1,360 matches
-
cumva reabilitarea lui I.C. Drăgan ar avea vreo legătură cu perioada 1987-1990, petrecută de autorul cărții tocmai la Veneția, acolo unde Drăgan și-a cumpărat o străduță care să-i poarte numele. Interesantă este și �mecanica" albirii acestor personaje, Mihai Pelin susținând că tocmai Securitatea a lansat zvonurile că aceștia ar fi securiști. Așa o fi. Dar prin cine se lansau aceste zvonuri și de ce, în ochii Securității patrioate, era o rușine să se spună despre tine că ești securist?! Logic
Cenzură și camuflaj by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15004_a_16329]
-
fișei profesorului Vladimir Tismăneanu care, după ce că a scris articole radical anti-comuniste, a făcut, între altele, și greșeala de-a colabora la Lumea liberă, și pe aceea de a fi decorat de Emil Constantinescu. în rîndurile ce-i sunt dedicate, Mihai Pelin strecoară următoarea afirmație: �pe baza avizului UM 0617, indicativ 271/S.I., a plecat într-o călătorie turistică în Franța și Spania, împreună cu mama sa, și a trădat". Cum ar veni, prin prezența acestui număr de unitate militară și prin folosirea
Cenzură și camuflaj by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15004_a_16329]
-
Franța și Spania, împreună cu mama sa, și a trădat". Cum ar veni, prin prezența acestui număr de unitate militară și prin folosirea verbului �a trăda" se sugerează cum că Tismăneanu ar fi plecat într-o misiune. în realitate, și Mihai Pelin știe, ca, de altfel, toți românii care au călătorit în străinătate, că pentru a pleca trebuia să ai avizul organelor de stat. Nimeni nu a plecat în călătorie de orice fel fără avizul securistului ce răspundea de instituția unde erai
Cenzură și camuflaj by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15004_a_16329]
-
de excludere din partid pentru rămânerea în străinătate. Am auzit acest cuvânt nemijlocit, pe când lucram la Viața studențească și Amfiteatru la ședințele de excludere din P.C.R. ale lui Dinu Flămând, Traian Ungureanu și Grigore Arbore. Despre acesta din urmă, Mihai Pelin ne lasă să înțelegem că n-ar fi colaborat cu Securitatea, deși multă lume, desigur, nu atât de informată, crede contrarul! în aceeași linie, a atitudinii politice explicite poate fi socotită și pleiada de adjective puse după cuvîntul anticomunism: visceral
Cenzură și camuflaj by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15004_a_16329]
-
ar fi colaborat cu Securitatea, deși multă lume, desigur, nu atât de informată, crede contrarul! în aceeași linie, a atitudinii politice explicite poate fi socotită și pleiada de adjective puse după cuvîntul anticomunism: visceral, primitiv, maladiv etc. Probabil că domnul Pelin se aștepta ca toți exilații să practice un anticomunism decent sau deloc. Din rândul inadvertențelor aș mai semnala două. Cînd vorbește despre Dinu Flămând și Matei Vișniec, autorul consemnează că aceștia ar fi lucrat și încă mai lucrează la radio
Cenzură și camuflaj by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15004_a_16329]
-
este un post românesc, apărut după 1989, care retransmite emisiuni ale postului din Paris. Numele acestui post este, așadar, R.F.I. (Radio France Internationale), nu Delta-R.F.I.! A doua inadvertență este cea referitoare la fișa lui Nestor Rateș despre care Mihai Pelin ne spune că Ziua i-ar fi publicat dosarul de informator al Securității. Pentru un autor care s-a documentat în Arhive, acest mod de a expedia o problemă nu este numai lipsit de profesionalism, ci și de delicatețe. Ori
Cenzură și camuflaj by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15004_a_16329]
-
și de delicatețe. Ori confirmi, dacă ai văzut asta în Arhive, ori nu pomenești ceea ce a publicat un ziar pe care, de altfel, îl tot ataci în alte locuri! Dincolo de micile și nevinovatele observații de mai sus, cartea lui Mihai Pelin este captivantă și provoacă multe surprize, atât cititorului neavizat cât și, mai ales, celui avizat. Un pasionant roman non-fiction polițisto-milițisto-securist cu 1222 de personaje. Și nu se știe cu câți autori!
Cenzură și camuflaj by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15004_a_16329]
-
cam peste umăr. Fetișcana a bătut apoi din palme autoritar și a întors căpșorul alunecos într-o parte balansîndu-și părul galben și greu ca niște franjuri de perdea, peste umerii drepți, pe urmă a șters-o sărind peste valurile de pelin albicios, de unde peste un timp abea i se mai deosebea rochița palidă. S-au auzit iarăși grohăituri nemulțumite, și flori mici de in violet intens s-au agitat în ritmul unei cavalcade. După care toate s-au liniștit. Într-un
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
apoi a întors capul și a așteptat, absent și politicos, răspunsul. - Cum vrei. Dînsul s-a sculat cu destulă grabă pentru cît părea de resemnat. Cristina l-a imitat după ce s-a mai uitat o dată peste umăr în cimitir, la pelinul alb albăstrui ca o apă, din care răsăreau crucile de lemn simple, și cele de piatră cu extremități treflate, florile mici de un violet exasperat și unicul copac negru și chinuit, cu frunzele închsie la culoare și lucioase și aspect
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
George Radu Trebuie să menționez din capul locului că lucrarea domnului Mihai Pelin - subintitulată Viețile pictorilor, sculptorilor și arhitecților români între legionari și staliniști - conține un uriaș material informativ, întotdeauna incitant și supus reflecției cititorului, material pe care nu-l poate stăpâni critic o unică persoană, vreau să spun un singur lector, dacă
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
la aceasta contribuind adesea lipsa unor informații de care autorul nu avea cum să dispună și deci nu poate fi învinuit. Cu alte cuvinte, mă aflu în postura celui care prin demersul său scriptic aduce textului elaborat de domnul Mihai Pelin un aport complementar, extinzându-i aria de investigație. Este o deosebire fundamentală între a reconstitui evenimentele unei epoci trecute și a evoca protagoniștii care au ilustrat-o - recurgând adesea, aproape exclusiv, la documente de presă și arhivă sau la unele
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
echilibru, adoptată o neutralitate, afirmată o detașare, operat un recul. Nici complimentele, nici contrariul nu au ce căuta. Am enunțat aceste truisme pentru că sub raportul respectiv o lucrare atât de vastă și de pluritematică cum este cea a domnului Mihai Pelin dovedește în repetate rînduri că nu se sustrage imperativului amintit, subiectivitate și obiectivitate trebuind forțamente să implice un coeficient de relativitate. De aceea, pe cât cu putință, evit să pășesc în zona acestei relativități, zonă incomodă și plină de capcane, teren
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
adesea altele decât cele consfințite de perspectiva istorică, alimentată eminamente de documentul literar iar nu de factorul existențial. Precizările de mai sus sunt necesare dacă se urmărește o cântărire pe cât posibil de judicioasă a perioadelor resuscitate mental de domnul Mihai Pelin și un exemplu cu deosebire concludent îl oferă perioada legionară din vremea ascensiunii maxime a lui Horia Sima, perioadă care constituie obiectul unuia din cele mai interesante, aș putea spune chiar instructive capitole ale cărții, capitol completat de cel consacrat
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
seama de totala lipsă de spirit critic cu care este invocat și evocat Frunzetti postum, adesea întrutotul contrar realității. Aici însă am simțit nevoia unei lămuriri, deoarece nu am avut certitudinea că prin ,cazul lui Ion Frunzetti" eu și domnul Pelin înțelegem același lucru. Drept care, chemându-l la telefon, mi-a precizat, foarte ambil, că ceea ce constituie în opinia sa ,cazul" este faptul că Frunzetti a trebuit să tragă toată viața după sine, popular exprimat, ,o tinichea de coadă" pentru a
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
multe ori însă în asociere cu alții, ceea ce se menționează mult prea rar. Nimeni nu l-a studiat în totalitate, mai cu seamă caracterial și în lumina evoluției sale ideologice, mereu ocultată, deși importantă ca factor activ. Nici domnul Mihai Pelin nu are o percepție globală a personajului, căruia nu i-a fost contemporan decât tardiv. Cu atât mai mare este meritul său de a se fi oprit asupra unui episod din juvenila perioadă de manifestare publică a celui de care
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
aspect rămas secret, chiar dacă, în principiu, se cunoștea faptul că Frunzetti a fost legionar. Ceea ce nu cunoșteau decât foarte puțini erau însă detaliile concrete, așternute în scris, cu întregul cortegiu de nuanțe menite să le individualizeze. în rest, viziunea domnului Pelin asupra lui Frunzetti este mai întotdeauna favorabilă acestuia, niciodată, din păcate, raportată la momentul conjunctural care îi oferă prilejul să și-o manifeste, moment ce variază în funcție de situația politică și de regimul aflat la putere. Lăsând deoparte, pentru un scurt
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
este mai întotdeauna favorabilă acestuia, niciodată, din păcate, raportată la momentul conjunctural care îi oferă prilejul să și-o manifeste, moment ce variază în funcție de situația politică și de regimul aflat la putere. Lăsând deoparte, pentru un scurt interval, textul domnului Pelin, să profităm și de alte izvoare capabile să ne reveleze câteva detalii semnificative ce stau la baza începuturilor publicistice ale lui Frunzetti. Astfel, din Dicționarul Scriitorilor Români, literele D-L, pag. 198-199, volum coordonat și revizuit științific de Mircea Zaciu
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
dintr-o rază, Soarele din ea se naște, Moartea piere-n prag de Paste Când Hristosul înviază. Răsăritul iar vopsește Ceru-n sângele Luminii, Hăituiți mereu, creștinii Îl ascund sub șolzi de pește! EU, POETUL Eu sunt poetul care Bea pelinul, Adus de vrăjitoare, Din tainul Păstrat pentru impudice fecioare. Mă-mpleticesc în proza Dar am versul - O salvatoare doză - Pentru mersul Pe sârma-ntinsă lumii sub hipnoză. Și scot nervos o spadă De lumină, Cănd dracii-n a lor sfada
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cred citind astfel de antologii ale unor poeți cu adevărat importanți prin exemplele pe care le reprezintă." Arte parțiale este, în fond, o sumă de idiosincrazii, de sensibilități ale cerului gurii de cititor omnivor la zaharicalele sau, din contră, la pelinul unor cărți care par, pentru noi, alese la pura întîmplare. Așa cum le-ai răsfoi, fără grijă, într-un loisir. Un ,romanț" cu și despre prieteni, dincolo de școli, de grupări, de orice fel de sistematizări cu care, de obicei, își face
Critimixuri și alte fixuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10983_a_12308]
-
la actualul sediu al redacției, a unei plăci memoriale cuprinzând numele directorilor (redactorilor-șefi) ai revistei de la începuturi și până acum: C. Șaban Făgețel (1905-1915; 1928-1947), D. Tomescu (1905-1915; 1928 - 1945), Nicolae Iorga (1915-1927), Ilie Purcaru (1964-1969), Alexandru Piru (1969-1976), Mihai Pelin (interimar, 1976), Romulus Diaconescu (interimar, 1977), Marin Sorescu (1978-1990), Gabriel Chifu (din 1990). Inițiativa a aparținut Fundației ,Scrisul Românesc". A urmat sesiunea festivă, desfășurată în Sala Oglinzilor a Muzeului de Artă (Palatul Jean Mihail). Centenarul a fost evocat de: Nicolae
Centenarul revistei "Ramuri" by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11044_a_12369]
-
vicepreședintele Uniunii Scriitorilor; Gabriel Dimisianu, director-adjunct al revistei ,România literară"; Constantin Dascălu, vicepreședinte al Consiliului Județean Dolj. Cu acest prilej au fost premiați redactorii de ieri și de azi ai revistei: Ilie Purcaru, Ilarie Hinoveanu, Ovidiu Ghidirmic, Mihai Duțescu, Mihai Pelin, Grigore Traian Pop, Ioana Dinulescu, Ștefan Tunsoiu, George Popescu, Marius Ghica, Constantin Barbu, Ion Buzera, Ioan Lascu, Romulus Diaconescu (post mortem) și Florea Miu, Valentin Bază-Verde, Mihaela Iovan. De asemenea, au fost conferite diplome de onoare celor care au sprijinit
Centenarul revistei "Ramuri" by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11044_a_12369]
-
George Radu Pentru prima oară apare menționat numele meu în cartea domnului Mihai Pelin, la pag. 380, capitolul intitulat ,Un campion al autorității: M. H. Maxy". Mă voi afla adesea asociat cu Maxy de-a lungul variatelor ipostaze ale activității sale, care, într-un fel sau altul, implică vreo manifestare a mea. De astă
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
de un studiu publicat în Revista Fundațiilor Regale, din aprilie 1946, pag. 866-873: ,Un modernist, M. H. Maxy". înainte însă de a intra în miezul problemei, fie-mi îngăduit să fac o precizare: Sunt de multă vreme cu domnul Mihai Pelin într-o relație amicală. Potrivit unor chestiuni de ordin cultural care mă preocupau, fie că era vorba de scrierile sale, fie de cercetări ale mele care îi solicitau deplasări și pierdere de timp, cu scopul identificării unor exemplare de presă
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
considerate așa cum se prezintă, ca o nostimadă contradictorie, în care fiecare parte își exprimă modul personal de a acționa și reacționa, fără a fi vorba propriu-zis de un conflict, ci doar de o confruntare a opiniilor în fața anumitor fenomene. Domnul Pelin este un imaginativ, acolo unde eu mă limitez a fi realist. Că intervine și un spirit polemic este dictat de natura subiectelor în dezbatere, prea adesea nu îndeajuns de transparente ambelor părți. Cât privește amintitul studiu din Revista Fundațiilor Regale
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
imaginativ, acolo unde eu mă limitez a fi realist. Că intervine și un spirit polemic este dictat de natura subiectelor în dezbatere, prea adesea nu îndeajuns de transparente ambelor părți. Cât privește amintitul studiu din Revista Fundațiilor Regale, domnul Mihai Pelin afirmă următoarele: ,După experiența Văii Jiului a apărut un foarte interesant articol semnat de George Radu Bogdan, criticul plastic care în anii următori va semna mult mai scurt: Radu Bogdan. Articolul merită o atenție deosebită fiindcă paragrafele lui spuneau exact
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]