354 matches
-
de context, stil, convenție și literaritate: Ahile este personaj de epopee, Vâșinski este un individ abominabil în carne și oase, un om nou, produs tipic al regimului comunist. Aceeași diferențiere este valabilă și între carnagiul exagerat comis de Ulise asupra pețitorilor insolenți ai Penelopei și uriașele gropi comune rămase moștenire de la Gulaguri și Holocaust. „Teratologizarea istoriei” mai cu seamă în secolul XX, observă Alain Brossat, introduce însă și un alt element: teatralitatea, terfelirea ritualizată și ritualică prin cuvinte. De remarcat - și
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
amiază femeile vor relua torsul fuiorului, iar covorul aflat În stative trebuia țesut până la Crăciun. După sărbători stativele vor fi ocupate cu țesutul pânzei de in și de cânepă. În timp ce Anuța, fata cea mare la care În curând vor veni pețitori, Își continuă Împodobirea cămășii cu mărgele, badea Mitru va povesti nevestei și copiilor Întâmplările din noaptea trecută. În curând se lasă Înserarea și se va Încheia Încă o zi de muncă. Pentru mamă și fiica cea mare ziua de muncă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
copiilor Întâmplările din noaptea trecută. În curând se lasă Înserarea și se va Încheia Încă o zi de muncă. Pentru mamă și fiica cea mare ziua de muncă se va Încheia Însă mai târziu. Nu peste mult timp, vor veni pețitorii și fata trebuie să aibă zestre cum se cuvine. Așa că, până le vom face pe toate după datină, vor mai trece multe nopți de nesomn. Așa Îi spunea mama Anuței. Câteva cămăși Împodobite cu șiruri pe mâneci și pe piept
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de 35 de ani, care lucrează croitoria și așteaptă un bărbat care nu bea, nu fumează, nu bate nevasta și nu înjură. Am zis în sine: „Fata asta, pe mine mă așteaptă”. Era fiica dascălului din comună și avusese destui pețitori, dar toți plecaseră așa cum veniseră. Dascălul avea cinci fete și trei băieți. Aceasta, cea mai mică și încă un băiat, erau necăsătoriți. Rudele ei erau alarmate și o mătușă îi spunea: Maică, la strung dacă-l faci și nu iese
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
O escursiune pe munți (1878). Cu veleități de dramaturg, A. include în repertoriul teatrului pe care îl înființase la Câmpulung și comedii proprii: Coconul Panaiotache, Neaga rea sau Găina cântă, nu cocoșul, Boierul Vlăduță sau ș-a spart dracul opincile, Pețitorul (Samsarii de căsătorii). I se mai reprezintă dialogul în versuri Trâmbița Unirii, publicat în 1860 împreună cu o altă piesă care preamărea Unirea. Implicații politice și trimiteri autobiografice se află în piesa Carbonarii (1873). De altfel, în cronici dramatice, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
tăi” (Deuteronomul 7, 3). „Ce să facă părinții ovrei cu o fată care fuge cu un creștin ? Mare nenorocire !”, spune Manasse, personajul lui Ronetti Roman <endnote id="(650, p. 99)"/>. Fata era „jelită” de către familia evreiască și declarată „moartă”. Când pețitorul era un islamic, situația putea deveni dramatică, așa cum se Întâmplă În unele colinde maramureșene. Fata „jidovului crâjmar” 115Portretul fizic (ca și românca, În alte variante ale colindei) se smulge din mâna turcului și se sinucide, aruncându-se În fântână <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vechi care o cunoaște și o Înțelege; apoi mintea mea s-a Îndreptat spre Malagueño, scenă imensă a atîtor nopți nedormite, unde, poate chiar În acel moment, ea probabil că Își șoptea frazele Întortocheate și stranii la urechea unui nou pețitor. Ochii mei surprindeau imensitatea Împărăției cerurilor; firmamentul Înstelat sclipea voios deasupra mea, ca și cînd mi-ar fi răspuns afirmativ la Întrebarea care se ridica din străfundul meu: „Oare merită toate acestea?“ Încă două zile: nu s-a schimbat nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
lau într-o lăutoare* se văd pe lumea cealaltă. Dacă vrea să se laie o fată, uncropul însă este prea fierbinte, apoi se crede că nu e bine a ră ci apa turnîndu-se apă, căci la din contra, se împrăștie pețitorii. Din funia clopotului de la biserică e bine de pus în lăutoare, ca să fii ascultat de lume cum e ascultat clopotul. Fata, cînd are să se laie, să nu lese lăutoarea să fiarbă mult, ci numai să se încălzească, și după ce se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai o scîrbă mare. Peteală Dacă se încîlcește peteala miresei, în casa ei n-are să fie Doamne-ajută. Dacă vreo dușmancă fură din peteala miresei nu-i a bine. Visînd peteală în piept, îți va muri un copil sau o rudă. Pețitor Fetele, măturînd casa în cîșlegi*, încep totdeauna de la prag, crezînd că, făcînd așa, vor sosi mai curînd pețitori. Cînd intri într-o casă cu fete mari, trebuie să șezi, ca să șază pețitorii. Dacă vreo pasere, zburînd, se lovește de fereastra
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vreo dușmancă fură din peteala miresei nu-i a bine. Visînd peteală în piept, îți va muri un copil sau o rudă. Pețitor Fetele, măturînd casa în cîșlegi*, încep totdeauna de la prag, crezînd că, făcînd așa, vor sosi mai curînd pețitori. Cînd intri într-o casă cu fete mari, trebuie să șezi, ca să șază pețitorii. Dacă vreo pasere, zburînd, se lovește de fereastra unei case unde sînt fete mari, apoi se crede că în curînd vor veni pețitori. Să nu primești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sosi mai curînd pețitori. Cînd intri într-o casă cu fete mari, trebuie să șezi, ca să șază pețitorii. Dacă vreo pasere, zburînd, se lovește de fereastra unei case unde sînt fete mari, apoi se crede că în curînd vor veni pețitori. Să nu primești pețitorii la tocmeală nici întîia, nici a doua oară, ci tocmai a treia, căci atunci e logodna mai cu trăinicie și viața casnică mai lungă. Picior Cînd stai la masă, să nu huți* picioarele, că huți pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd intri într-o casă cu fete mari, trebuie să șezi, ca să șază pețitorii. Dacă vreo pasere, zburînd, se lovește de fereastra unei case unde sînt fete mari, apoi se crede că în curînd vor veni pețitori. Să nu primești pețitorii la tocmeală nici întîia, nici a doua oară, ci tocmai a treia, căci atunci e logodna mai cu trăinicie și viața casnică mai lungă. Picior Cînd stai la masă, să nu huți* picioarele, că huți pe dracu’. Să nu bagi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aceea. E păcat să calci pe pîne. (Gh.F.C.) Lăuzele mănîncă rîcîitura de pe copaia în care se frămîntă pînea. (Gh.F.C.) Cu pîne scapi și de strigoi. (Gh.F.C.) în Vinerea Mare să nu coci pîne și să dai din casă. (Gh.F.C.) Cînd aștepți pețitori, să nu întorci pînea în cuptor, că se întorc pețitorii și nu cădeți la învoială. (Gh.F.C.) Pîntece Cînd țipă copilul în pîntecele mamei sale, sau va fi acel copil călugăr, sau un mare tâlhar. Pînză Dacă la Lăsatul Postului de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să ajungă vîrsta acelui bătrîn. în unele localități se obișnuiește aceasta pînă la trei ani. Cînd tinerii fac vizită primăvara la părinți, și dacă pe drum vor găsi pîne, traiul lor are să fie bun și cu belșug. în sara cînd pețitorii se duc la o fată, după ce bea și ea din plosca cu vin, pe nebăgare de samă pune în acea ploscă o mică bucățică de lemn dintr-un jug, ca de va lua în căsătorie pe flă căul ce o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sara după cină, la Ajunul Crăciunului, strînge fata din casă de pe masă, ia toate lingurile în mînă și iese cu dînsele afară; le scutură în mînă și ascultă din care parte latră cînii, crezînd că dintr-acea parte vor sosi pețitorii. în presara Anului Nou, numără fetele cu ochii legați parii din gard pînă la nouă, iar pe al nouălea îl leagă cu un fir de lîneață roșie, ca a doua zi să-l cunoască. Dacă parul cel legat este cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt cu vîrtejuri spată - pieptene de urzit spăriete - boală din sperietură spelcă - agrafă spițălnic - sfredel spîrnel - semn; vîrtej sporiș - plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fata de frânc e o apariție incertă, În plan temporal și În ceea ce privește originea sa, extrem de nebuloasă, chiar și pentru atmosfera fabuloasă a unei balade fantastice: Cea fată de frânc Vechie, de demult, Făcută c-un turc. Ea Îi cere voinicului pețitor să Îi Împlinească trei dorințe absurde: să Îi aducă apă din puț săpat În vârf de munte; struguri din vie sădită pe mare; În fine, luna și luceferii de pe cer. Voinicul Împlinește primele probe cu ajutorul calului năzdrăvan, dar, la sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
grîu sau pe urina proprie. În episodul Năla din poemul Mahăbhărata se povestește cum o fecioară, în al 21-lea an al vieții, vîrstă la care unele fete au dreptul să-și aleagă singure un bărbat, își caută unul dintre pețitorii ei. Aceștia sînt în număr de cinci; fecioara bagă de seamă, însă, că patru dintre ei nu se țin bine pe picioare, de unde deduce foarte lesne că aceștia ar fi zei. Ea îl alege, deci, pe al cincilea, care este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Penelopa se aruncă în mare dar este salvată de un grup de păsări care o aduc la țărm. Întors acasă, Ulise nu vrea să fie recunoscut, se deghizează și participă la o întrecere cu arcul, câștigă, apoi îi ucide pe pețitori, dezvăluindu-și adevărata identitate. Penelopei nu îi vine să creadă, bănuind că este vizitată de un zeu care a luat înfățișarea lui Ulise. Pentru a-l testa, Penelopa îi cere servitoarei să mute patul nupțial în camera lor de nuntă
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
de înfricoșătoarea vrăjitoare Kirke. În fine, a treia torcătoare este Periphron Penelopeia (Perífron Penelópeia = „Preaînțeleapta Penelopa”). Ea joacă, în mod clar, rolul lui Atropos, având aptitudinea de „a tăia firul vieții” lui Ulise. L-a așteptat pe Ulise, asaltată de pețitori, 20 (poate chiar 30) de ani. Nu mai este tânără și frumoasă precum nimfele Calipso și Kirke. În plus, este o simplă muritoare. Și totuși, Ulise o preferă. De ce oare? Cum se știe, ea a reușit să reziste ademenirilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poate chiar 30) de ani. Nu mai este tânără și frumoasă precum nimfele Calipso și Kirke. În plus, este o simplă muritoare. Și totuși, Ulise o preferă. De ce oare? Cum se știe, ea a reușit să reziste ademenirilor și asalturilor pețitorilor invocând neterminarea giulgiului lui Laerte, tatăl regelui Ulise. Ziua îl țese, iar noaptea îl destramă, îl desface. „A desface”, în grecește, se spune analyein (analuvein) - de la care vine actualul „a analiza”, cu sensul de „a elibera pe cineva de legături
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dragan Stoianovici și Lucia Wald, Humanitas, București, 1997). Ulterior a recunoscut că teoria era greșită și a corectat-o. 6. Este vorba despre contemporanul lui Platon Aristip din Cyrene. Relatarea lui Diogene Laerțiu este următoarea: „Avea obiceiul să asemuiască cu pețitorii Penelopei pe aceia care treceau prin învățătura generală, dar se poticneau în studiul filosofiei. Într-adevăr, pețitorii le dobândeau pe Melantho, Polydora și pe celelalte fete din casă, pe toate, mai curând decât să obțină mâna stăpânei” (Diogene Laerțiu, Despre
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
corectat-o. 6. Este vorba despre contemporanul lui Platon Aristip din Cyrene. Relatarea lui Diogene Laerțiu este următoarea: „Avea obiceiul să asemuiască cu pețitorii Penelopei pe aceia care treceau prin învățătura generală, dar se poticneau în studiul filosofiei. Într-adevăr, pețitorii le dobândeau pe Melantho, Polydora și pe celelalte fete din casă, pe toate, mai curând decât să obțină mâna stăpânei” (Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C. Balmuș, Editura Academiei, București, 1963, II, 79, p. 179). Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vremurile homerice. Se știa, încă de atunci, că sufletele muritorilor sunt athanasice și că stă în puterea omului să le îndrume fie în imperiul veșnicei Mnemosine, fie dincolo de râul Lethe, pe tărâmurile efemerității. Povestea homerică se încheie brusc, după pedepsirea pețitorilor de către Ulise, cu lacrimile de bucurie ale Penelopei. În mintea noastră se derulează viitorul, ca în toate basmele și filmele cu happy-end: „Și au trăit ani mulți și fericiți, până la adânci bătrâneți”. Când a plecat de acasă, Ulise era posesor
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
uraniană și atlantică. Atunci, alertat, intervine iarăși Hermes, mesagerul zeilor și tâlcuitorul înțelesurilor, și îi dă dreptate lui Ulise. Părăsind-o pe Calipso, a părăsit școala și științele pentru filosofie. Nu se întoarce acasă doar pentru a se răzbuna pe pețitori, ci pentru a în-drepta lumea - care fusese ne-dreptățită în lipsa sa - cu ajutorul legilor sferei și ale mișcării circulare a astrelor. Dar, odată îndreptate lucrurile lumii, se cuvine și o îndreptare a destinului. Aceasta nu se mai poate realiza cu legile științei
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]