282 matches
-
soțiile sale intră în gospodăria șătrarului într-o larmă întărâtată de câini. În casa cea mare ardeau lu mânări. În casa cea mică pâlpâia focul în vatră. În pragul acest ei din urmă încăperi, gospodina își aștepta domnul și oas peții, p otrivindu-și cu grabă părul cărunt sub o broboadă neagră d e mătasă . - Avramie! Strigă șătrarul descălecând și lăsând calul să se ducă singur la ale sale; iată, ți am adus oaspeți de soi. Vino și te închină în fața măriei sale
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cel cu firea mai mult împărătească, decât domnească. Atunci, din stepele rusești s-a abătut, ca de atâtea ori, urgia slavilor cazaci. Fiul lui Bogdan Hmelnițchi, Timuș (nume tă tărăsc, de la care cazacii au împrumutat și felul de trai) o pețește pe Domnița Ruxandra, frumoasa, cultivata și rafinata fiică a lui Vasile Lupu. Ca să fie mai convingător, a lăsat pe malul Nistrului o armată de 30 de mii de cazaci, argument în fața căruia nu se putea rezista, așa că s-a făcut
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
viața personajelor și modelele biblice sunt fabricate de tatăl lui Tobit - un vânător perseverent de aluzii, care să-i înalțe existența la o demnitate paradigmatică. Cartea biblică are în centru călătoria lui Tobie-fiul și a lui Rafail îngerul, care o pețesc pe Sara, fiica lui Raguel din Acbatana. Manualul... consemnează scrupulos manevrele grație cărora viața e manipulată în așa fel încât să capete o respectabilă aparență livrescă. Atitudinea față de acest tip de modelare - pe care tot autorul o sugerează personajelor - rămâne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
afectat economia - și așa fragilă - a acestui mare sector al României, mult rămas în urmă. S-au pierdut numeroase locuri de muncă în industriile din intramontan, disponibilizările din minerit, scumpirile sistematice la transporturi, energie și produse de larg consum, căderea peții pentru lână etc.; toate acestea reprezintă constrângeri acute, ce se răsfrâng și asupra posibilităților educaționale, sănătate ș.a. Blocajul economic industrial a provocat o blocare chiar a migrației naturale a populației rurale montane astfel că se înregistrează în România un fenomen
STRATEGII ?N TURISMUL RURAL DIN BUCOVINA by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83113_a_84438]
-
-i curg râu, Mlădie ca un spic de grâu, Cu șorțul negru prins la brâu, O pierd din ochi de dragă. Si când o văd, mă-ngălbenesc Si când n-o văd, mă- nbolnăvesc, Iar când vin alții de-o pețesc, Vin popi de mă dezleagă...” Această poezie nu este numai una lirică ci, ca și alte poezii ale lui Coșbuc transcede spre filozofie, spre dorința omului de a-și orândui singur viața, nu numai în ceea ce privește dragostea pentru femeia
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Lupești și a murit acolo. Avea vreo 82 de ani și spunea că nu mai poate umbla cum umbla altădată. C. I.: Dar de recăsătorit nu s-a recăsătorit? R. R.: Nici vorbă! Cică ar fi venit unul odată în pețit dar surorile mele l-au dat afară. Asta era înainte de deportare, la vreo câțiva ani după ce murise tata și pe când mama era încă o partidă foarte bună. Surorile mele l-au dat afară, zicându-i că mama are fete de
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și a aflat despre primejdia care urma să vină. Irina, împărăteasa Bizanțului, căuta mireasă pentru fiul ei, Constantin, care trebuia să ajungă împărat. În casa cuviosului Filaret și a Teosevei, Breb o cunoaște pe Maria, nepoata lor, pe care o pețește cu ajutorul unui mic condur cusut cu fir de argint. El se îndrăgostește de fată, dar iubirea îi era interzisă celui care se inițiază în tainele vieții. Deși Maria ajunge soția împăratului Constantin, ea va nutri o dragoste spirituală pentru Breb
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
numele cel mai frecvent în proza românescă. Îl întâlnim la Bolintineanu, unde Măriuca e personajul negativ, la Filimon, Maria, fata Banului C., la Hasdeu, Mamuca fiind și ea o Marie, la Eminescu, Maria din Sărmanul Dionis, la Sadoveanu, Maria, fata pețită de Kesarion Breb, la Rebreanu, Maria, a cincea femeie din povestea lui Ștefan Valeriu, la Camil Petrescu, cu numele de împrumut doamna T. Cel mai des apare în lumea lui Sadoveanu, cel mai rar în cea a lui Caragiale, unde
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
În centrul scenariului evenimențial din Basmul cu ursitorile. Ciobanul care este sortit să ia de soție p copila nou născută, o fură și o Înfige Într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o. La fel se Întâmplă și În Ursitul sau În Menirea ursitoarelor se Împlinește. Se poate reconstitui o paradigmă a sorții, pornind de la drumul pe care-l are de străbătut eroul (simbol al inițierii și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
până la 18 ani. Și n a si d e aii d e Îmblat la școlă, să mărgă mvățătoriu acas s-o-mvețe cât eon ceaz două-n zi. Când fata Împlinește 17 ani, se duce la o petrecere În vecini, unde o pețește feciorul unui zmeu; fata moare. Tot despre Încălcarea unei interdicții este vorba și În basmul Frumoasa din Pădurea adormită. La botezul prințesei, părinții fetei au uitat să invite o zână bătrână, care-i prezice prințesei că-și va Înțepa mâna
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o intrare subterană. Portretul prințesei a ajuns la cele mai vestite curți. Un prinț andrăgit atât de mult chipul prințesei, Încât nu s-a mai putut despărți de el. A trimis un sol cu portretul său vorbitor ca s-o pețească. Dacă sorții ți l-ar hărăzi, nu crezi că ai fi fericită? Prințul Războinic se Îmbolnăvește În așteptarea Mult Doritei; prințesa călătorește spre ținutul prințului Într-un rădvan acoperit, În așa fel Încât să nu poată vedea lumina zilei. Doamna
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de zână și Începe să mbătrânească. Locuiește În Împărăția zânelor, unde nu moare nimeni; oamenii pământeni Însă, care ajung acolo, nu se mai Întorc; zânele Îi prefac În dobitoace ori În stane de piatră. Cei care au Îndrăznit s-o pețească pe crăiasa zânelor au fost fermecați de către zâne, deoarece, dacă s-ar mărit, atunci Împărăția lor se va stinge, căci e ursită de Dumnezeu atâta să trăiască, până vor fi toate fete fecioare, și, călcând numai una cuvântul ursitoarei, Împărăția
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
plătesc pentru păcatele părinților, și atinge astfel un aspect antropologic fundamental, de multe ori trecut cu vederea: faptul că, în esență, mobilul inițial al călătoriei eroului (ca urmare a poruncii tatălui) e pasibil de hybris, din moment ce Harap-Alb urma să o pețească pe una dintre verișoarele sale. De aceea, deplasarea dorinței erotice a personajului către fiica împăratului Roș nu e întâmplătoare: căsătoria finală a celor doi semnifică nu doar evitarea unuia dintre păcatele capitale ale societăților primitive (incestul), ci și instaurarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fenomenal) "dizanalogia" dintre cele două serii de câmpuri eșuează. Iar reflecția resemnată a eroului ("Mărită stăpână, [...] nefericirea nu ți-a adus-o purtarea Împăratului, ci iubirea mea", p. 144) nu se referă, de fapt, la eroarea de a o fi pețit pe Maria în numele lui Constantin, ci la vina de a fi pus la îndoială și, mai ales, de a fi încercat să desfacă "legătura" sacră pe care le-a hărăzit-o Fecioara. 3.3.3. Prefigurat la sfârșitul capitolului XV
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
se duc la o fată, după ce bea și ea din plosca cu vin, pe nebăgare de samă pune în acea ploscă o mică bucățică de lemn dintr-un jug, ca de va lua în căsătorie pe flă căul ce o pețește să fie amîndoi nedespărțiți ca doi boi într-un jug și în viața lor să tragă deopotrivă în dreptate. Dacă din cele douăsprezece zile ale Babei Dochia [1-9/12 martie] îți alegi una și se întîmplă că în acea zi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să trezească și să potolească acest fel de dureri meșteșugul meu poate să o facă. Pe unii însă, care nu îmi par a fi cumva rodnici - și pentru că știu că nu au nici o nevoie de mine - cu dragă inimă îi pețesc pentru alții și - să nu spun vreo blasfemie - ghicesc foarte bine pe cei din a căror tovărășie ar trage foloase... (150a-151b). 3.3. Theaitetos - omul care se va desăvârșitc "3.3. Theaitetos - omul care se va desăvârși" Când Platon scria
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teatrale. Căuta cu aceeași seriozitate și pasiune intensitatea dramatică și perfecțiunea muzicală. Era impresionant În special momentul În care Calaf găsește răspuns la ultima dintre enigmele cu care Turandot reușea să-i distrugă pe toți cei ce cutezau să o pețească. Ghicind, Calaf triumfa, și Turandot-Gwyneth, care se apropia până la doi centimetri de gâtul celui pe care Îl sugruma de obicei imediat ce nu găsea răspuns, de data asta se prăbușea la picioarele tenorului șocată, Învinsă și Îndrăgostită pe loc de el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Ce cosmetician iscusit e memoria. Cum se pricepe ea să aureoleze banalul.“ Chiar și așa, la treizeci și ceva de ani, fotbalistul David Beckham are deja câteva autobiografii (scrise, firește, de alții). Și nu-mi închipui că n-ați fost pețită de editori. De ce i-ați refuzat totuși? A.R. Știam că nu poate lipsi întrebarea asta. Mi se pune frecvent. Iar eu dețin mai multe răspunsuri. Fiecare dintre ele conține câte-o bucată de adevăr. Poate că, puse cap la
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
răspunsul poate cel mai adevărat, dar secret. E mult mai comod și mai ușor să transpui ideile altora de cât să frămânți, să dos pești și să coci propriile tale idei. Îmi place grozav for mularea dumneavoastră - dacă am fost „pețită de edi tori“. Nu, editorii m-au „pețit“ numai pentru tradu ceri. Domnul Gabriel Liiceanu, care mă cunoaște mult mai puțin decât alți editori, este primul care m-a scos din mine însămi. Și-i sunt, într-un fel, recu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Gustav Hlinka, Edgar Hochbein, Dușan Basista din Reșița, Rodica Bâlea de la Baia Mare, Gheorghe Felecan de la Cluj, Ion Bălan de la Iași. La această tabără pe lângă membrii cenaclului au fost invitați și alți pictori din țară printre care: Gabi Gagiu din Cluj, Peți Velici din Drobeta Turnu Severin, Ion Bălan a trimis în locul lui pe Doina Ciobanau Hanachiuc de la Iași, Denisa Mihăilă din Timișoara, Constantin Săndulache din Constanța, Daniela Cornea din Brașov, Lucreția Racoviță și Petru Vintilă din București și Mișu Vintilă din
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
o masă pompoasă pentru mai multe persoane, face o curățenie exemplară și așază la vedere zestrea fetei de măritat. Când toți sunt un pic afumați de băutură, încep discuțiile și târguielile. Pețitorul are rolul principal. Spune c-a venit să pețească pe fata dumnealor, pentru tânărul... cutare, care este un băiat de treabă, harnic, gospodar bun de însurat. Dacă părinții fetei se învoiesc pentru ca ei să se căsătorească. Sunt aduși în față tinerii (viitorii miri) să spună dacă sunt de acord
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
formă de conuri foarte ascuțite, iar luna e figurată printr-o femeie purtând pe creștetul capului simbolul lunar al lui crai-nou sub aspectul unui corn întors cu capetele în sus”. În balada Soarele și luna, I(1), astrul diurn își pețește sora (aflată în timpul țesutului), fapt ce conduce la o cosmogonie: apariția „ochiului de noapte al lui Dumnezeu”: „Dumnezeu îns-o scotea/ Și sus pre ceriu-i punea:/ Pre Soare la răsărit,/ Iar pe Lună la sfințit -/ Lumea să o vederească
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
corespunzător vizează instaurarea unei realități „perfecte”. Urările din textul folcloric întemeiază o lume în timp ce o descriu, de aceea fetele de măritat își așteptau cu grijă colindătorii, pentru a parcurge traseul inițiatic simultan cu colinda și pentru a ajunge să fie pețite de „împărați”. Dominanta acvatică și simbolul nubil al florilor se întâlnesc circular în declarația fetei înseși: „ -Nu sînt fată, nici nevastă,/ Nici de sus nu sînt picată:/ Dar sînt floare după mare,/ Adusă-n corăbioară” (Bogdănești - Argeș). Dacă în conăcăria
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în mentalul arhaic cunoașterea absolută și puterile nelimitate. Anticiparea morții proprii apare și într-un basm din Bughea de Sus, Argeș, în care mireasa își contrariază soțul cu premoniția ei, datorată statutului de neofit. Din indicațiile testamentare lăsate de fata pețită de zmei două sunt fundamentale prin semnificațiile înglobate. Mai întâi, fata insistă ca sicriul ei să fie scos printr-o gaură specială făcută prin spargerea unui perete. Valorificând informațiile din lucrarea lui Edward Westermarck, L’origine et le developpment des
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
existențială următoare pune în mișcare abilitățile creatoare al căror beneficiar este exclusiv masculin, ca act complementar pentru capacitățile eroice. Schimburile îndătinate pentru viitorul soț sunt „o cămeșă, un brâu și o păreche de izmene”, ceea ce dezvăluie gestul premonitoriu al lunii, pețite de fratele său. In colinde, multitudinea de daruri pentru bărbați include o basma pentru frate: „Ci-mi șede și-mi chind[is]ește/ Și la șerfe împletește,/ La basmale voinicești/ Și la gulere bărbătești;/ Basmaua-i a frate-său,/ Guleru-i
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]