465 matches
-
năucitoare: exasperat că nu îi vine rândul la bărbierit, un personaj taie gâtul frizerului și e mulțumit că, de acum încolo, va rezolva definitiv chestiunea, de vreme ce „ocnașii sunt rași complet”; un birtaș, îndurerat că papagalul său și-a pierdut frumosul penaj, se îmbarcă pe un vas încărcat cu fosfați care, însă, explodează, eroul își pierde un picior (recuperat, bineînțeles, cu un colac de salvare) și, după o înfocată controversă privind felul înmormântării, se hotărăște să înhumeze piciorul ș.a.m.d. Autorul
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
stilistică. Felul de a introduce chiar date bibliografice e grațios ca un pas de menuet. Decalcuri franceze de limbă în alternanță imediată cu sintagme românești desuete se învecinesc în același gust al prețiozității circumlocute. Criticul, pe lângă o pălărie împodobită de penaje, cu care salută larg, complimentos, are la șold o sabie decorativă, potrivită cu costumul, al cărei mâner lucrat artistic cere o mână fină și gesturi inofensive. În condiția sa internă, acest critic, mai mult sugerând decât afirmând, aparține secolului politeții
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
biblii barbare” de a-și lăsa „sufletul în prada oceanului de voluptate”. În Cântări pentru pasărea albastră (1922; Premiul Societății Scriitorilor Români), unde muzicalitatea are alt registru, „nevrozele”, spiritualizate, dau „sufletului aripi de pasăre albastră”, ființa se simte absorbită în penajul acestei păsări, muză, alter ego oniric și poetic, evadând, ca într-o „camee”, în zona unei veșnicii spațiale care este opera de artă. Singură în noaptea infinită, instalată în eul propriu, poeta se simte stăpână pe ea, „închisă ca-ntr
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
iată o combinație care nu te face nici credincios, nici necredincios, ci un om care privește cu un ochi egal și pe unele și pe celelalte. Capitolul LXXXV COADA Alți poeți au cîntat laude ochiului galeș al antilopei și frumosului penaj al păsării care nu se așează niciodată pe pămînt; mai puțin celest decît ei, eu voi slăvi o coadă. Socotind că, la cașalotul cel mai dezvoltat, coada începe în acel punct al trupului unde acesta ajunge cam la fel de gros ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
oiță, se apucase să-i smulgă din grăsimea așezată tocmai la rinichi, infectându-i. Dar stați oameni buni, că sărise feciorul nostru și îi dădu o lovitură zdravănă păsării de pradă, de s-a îngropat ciocul feroce pe loc în penajul său. Dis de dimineață tătucu când trecea pragul grajdului să vadă ce s-a mai întâmplat, se minună, toate oile erau în viață! Îl ridicase pe fecioraș de bucurie. Familia sărbători izbânda, dar cel mic nu se lăsa până nu
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
rulment de un arbore de distribuție. Arborele de distribuție se Învârte prin sală până când o mână se Întinde și-l dă jos ca să-l prindă de blocul motor, care acum devine din ce În ce mai excentric, cu vâjâitul lui de țevi și cu penajul palelor de ventilator. Wierzbicki lărgește un rulment și Stephanides strunjește un rulment și O’Malley prinde un rulment de un arbore de distribuție, În timp ce alți muncitori Înșurubează filtrul de aer (șaptesprezece secunde) și atașează electromotorul (douăzeci și șase de secunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o libertă armeană. Atras de priveliștea spectaculoasă oferită de armata lui Magister militum, Sebastianus renunță să-i mai pună alte întrebări. Un vuiet de entuziasm izbucni sub bastion atunci când cineva anunță apariția unui ofițer, care, cu coiful ornat de un penaj des și roșu înainta rapid pe drum, înconjurat de o escortă compactă de buccellari splendid echipate. — Etius! Etius! striga mulțimea în delir. Nimeni nu l-ar fi putut recunoaște mai bine decât Sebastianus pe acel om: Magister militum. Duryodhan se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
întins pe pământ prindeau picioarele cu lațuri ascunse. Era însă târziu să ne mai întoarcem după ce coborâsem atâta. Adela îmi puse șalul pe braț, fără să i-l mai cer, pe urmă își scoase și tulpanul, care se prindea în penajul dur al cetinii, îl pături și mi-l puse singură în buzunarul surtucului. Simplitatea și naturalul, lipsa de ceremonie cu care mă împovăra cu obiectele ei erau dovezi scumpe că-mi face darul de a-și lua drepturi asupra mea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
rolul din telenovelă și se apucă de chiromanție și lansându-se în câteva aventuri extraconjugale care însă, deveneau din ce în ce mai dezamăgitoare. Și, timp de un an, Naji i-a răspuns doar cu zâmbete, ca și când Irene ar fi fost o pasăre cu penaj multicolor, care era acolo doar ca să-l distreze și să-l încânte. Cine-ar fi putut să știe că, la un moment dat, și el avea s-o încânte pe ea ? Nu cred c-o să mă asculte, i-a răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
involuntar, de admirație. Acum urcau scările - Prepelicarul în față, Media la urmă -, iar păsările coborau în zbor și se adunau în jurul lor. Erau mai multe păsări decât văzuse Vultur-în-Zbor în toată viața sa, păsări aparținând tuturor climatelor și având toate penajele pe care ți le-ai putea imagina, păsări comune, precum ciorile, și păsări pe care indianul nu le mai văzuse niciodată, cu ciocuri răsucite ciudat și forme stranii și toate se adunau în stoluri și zburau în sus, către vârful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
șaman axona, își aruncă un arc pe umăr și o tolbă cu săgeți pe spate și luă un toiag ju-ju în mâna dreaptă. între timp Grimus își puse pe cap o podoabă diferită, al cărei colorit se potrivea exact cu penajul imensei păsări reprezentate în cel mai mare portret din încăpere. — Gata, zise Grimus. Dansăm? Vultur-în-Zbor era așezat în balansoarul lui Grimus și asculta. Nu prea putea face altceva. Nu văzuse nici urmă de Trandafir de Piatră. Pe lângă asta, era și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
nevoită să-l contemple zilnic În oglindă, trupul lui Oliver fu scuturat de fiori reci. Față de o astfel de ființă, el ar fi trebuit să simtă nu repulsie, ci milă. În fond, oricine putea păți ceva la fel. Zgribulindu-și penajul de pe umeri, Oliver stătu treaz toată noaptea, gândindu-se prin ce mijloc ar putea-o aduce pe Olivia la Înfățișarea sa obișnuită. Totul Însă depindea de ea și de puterea de atracție a lunii, care, smulgându-i părul din rădăcină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
că e În joc propria sa viață, masterandul reacționă pe loc, foindu-se pe scaun. Ramurile Încărcate de frunze și de flori foșniră neliniștit și aici, și dincolo de presupusul geam (după zodiacul chinezesc, Oliver era născut În Zodia Scorușului), iar penajul de pe piept și creștet căpătă o strălucire orbitoare. „Iată că totuși mișcă”, spuse profesorul, frecându-și mâinile de satisfacție. Practicanzii apludară. „Dar ce credeați?” vru să exclame Oliver, dar gâtlejul lui transformă vorbirea umană Într-un fel de cârâit, acompaniat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
tăcut pe Cartea Sfântă, pe care masterandul o ținea deschisă pe genunchii săi. „Pesemne, totuși, vine toamna. Frunzele picură din ram, În curând pe fața mea vor rămâne doar crengi și riduri. A sosit timpul să-mi schimb frunzișul În penaj, altfel voi dârdâi la iarnă... Dimineața și seara e deja răcoare. Poate că În loc de pijama ar trebui să-mi pun pe spate un halat”, medita Oliver. „Sigur că da, o să vă aducem și halat, dar mai Întâi ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
gândi să treacă granița dintre cele două regnuri, transformându-se Într-un copac. Învățătura sa nu trebuia să rămână Între ramuri, ea trebuia transmisă lumii prin viu grai. De aceea trupul Oliver, lepădându-se de frunze, se acoperea și de penaj. Planând În aer, Oliver avertiza printr-un croncănit umanitatea de răul ce sălășluia Înlăuntrul ei. Sfârșitul lumii vechi era aproape. O lume nouă și umbra unui nou Mesia creșteau la orizont. Adevărurile noii lumi, Oliver le propovăduia prin ciripit. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
aplecându-se și lepădându-și frunzele peste femeia-sicriu și peste femeia-uter, conversând cu omul de paie Braic sau stând țeapăn În mijlocul salonului, Înconjurat de asistenți. Era un Oliver Înalt, trist, cu ochii adânciți În sine. Pe creștetul său acoperit de penaj auriu, creasta de cocoș strălucea ca o aură. Trecând pe lângă el, Noimann se aștepta să audă un cârîit, un cucurigu lung (deja mijeau zorile) sau un scurt lătrat de câine, dar dinspre locul unde stătea masterandul se auzea doar foșnetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
eunuci: lucrează până la epuizare. Noapte după noapte, îl aud cum plânge de disperare. În grădină a fost adus un cocoș frumos, ca să-l trezească în zori. Hsien Feng preferă cântatul păsării în locul soneriei ceasurilor. Cocoșul are creasta mare și roșie, penajul negru și o coadă cu pene de un verde ca smaraldul. Are înfățișarea unui bătăuș, cu ochi răi și ciocul ca un cârlig, iar ghearele-i sunt la fel de mari ca ale unui vultur. Strigătul lui îmi amintește de cineva care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
vorbă, rața știe/ Cea mai prima meserie/ Că e doctor în chimie / ...Dar degeaba osteneala/ Pe cel prost nu-l prinde școala”. Dialog: „N-aș răspunde la anchetă/ Că pentr-un răspuns onest/ Stai cu anii la arest”. Curcanul: „Înfoind penajul, gata de bătaie/ El era stăpânul de necontestat/ ...Că umflat în pene el vroia să zboare/ Din curte modestă în ...Academie”. Dobitocul: „A intrat degrabă-n Front,/ A lătrat, s-a gudurat/ Și l-au ales deputat/...Ia cuvântul la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
tabloul votiv, sunt reprezentați soția, doamna Anastasia, doamna Ecaterina și fiii: Constantin, Elena, Ecaterina și Maria. Personajele feminine sunt îmbrăcate cu mantii și rochii diferite, probabil pentru a da varietate tabloului. Ele poartă căciulițe roșii, cu marginea îmblănită și cu penaj alb. Doamna Anastasia poartă la gât un colan format din patru rânduri de perle. Este înveșmântată într-o rochie de brocart albastru, cu mânecile de mătase albă cusută cu fir, peste care poartă o mantie lungă, de stofă albastră, brodată
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
tucani ji lari ilari îmi venea în minte, privind toate acele ciori vopsite, cu paiele ieșind prin cîte-o crăpătură, cu ciocurile șui, butucănoase ca ale tucanilor și ale păsărilor-rinocer, în formă de ac, ca ale păsărilor colibri, unele cât bondarii. Penajele erau și ele răsuflate, decolorate: ce fusese odată albastru de Prusia și verde ca smaraldul în cozile păunilor, ruginiu-vulpe în ale fazanilor, ce fusese curcubeu în penajul papagalilor și al păsării-paradisului devenise acum același maroniu pe cenușiu sau fusese atât
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ale păsărilor-rinocer, în formă de ac, ca ale păsărilor colibri, unele cât bondarii. Penajele erau și ele răsuflate, decolorate: ce fusese odată albastru de Prusia și verde ca smaraldul în cozile păunilor, ruginiu-vulpe în ale fazanilor, ce fusese curcubeu în penajul papagalilor și al păsării-paradisului devenise acum același maroniu pe cenușiu sau fusese atât de strident retușat încît ți se părea că privești acele poze de nuntă colorate cu creionul sau obrajii înșelător îmbujorați ai ofticoșilor. Hotărât, nu ne plăceau, așa că
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ca data trecută“, se comenta cu satisfacție. Era o după-amiază târzie, însorită dar răcorită de un vânt ușor, care distribuia stropi opăriți peste Grădina Dianei și pe asfaltul ce despărțea pârâul de bazin. În vârful înaltei, magicei țâșniri, flutura un penaj de aburi. Îngrijitorii de la Institut ridicaseră baricade de jur împrejurul izvorului, temându-se ca nu cumva vântul să-și schimbe direcția. Apa se avânta în înalturi cu un puternic fâșâit, ca de mătase sfâșiată, care sporea farmecul straniu, înspăimântător, al fenomenului. Dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
noi, Bahluiul ? Behlaiu ? Da. Dorim ca pe acest micuț Misipipi local să facem noi ferme de crocodili pentru produs crocodili așa cum ferme private de struți vor face struți care să facă struți dar mult mai bine dezvoltați și cu un penaj mult mai tricolo 20. MANIERE * Când tânărul pătrunde în camera de oaspeți care e la bucătărie, se va așeza pe scaun sau, și mai bine, în picioare. * Dacă, după un timp, atmosfera se mai încălzește, nu dați vina pe calorifere
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
jupoi pielea de pe spinarea marilor speranțe, consiliez diavolul ca pe o bătrînă cămătăreasă... Restiui și eu, În felul meu, așa cum spuneam, cerului marea-i singurătate. Am băut, am dansat, ne-am jucat În taină cu sexul, ne-am Înfiorat de penajul principiilor eterne, am vestit lumii prin cîntec de cocoș scoarța de măr domnesc a dogmei, am desenat pe pîntecul femeilor scene din viața și moartea poetului anonim, am privit prin gaura cheii măștile celui mai Îndepărtat viitor, am cîntat la
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
în mînă, cu porți prin care erau transportate bărcile, cu debarcadere și, ancorate de ele, pontoane, invizibile din locul în care stăteam eu, legănîndu-se pe apă clubul construit din beton și lemn, vopsit an de an cu alb, lebădă cu penaj nou, atît de frumos, atît de elegant, atît de inaccesibil. Apartenența la club nu era un lucru imposibil pentru noi, cei de pe cealaltă parte a rîului, ci, pur și simplu, era ceva la care nu aspirasem niciodată. Privind în urmă
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]