KorAP: Find »[drukola/base=pelerinaj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...189 >

4,720 matches

Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389

Împ. Constantin cel Mare, a zidit deasupra peșterii Nașterii Domnului o minunată bazilică - care din Casa Împăratului a devenit „Casa Împărăției” - pentru toată lumea creștină. Acest eveniment a scos orașul din anonimat și l-a transformat într-un important centru de pelerinaj cum este până astăzi, chiar dacă se află în Palestina, ajungând aproape egal ca însemnătate cu Ierusalimul învecinat. Vorbind despre Biserica Nașterii Domnului vom spune că ruinele primei bazilici construite în sec. IV de către Sf. Împ. Elena se află sub temelia

ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
icoanele de deasupra coloanelor au fost lucrate în stilul și în conformitate cu canoanele iconografice ale Bisericii Ortodoxe. Mergând mai departe trebuie să remarcăm că în apropiere de Hebron, pe drumul central ce duce la Ierusalim, se mai află un loc de pelerinaj creștin - Stejarul Mamvri sau Templul Ramat El - Halil. Tradiția veche iudaică face legătura între acest loc și Stejarul lui Mamvri Amoreul din Vechiul Testament (Fac. 14, 13) fiind locul în care s-a sălăjluit Avraam și i-a ospătat pe cei

ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
toate construcțiile anterioare, a ridicat în locul lor „Biserica - Închinarea”, spre a uni sub aspect teologic și istoric Vechiul cu Noul Testament. În atriumul bazilicii este înfățișat izvorul descoperit de Avraam. După invazia arabă, biserica a fost distrusă, și acest loc de pelerinaj a încetat să mai existe. Cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate aici în perioada 1926 - 1928 și repetate de curând, au fost descoperite bogate valori și, pe lângă aceasta, ruinile bazilicii înălțate de Sf. Împ. Elena. Menționăm că în prezent este greu

ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
în stâncă în partea de apus a vechiului sat. El nu era situat la adâncimea la care este astăzi, când spre el duc 27 de trepte săpate în piatră. În epoca creștin - bizantină (Sec. IV - VII) mormântul - ca loc de pelerinaj era împrejmuit cu un zid. În interiorul acestei împrejmuiri și mai la răsărit de mormânt se înălța bazilica cu trei naosuri, a cărei pardoseală era acoperită cu mozaic în culori. Toate construcțiile puse la un loc - mormântul, întregul teritoriu îngrădit și

ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
casei în care a trăit familia lui Lazăr. Peste drum de această mănăstire se află locul întâlnirii lui Hristos cu Marta și Maria, atunci când a venit să-l învieze pe Lazăr. În cele ce urmează, ținând un fir roșu al pelerinajului, vom vorbi despre orașul Ierihon. Vechiul Ierihon, întocmai ca și orașul actual, este situat de-a lungul drumului central care străbate întreaga Vale a Iordanului, de la Lacul Tiberiadei (Kinneret) la nord și până la moartea Moartă, la sud. Celălalt drum central

ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
12 - 13). În Ierihon și în împrujurimile lui au săvârșit minuni și proorocii: Ilie, Elisei și Sf. Ioan Botezătorul. Toate locurile legate de evenimentele religioase și de activitatea proorocilor au devenit, începând cu sec. al IV - lea, locuri creștine de pelerinaj și așezăminte mănăstirești. În epoca bizantină, în împrejurimile Ierihonului și în cuprinsul orașului, existau mai mult de 20 de mănăstiri și biserici, hanuri pentru primirea pelerinilor și a diferitelor societăți filantropice creștine pentru nevoiași și bolnavi. Astăzi creștinul pelerin poate

ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
Râului nu coincide cu locul exact al Botezului Domnului. În zonă există și o mănăstire greco - ortodoxă închinată însemnatului eveniment și marelui prasnic al Botezului Domnului nostru Iisus Hristos. Enunțând, în următoarele rânduri, Lacul Tiberiadei și locurile sale înconjurătoare de pelerinaj (21x12km, adâncimea 48 m) care, privit de sus aducea ca formă cu o vioară, kinor - în ebraică. De la acest cuvânt a și provenit denumirea lacului - Kinneret (Num. 34, 11). În izvoarele scrise grecești și în Evanghelie poartă nume diferite: Lacul

ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
a ales cei mai mulți ucenici. Tot aici și-a propagat El învățătura și a săvârșit cele mai multe minuni. Această regiune, legată de viața și minunile lui Hristos, este recunoscută din sec. al IV - lea ca pământ sfânt, bogat în locuri creștine de pelerinaj. Călătoria noastră prin aceste locuri ne-au condus spre înălțare spirituală și spre renaștere. Orașul Tiberias a fost întemeiat de către Regele Irod Antipa, fiul lui Irod cel Mare, în anul 22 î.d.Hr. În pofida faptului că acesta era un

ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
între Capernaum și Magdala, cu alte cuvinte, foarte aproape de Tabgha. Este posibil ca ruinele vechii bazilici creștine, descoperittă cu câțiva ani în urmă și aflată la aproximativ două sute de metri nord de Tabgha, să aibă legătură cu acest loc de pelerinaj. Tradiția creștină de mai târziu identifică Muntele Fericilor cu prăpastia Arbel, aflată mai la nord de Magdala. Dar nu există nici un fel de confirmare de ordin arheologic în acest sens. Muntele Fericirilor pe care-l înfățișează, astăzi, franciscanii - unde se

ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
de Magdala. Dar nu există nici un fel de confirmare de ordin arheologic în acest sens. Muntele Fericirilor pe care-l înfățișează, astăzi, franciscanii - unde se află o frumoasă biserică catolică precum și sediul unei episcopii și care reprezintă noul loc de pelerinaj - poate să aibă o legătură sub acest aspect topografic cu vechiul loc de pelerinaj creștin, numai că și în acest caz lipsesc dovezile arheologice. Vechiul Capernaum - orașul ales de Mântuitorul drept centru al activității Sale (Mat. 4, 13), se află

ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
sens. Muntele Fericirilor pe care-l înfățișează, astăzi, franciscanii - unde se află o frumoasă biserică catolică precum și sediul unei episcopii și care reprezintă noul loc de pelerinaj - poate să aibă o legătură sub acest aspect topografic cu vechiul loc de pelerinaj creștin, numai că și în acest caz lipsesc dovezile arheologice. Vechiul Capernaum - orașul ales de Mântuitorul drept centru al activității Sale (Mat. 4, 13), se află la granița dintre Galileeea și cele zece orașe păgâne. Datorită poziției centrale a orașului

ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
cuprinsul lui să fi trăit un număr redus de evrei creștini care au fost concentrați în jurul casei Sf. Ap. Petru, situată în centrul așezzării, aproape de sinagogă. Primii creștini foloseau această casă ca biserică și, în același timp, ca loc de pelerinaj pentru vizitatori. Astfel, în Capernaum, se află cel mai vechi loc de pelerinaj creștin din Țara Sfântă, datând din sec. al II - lea. În sec. al V - lea comunitatea creștină a orașului s-a mărit, iar deasupra casei Sf. Ap.

ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
fost concentrați în jurul casei Sf. Ap. Petru, situată în centrul așezzării, aproape de sinagogă. Primii creștini foloseau această casă ca biserică și, în același timp, ca loc de pelerinaj pentru vizitatori. Astfel, în Capernaum, se află cel mai vechi loc de pelerinaj creștin din Țara Sfântă, datând din sec. al II - lea. În sec. al V - lea comunitatea creștină a orașului s-a mărit, iar deasupra casei Sf. Ap. Petru a fost construită biserica octogonală, una dintre primele biserici de acest fel

ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
fapt a continuat până la sfârșitul sec. al XIX - lea, când regiunea a fost cumpărată de către Patriarhia Greacă de la Ierusalim în colaborare cu monahii franciscani, iar după lucrările de restaurare efectuate de ei, a fost inclusă în rândul locurilor creștine de pelerinaj din Țara Sfântă. Astăzi fiecare pelerin are posibilitatea de a vizita acest loc în care se întindea vechiul Capernaum și de a vedea ruinele Casei Sf. Ap. Petru, Sinagoga Evreiască din sec. IV, una dintre părțile vechiului oraș, descoperită cu

ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
deosebit. În timpul vieții lui Iisus în acest oraș, situat în jurul unui izvor, trăiau un număr nesemnificativ de evrei și această situație a continuat până în sec. al IV-lea, cînd așezarea a fost inclusă de către creștini în rândul locurilor importante de pelerinaj. În perioada bizantină, în Nazaret trebuie să fi existat patru locuri sfinte de pelerinaj și anume: Izvorul Maicii Domnului, în preajma căruia a avut loc, potrivit tradiției, Buna Vestire; Peștera - Atelierul lui Iosif; Sinagoga în care a învățat Domnul Hristos și

ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
număr nesemnificativ de evrei și această situație a continuat până în sec. al IV-lea, cînd așezarea a fost inclusă de către creștini în rândul locurilor importante de pelerinaj. În perioada bizantină, în Nazaret trebuie să fi existat patru locuri sfinte de pelerinaj și anume: Izvorul Maicii Domnului, în preajma căruia a avut loc, potrivit tradiției, Buna Vestire; Peștera - Atelierul lui Iosif; Sinagoga în care a învățat Domnul Hristos și Muntele Prăpastiei de pe care au vrut să-L arunce concetățenii Săi (Luc. 4, 29

ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
diversele clădiri complementare (biserici, paraclise, trapeze, brutării etc.) cu schiturile și chiliile monahilor și a pustnicilor, cu apeductele și diferitele adunări filantropice ocupau ambele povârnișuri ale pârâului, pe o lungime de aproximativ 2 km. Astăzi, cele mai importante locuri de pelerinaj sunt: Mormântul întemeietorului - Sf. Sava, Biserica centrală care adăpostește moaștele Sfântului, Biserica - Peșteră prima biserică mănăstirească închinată Sf. Ier. Nicolae, Sălașul Sf. Sihastru Ioan Damaschin, Sălașul Sf. Sihastru Sava și Turnul înalt a cărui construcție datează din epoca Împăratului Iustinian

ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
Gheorghe Hozevitul a fost una dintre acele numeroase mănăstiri din această regiune. Cea dintâi a fost ridicată aici în sec. V de către cinci monahi sirieni: Pronos, Ilie, Lannai, Einan și Zenon. Îndată după întemeierea ei, mănăstirea a devenit loc de pelerinaj, deoarece a fost unită cu peștera în care a stat ascuns Proorocul Ilie timp de trei ani și jumătate și a fost hrănit de corbi (3 Regi 17, 5 - 6) în timpul secetei. Potrivit unei alte tradiții, de mai târziu, bazată

ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
fost distrusă de către perși și și-a încetat existența. La sfârșitul sec. al XIX - lea Patriarhia a construit, pe acest loc, o nouă mănăstire, lăsând pe culmea muntelui ruinele celei vechi. Acestea fiind zise, iată că am ajuns la sfârșitul pelerinajului nostru duhovnicesc prin acele locuri pline de har și de binecuvântare și, totodată, și la sfârșitul acestei expuneri și descrieri a locurilor, momentelor și trăirilor de care am avut parte în acele zile!... Pentru care fapt rămâne conluzia că noi

ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891

înțelepciune practică, un fel de utilă filosofie pentru a putea gândi satul contemporan ca pe un loc unde cineva ar putea trăi. Romanul se structurează pe două planuri: un plan al vieții la țară și un altul al experienței unui pelerinaj în Țara Sfântă. Dacă în primul predomină narativul, în cel secund proeminență are descriptivul. Imaginarului decriptabil, fixat temeinic în localitatea Rudari, îi corespunde în al doilea plan un periplu palpabil și repetabil la locurile sfinte. Cele două planuri stau în

CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-experienta-impacarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
a avut o „pornire necugetată” și că își reproșează tendința de a cădea în păcatul desfrânării. Îi mărturisește că de 10 luni merge la slujbă la biserică. În paralel, ea își amintește că peste două zile va pleca într-un pelerinaj în Țara Sfântă și ia „hotărârea să-și păstreze virginitatea”. Lui Vasile îi spune: „Gata, punem stop desfrânării și te rog să mergem”. Aceasta este ruptura. De aici romanul pornește pe două direcții. Ioana Magură pleacă în pelerinaj și odată cu

CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-experienta-impacarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
într-un pelerinaj în Țara Sfântă și ia „hotărârea să-și păstreze virginitatea”. Lui Vasile îi spune: „Gata, punem stop desfrânării și te rog să mergem”. Aceasta este ruptura. De aici romanul pornește pe două direcții. Ioana Magură pleacă în pelerinaj și odată cu aceasta este antrenată descrierea locurilor sfinte: Ierusalim, Sfântul Mormânt, Muntele Tabor, Nazaret, Biserica Buneivestiri etc. În subsidiar, pelerinajul devine pentru Ioana o cale de acces la misterele spirituale ale credinței. Alături de aceasta, pe itinerariul definitivării unor certitudini spirituale

CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-experienta-impacarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
desfrânării și te rog să mergem”. Aceasta este ruptura. De aici romanul pornește pe două direcții. Ioana Magură pleacă în pelerinaj și odată cu aceasta este antrenată descrierea locurilor sfinte: Ierusalim, Sfântul Mormânt, Muntele Tabor, Nazaret, Biserica Buneivestiri etc. În subsidiar, pelerinajul devine pentru Ioana o cale de acces la misterele spirituale ale credinței. Alături de aceasta, pe itinerariul definitivării unor certitudini spirituale se află preotul Daniel Arvatu. Cei doi se îndrăgostesc și la înapoierea în Coveia decid să se căsătorească. Ioana ajunge

CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-experienta-impacarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778

Sindicatelor - Bularga - Tudor Vladimirescu Light Parade - momente de dans și street-acting Organizatori: Primăria Municipiului Iași și Clubul de dans „The Sky” 19.00 - 20.30, Str. Sf. Andrei, Str. Palat, Bis. Sf. Nicolae Domnesc, Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt Pelerinajul Calea SfinȚilor - Scoaterea în procesiune a moaștelor Sf. Cuv. Parascheva, întâlnire la Biserică Sf. Nicolae Domnesc cu moaștele Sf. Maxim Mărturisitorul și depunerea acestora pe platoul din faȚa Catedralei, pentru închinare. Organizator: Mitropolia Moldovei și Bucovinei 21.00 - 6.00, Casa

Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 by http://blog.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-2010-6-30-octombrie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
Corola-blog/BlogPost/93756_a_95048

ci e spoială. Un ”creștinism” care arată acuzator cu degetul înspre ierarhii Bisericii indiferent ce fac nu e creștinism. Este fățărnicie, necunoaștere sau rea credință. Adeseori se fac speculații, ba că Sfânta Liturghie este prea lungă, ba că la vreun pelerinaj s-au grăbit la închinare vreo doi flămânzi. Unfapt izolat caracterizează oare viața și trăirea Bisericii? De ceva timp, de când se ridică piatră cu piatră Catedrala Mântuirii Neamului, ați auzit sau văzut că vreun canal media s-a alăturat efortului

Biserica – între Evanghelie şi secularizare by http://uzp.org.ro/biserica-intre-evanghelie-si-seculiare/ [Corola-blog/BlogPost/93756_a_95048]