o frescă din Biserica Domnească
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
naște o aceeași vibrare în toți și pretutindeni, căci e ca o taină pe care o poartă cu El”. Exprimarea scriitorului este laudativă, slăvindu-l pe „Marele Rege Cărturar”, care „cu talismanul intimei experiențe neîmpiedecată de nici o înălțime, se așează pavăză și călăuză tuturor alor Săi”. Cu toate acestea, Ion Marin Sadoveanu realizează o prezentare malițioasă a perechii regale în "Sfârșit de veac în București". Astfel, regele Carol I avea "„trăsături aspre”" și "„purta vădit o voință în ochii vii, sub
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
lumină,/ La Punctul din care a pornit/ într-un blînd răsărit.(...) Doamne, îmi este tot mai dor/ De odihna razei mele lăuntrice,/ De chipul Tău surîzînd/ Ivit dintr-un colț de cer să mă judece" (încetează). Această "rază lăuntrică" reprezintă pavăza cea mai de nădejde împotriva cruzimilor istorice, inclusiv a experienței totalitare care l-a marcat pe poet, fiu de deținut politic: "îți vin în gînd:/ Anotimpul cenușii,/ Sintagma lui noiembrie, desfigurată,/ Anii mitraliați, partizanii din munți,/ Aruncații în groapa comună
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
shogunului. Prezența dumneavoastră îmi va inspira trupele și va grăbi potolirea insurecției. În mod firesc, Yoshiaki nu voia, dar nu putea să-l refuze. Și cu toate că Nobunaga părea să tragă după el o povară inutilă, ei prindea bine să folosească pavăza numelui imperial ca pe încă un vicleșug pentru a semăna discordie printre inamicii săi. Regiunea dintre râurile Kanzaki și Nakatsu din Naniva era o întinsă câmpie mlăștinoasă, presărată pe ici pe colo cu terenuri agricole. Nakajima era împărțită în districtele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
lui Murashige. Nu știu ce fel de nemulțumiri o fi având, sau ce momeală i-au legănat în față, dar în esență se folosesc de el ca de un scut pentru Mori și Honganji. Odată ce-și va încheia acest rol de pavăză, nu-i va mai rămâne decât distrugerea de la sine. În termenii valorii marțiale, este mult deasupra altora; dar are o gândire limitată. Dacă există vreo cale de a-l ține în viață, mi-ar plăcea s-o fac. — Cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
fără încunjur a adevărului devine grea din cauza alianței naturale a celor mărginiți și a celor răi contra noastră, de pe altă parte calomnia și minciuna nu ne pot atinge. Săgețile neputincioase ale progeniturei importate a Fanarului se frâng fără putere de pavăza noastră. Statornici și consecuenți de la început, nimeni nu ne poate arăta o singură deviare din calea ce ne-am prescris-o. [12 octombrie 1878] 139 {EminescuOpX 140} [""ROMÎNUL" SE GRĂBEȘTE A REPRODUCE... "] "Romînul" se grăbește a reproduce din ziarul francez
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
atât mai sigur cu cât acel articol al Tratatului era îndreptat și contra Rusiei. E drept c-ar fi pierdut toată popularitatea și că în alegeri ar fi căzut definitiv, dar ce ar fi însemnat această pierdere ca partid pe lângă pavăza care ar fi creat-o contra art. 44? Tocmai din contra a urmat însă. Iar a pus Adunările înainte, a făcut pe opoziție să crează că cine știe de ce sprijin se bucură în străinătate și a-ncheiat-o apoi cu rușinea umilirii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din Dostoievski. Nu despre o astfel de iubire vorbește Cristos", mi-a răspuns atunci tata exact ca în Dostoievski, pe care nu-l citise. Și eu am strigat: "Ba da, și despre o astfel de iubire." "Cristos nu e o pavăză pentru toți dezaxații, a strigat atunci și tata. Ai să ajungi un dezaxat, o să vezi, ai pornit-o bine." "Cu tine o să vorbesc pe urmă, i-am răspuns cu o voce sardonică, acuma vreau să-i spun ceva mamei. Crezi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în sine. Tăcerea ei hidoasă chiar mă bucura, era, dacă mai era nevoie, o confirmare în plus că nu puteam să mă înșel. "Te sfătuiesc, îi mai spusei, să-ți porți ura liniștită, să nu crezi că sarcina e o pavăză, n-am să te calc în picioare, dar găsesc eu ac de cojocul tău fără să dăunăm copilului.'' Și mă îmbrăcai și ieșii în oraș. Seara îmi spuse cu un glas neutru: Poftim la masă", dar cu o nuanță perceptibilă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
provoca-o folosirea armelor cu mare forță de distrugere. Proiectul noului instrument strategico-militar, scutul antirachetă, așezat în partea de Est a Uniunii, a accentuat încordarea relațiilor dintre NATO și Rusia. Aceasta din urmă nu dă crezare că scutul este o pavăză contra posibililor agresori asiatici. Instalațiile de acest fel au nevoie de gesturi loiale de câștigare a încrederii reciproce a tuturor partenerilor care participă la menținerea noii ordini mondiale în care intervin noi pretendenți la recunoașterea lor în organisme internaționale, la
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Gheorghe Grigurcu Intitulîndu-și o culegere de versuri Crinul deschis, Nicolae Ionel se pune sub pavăza unui simbol. Prin culoarea sa albă, crinul semnifică puritatea, candoarea, virginitatea, ca și, în plan pur religios, uitarea de sine, abandonul în voia Providenței. Dar i se atribuie, din pricina pistilului, și un înțeles sexual, fiind pus în relație cu Venus
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
aproape insondabilă a versului din care e decupată această sintagmă stă în altă parte, în altă formulă. Poemul în cauză merită citat integral: „ea e femeia din vis. pe când străbăteam o zonă alburie lăptoasă prin anii mai tineri carența și pavăza înțelepciunii, carența și pavăza. și brusc s-a ivit. o gură de aer (ai fi zis) sângele ei de pretutindeni și dintotdeauna. picioarele ei ca două lungi strigăte ale morții pe nisip. și o precizie cu adevărat înspăimântătoare. până și
Precizări asupra preciziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2828_a_4153]
-
din care e decupată această sintagmă stă în altă parte, în altă formulă. Poemul în cauză merită citat integral: „ea e femeia din vis. pe când străbăteam o zonă alburie lăptoasă prin anii mai tineri carența și pavăza înțelepciunii, carența și pavăza. și brusc s-a ivit. o gură de aer (ai fi zis) sângele ei de pretutindeni și dintotdeauna. picioarele ei ca două lungi strigăte ale morții pe nisip. și o precizie cu adevărat înspăimântătoare. până și zâmbetul” (p. 67). Ce
Precizări asupra preciziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2828_a_4153]
-
ivit. o gură de aer (ai fi zis) sângele ei de pretutindeni și dintotdeauna. picioarele ei ca două lungi strigăte ale morții pe nisip. și o precizie cu adevărat înspăimântătoare. până și zâmbetul” (p. 67). Ce e cu „carența și pavăza înțelepciunii”, ce e cu sângele „de pretutindeni și de totdeauna”? Cum să le luăm, cum să ne raportăm la ele ? Sunt destule alte imagini care intrigă ochiul cititorului comod până la acea „precizie cu adevărat înspăimântătoare” (care e în fond un
Precizări asupra preciziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2828_a_4153]
-
zornăit de arme pe scări, la donjoane și la creneluri. Apoi, zgomotele se apropiară. Ștefan deschise larg ușa spătăriei și văzu cum oșteni În mantiile albe cu semnul scutului și al spadei ocupă coridoarele palatului, blochează intrările și se fac pavăză În jurul odăii În care se ține sfatul. Pe fereastra odăii se puteau vedea alți oșteni, răsăriți parcă de nicăieri, Închizând cu trupurile lor leite, În zale grele, de război, toate căile care duceau spre palatul domnesc. Porțile cetății se Închiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
reteza din cot mâna primului oștean ce voia să-mi ia gâtul și nu făcea gol În jurul nostru, ucigându-i Într-o clipă pe toți oștenii care năzuiau spre mine, răsturnând mesele cu piciorul, adunându-vă pe voi, credincioșii mei, pavăză În jurul meu... În sală coborî o liniște adâncă. Ștefan vorbi mai departe, repede, frământat: - Dacă n-ar fi ucis Oană toți străjerii din dreptul ușii și voi nu v-ați fi lipit de trupul meu ca nimic să nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
dus călătorii până la escorta venețiană. În munții Alpi, deocamdată, liniște. Nici o adunare de oști. La fel, În pusta ungară. Ștefan privi brusc pe fereastră. Spătarul privi și el, dar nu văzu decât o rază de soare izbindu-se, năucă, de pavăza lucrată În argint de pe peretele din spatele tronului și risipind licăriri de lumină blândă pe pietrele prețioase de pe mânerul sabiei lui Ștefan. Departe, se auzi fâlfâitul unui stol de vrăbii rotindu-se de plecare spre țărmurile Însorite ale Mediteranei. 9 septembrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
drum. Era o iarnă grea, iar ninsorile făcuseră Alpii greu de traversat. Apărătorii Îl scoseseră prin trecători necunoscute, menținute deschise pentru eventualitatea unei intervenții În nord. Mai departe, Oană se alăturase aparent Întâmplător unei caravane păzite, care transporta armuri și paveze genoveze spre Viena. Iar de acolo, Întâlnise, tot Întâmplător, un convoi moldovenesc care dusese blănuri de vulpe și de urs, precum și miere de albine, În piețele Austriei. Pentru prima dată, tânărul ieșea din taberele de antrenament și intra În rețeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
și Nipru, vegheată, În depărtări, de Înălțimile blânde ale podișului Donețului. Nu departe, spre miazăzi, la două zile călare, se afla țărmul Mării Negre. Și tot la două zile călare, spre răsărit, murmurau valurile Mării de Azov. Niprul era o bună pavăză Împotriva atacurilor neașteptate ale cazacilor zaporojeni. Atacuri vestite din timp de patrule care băteau podișul și câmpia Donului, ca și malurile Volgăi, până În câmpiile joase Manici-Kuma, la poalele munților Caucaz. Pentru Ștefănel, urdia nu Însemnă, la Început, decât o Întețire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Mihail, stolnicul Bârsu, Dajbog, pârcălabul Cetății Neamțului și ceilalți boieri și căpitani. - Oasele mele sunt prea bătrâne ca să mai poată purta povara luptei, spuse Litovoi, dar credința mea și a tuturor celor care se află În jurul măriei tale e ultima pavăză În calea năvalei. Și, odată cu moartea, nu vom ceda! Iar dacă această flacără se află și În sufletele răzeșilor, țăranilor și oștenilor Moldovei, atunci măria ta să știe atâta lucru: țara asta nu va fi pusă În genunchi. Niciodată. Ștefan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
instituțiilor ei liberale este principiul său de acțiune toate nuanțele liberale trebuiesc întrunite spre a face mai mare puterea de rezistență la lovirile deznădăjduite ce se pregătesc din partea "așa-zișilor conservatori", căci acest nume e luat mai mult ca o pavăză spre a ascunde trupul reacționar. Tot ce este liberal să opună o rezistență care să zdrobească campania deznădăjduită a conservatorilor contra instituțiilor de astăzi. Numai astfel uniți vom face ca această nouă furtună ce conservatorii voiesc să ridice în sens
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trupa de teatru, care nu a câștigat niciun premiu la Cântarea României, pleacă spre o altă realitate, spre o altă piesă, acoperiți cu astfel de pelerine, din saci de la îngrășăminte. Faptul că sunt transparente sugerează că arta lor era o pavăză fragilă. Cum vă pregătiți pentru filmare? După prospecția aceea cu multe drumuri am făcut filmul pe hârtie. Pentru mine, acesta e momentul cel mai dificil, cel mai îndelungat și cel mai greu. Adun toate informațiile posibile, e ca într-un
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]