449 matches
-
are o legătură directă cu zona de proveniență și de răspîndire a fazanului. Masculul are o coadă lungă bifurcata, iar penajul auriu cu pene pestrițe alb cu negru, sau galben cu cenușiu. Capul este albăstrui cu reflexe verzui. Femelă are penajul de culori mai spălăcite de nuanțe galben cu cenușiu. În prezent se cunosc că. 30 de rase, toate fiind păsări active ziua, trăind pe câmpuri cu terenuri cultivate, unde consumă de obicei o hrană de natură vegetală, iar noaptea se
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
Lebedele sunt un gen de păsări acvatice mari, aparținând familiei Anatidae. Pot fi recunoscute după gâtul curbat (au cel mai mare număr de vertebre cervicale dintre toate vertebratele) și după penajul alb (sau negru pentru unele specii). În România sunt întâlnite 4 specii: lebăda de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebăda de vară ("Cygnus olor") și lebăda mică ("Cygnus columbianus"); în grădinile zoologice de la noi este des întâlnită lebăda neagră ("Cygnus atratus"). Cele
Lebădă () [Corola-website/Science/311659_a_312988]
-
mărime este "Cygnus olor". Trăiește în Europa și Asia Centrală, iar în America de Nord a fost introdusă. În sălbăticie sunt aproximativ 600.000 de exemplare. A treia specie este "Cygnus cygnus"; în sălbăticie sunt circa 180.000 de exemplare. În emisfera nordică, penajul speciilor de lebede este de culoare albă pură (cu excepția notabilă a "Cygnus atratus" din Austria care este complet gri închis, dar care este o varietate adoptată local a lebedei negre australiene), dar speciile emisferei sudice au colorație mixtă, alb și
Lebădă () [Corola-website/Science/311659_a_312988]
-
se găsesc în Finlanda se numără ursul brun (animalul național), lupul cenușiu, și elanul. Trei dintre cele mai remarcabile păsări sunt lebăda de iarnă, o lebădă europeană mare și pasărea națională a Finlandei; cocoșul de munte, o pasăre mare, cu penaj negru, din familia fazanilor; și bufnița. Cea din urmă este considerată un indicator al conectivității , și are o populație în scădere din cauza fragmentării peisajului. Cele mai cunoscute păsări care vin aici să se împerecheze sunt , cinteza și . Dintre cele circa
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
păsări de talie medie (25 - 28 cm) la care caracteristic este ciocul lung. Ochii sunt așezați lateral, asigurându-le o rază vizuală mare. În comparație cu alte păsări de baltă, picioarele sunt mai scurte. Abdomenul păsării este albicios, iar pe flancurile corpului penajul este de culoare pestriță brună. Ca aspect, tineretul se poate distinge cu greu de păsările adulte. În zbor becaținele s-ar putea distinge destul de greu de alte specii, dacă nu ar emite sunete caracteristice. Păsările sunt răspândite în Eurasia, ajungând
Becațină comună () [Corola-website/Science/314388_a_315717]
-
griul cel mai pâl până la verdele-negru. Poteci ce aduc la sculpturi năpădite de flori și licheni aurii. Printre ramuri văd inorogi cu cornul dungat în alb și roșu, căi înaripați, coloane sparte la umbră cărora se odihnesc nimfe. Păsări cu penaj de miniaturi persane zboară în carduri mici sau se adună pe trepte. Ziggurate, negre, aurii, cu trepte multicolore, ce ajung până la cer. Mă plimb în vis sau cu gândul în aceste grădini secrete, pe care apoi le țes, le colez
Teodora Stendl () [Corola-website/Science/317221_a_318550]
-
de obicei ca perechi, rareori în mici grupuri. Nimfele sunt păsări foarte pașnice care pot fi ținute împreună cu alte păsări pașnice cum ar fi perușii. Nimfele își iau timp cam două ore pe zi pentru a-și aranja și curăța penajul (își trage fiecare pană în parte prin cioc). Datorită faptului că sunt păsări care trăiesc în stoluri ei își desfășoară toate activitățile zilnice împreună, adică se orientează după celelalte păsări din stol; se spală împreună, mănâncă împreună etc. În grădinile
Papagal nimfă () [Corola-website/Science/312407_a_313736]
-
acestui piuit crește o dată cu vârsta puilor. La venirea lor pe lume, sunetul este aproape imperceptibil. Puii vor sta 5 săptămâni în cuib iar după 3 săptămâni după ce au părăsit cuibul vor mânca singuri și vor deveni independenți. Puii ajung la penajul și culorile finale după aproximativ 9 luni. Toate păsările au aceeași necesitate de bază de a avea un partener. Multe părți din comportamentul lor natural îl mențin păsările datorită partenerilor lor. Unele păsări tind să înlocuiască partenerul cu omul, dar
Papagal nimfă () [Corola-website/Science/312407_a_313736]
-
timp în timp sub formă de invazii , venind din stepele Asiei Centrale din Kazahstan, Uzbekistan, Kirghizistan, Mongolia și vestul Chinei unde cuibărește. După perioada de invazie ele dispar din nou. Ultima mare invazie a fost semnalată în România în anul . Penajul păsării este de culoare cafenie-deschisă cu pete mai întunecate. Degetele sunt unite, fiind în număr de trei (tridagtile), alcătuind un fel de talpă acoperită cu pene păroase și niște formațiuni cornoase. Degetul posterior, care apare la multe alte păsări, lipsește
Găinușa de stepă () [Corola-website/Science/320489_a_321818]
-
la multe alte păsări, lipsește la această specie migratoare. Descrisă prima dată în 1773, găinușa de stepă este de talie mijlocie măsurând dimensiuni între 30 și 40 cm, cu o greutate variind între 250 și 300 de grame. Masculii au penajul mai deschis, iar capul și pieptul sunt dungate, cu dungi alternative, mai dechise și mai întunecate. trăiește în cârduri în regiunile de stepă și semideșert din Asia Centrală pânâ în nord-estul Chinei. În timpul invaziei (circa 10.000 de păsări) spre Europa
Găinușa de stepă () [Corola-website/Science/320489_a_321818]
-
acvatice sau semiacvatice de dimensiuni mari (gâște, lebede) și mijlocii (rațe, ferestrași), robuste și greoaie, cu gât lung, picioare relativ scurte și palmate, având degetele anterioare de la picioare unite prin membrane înotătoare, mandibule prevăzute pe margini cu lame cornoase și penaj impermeabil, des, rigid, lipit de corp. le includ 3 familii: "Anhimidae" (3 specii sud-americane), "Anseranatidae" (1 specie din Australia) și "Anatidae" (164 specii). Anzeriformele au un corp robust, plutitor. Capul lor este relativ mare și comprimat lateral, cu ochii așezați
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
produs uleios, cu care pasărea își unge penele, servindu-se de cioc. Pasărea stimulează glanda cu ciocul și apoi își distribuie uleiul pe tot corpul frecându-și și curățându-și penele. Penele astfel unse nu sunt udate de apă. Îngrijirea penajului este importantă pentru păsările de apă, deoarece este esențial ca penele să rămână impermeabile. Penajul este compact, aspru. Penele sunt foarte dese și puful abundent, mai ales la partea inferioară a corpului; puful este prezent și la pui și la
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
cu ciocul și apoi își distribuie uleiul pe tot corpul frecându-și și curățându-și penele. Penele astfel unse nu sunt udate de apă. Îngrijirea penajului este importantă pentru păsările de apă, deoarece este esențial ca penele să rămână impermeabile. Penajul este compact, aspru. Penele sunt foarte dese și puful abundent, mai ales la partea inferioară a corpului; puful este prezent și la pui și la păsările adulte. Culoarea penelor, de obicei, nu este prea vie, dar este plăcută și variază
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
anzeriformele de frig. Când năpârlesc, majoritatea anzeriformelor își pierd toate penele de zbor în același timp, putând să zboare. Pentru a se camufla de prădători în perioada în care nu pot să zboare, masculii capătă un colorit maroniu-gălbui, numit și penaj de eclipsă. Ciclul de reproducere al anzeriformelor este adecvat vieții petrecute pe apă, care presupune adesea o expunere la frig și la prădători. Se înmulțesc o dată pe an. Dimorfismul sexual este slab sau puternic afirmat. Sunt păsări monogame, dar masculul
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
muncește din greu se schimbă periodic. Au mai multe mecanisme de adaptare care ajută să se miște cu ușurință prin apă. Labele palmate a pasărilor acționează ca niște vâsle puternice, iar conturul lin al corpului lor reduce rezistența apei și penajul gros le sporește flotabilitatea Unele specii de rață se scufundă pentru a găsi hrană și își netezesc penele pentru a elimina aerul și a reduce flotabilitatea înainte de scufundare. Unele anzeriforme pot țâșni aproape vertical din apă, iar speciile mai grele
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
având greutatea maximă de 4 kg și anvergura ariplor de cca. 210 cm. Semnul caracteristic după care se poate identifica ușor pasărea sunt penele negre mai lungi de pe cap pe care pasărea le desfășoară în perioada ritualului de împerechere. Culoarea penajului de pe gât și burtă este cenușie, care devine neagră spre picioare și coadă. Regiunea din jurul ochilor și ciocului este lisită de pene cu pielea de culoare portocalie. Pasărea secretar spre deosebire de celelate păsări răpitoare nu zboară ci aleargă rapid pe sol
Pasăre secretar () [Corola-website/Science/314789_a_316118]
-
lung. Gâtul în timpul zborului formează o buclă în formă de „S”. Acest lucru este ușurat de vertebra șasea cervicală, care este mai lungă. Păsările din această familie prezintă un dimorfism sexual destul de accentuat, masculii fiind mai mari ca femelele. Culoarea penajului păsărilor este diferită, de la alb, cenușiu până la negru. Zborul lor este caracterizat prin planare cu bătăi rare din aripi. Păsările se hrănesc în special cu animale mici acvatice, pești, amfibii, crustacei, moluște, reptile, păsări, rozătoare mici, insecte, ele consumând pe
Egretă () [Corola-website/Science/314479_a_315808]
-
o specie foarte rară în fauna României. Caracteristica sa este ciocul lățit la vârf. Flamingii sunt păsări migratoare acvatice de talie mare înălțimea medie de 1,5 m, cu cioc încovoiat cu gâtul și cu picioarele foarte lungi și cu penaj de culoare albă cu nuanțe roz. Ciocul cu conformație specială le permite să separe (filtreze) hrana din nămol. În lume sunt 6 specii din care în România se poate întâlni 1 specie. <br> Flamingo este o pasăre migratoare acvatică, de
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
negre și cu gâtul lung și arcuit. În România lebedele vine în sezonul cald și cuibăresc mai ales în Delta Dunării. <br> <br> <br> </br> Gâștele sunt păsări înotătoare, de talie mare, având gât și cioc lung, picioare palmate și penaj, de obicei, gri pe spate și alb pe piept. <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> Călifarii (numiți și caharcă) sunt specii de păsări migratoare acvatice, din ordinul anseriformelor, cu caractere intermediare între rațe și gâștele
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
acvatice, din ordinul anseriformelor, cu caractere intermediare între rațe și gâștele. Ei cuibăresc în Delta Dunării și pe malurile lacurilor Dobrogene. <br> Călifarul roșu măsoară între 61-67 cm având o greutate de 1,2 - 1,6 kg. Caracteristica sa este penajul cărămiziu. <br> <br> Rața este o pasăre acvatică cu ciocul lat și turtit, cu trunchiul scurt și îndesat, și cu picioarele scurte, localizate în partea posterioară a trunchiului, mai mică decât gâsca sau lebăda. Trăiește atât în ape dulci cât
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
scurte, localizate în partea posterioară a trunchiului, mai mică decât gâsca sau lebăda. Trăiește atât în ape dulci cât și cele sărate. Aripa este mai mică, ceea ce îi îngreunează planarea, fiind nevoit să bată des din aripi. Speciile nordice au penaj mai extravagant, dar la cele din sud dimorfismul sexual este mai redus. <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> Este o specie de rață cu ciocul subțiat
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
au un cap rotund, poziția corpului seamănă cu a cea bufniței, acestea fiind în schimb mai mici, având o lungime de 19 - 32 cm. Ochii sunt amplasați lateral, ciocul este scurt, puternic, înconjurat de vibrize. Picioarele în comparație cu talia sunt scurte. Penajul este pestriț cu dungi de culoare mai deschisă. Păsările din această categorie sunt active noaptea sau seara, ele trăiesc în scorburi, sau ascunse în arbori. Duc o viață solitară, seara sau noaptea pornesc la vânătoare de insecte, păianjeni sau nevertebrate
Aegotheliformes () [Corola-website/Science/318256_a_319585]
-
cu aripile deschise ating lățimea de 90 mm, pe când femelele 85 mm. Greutatea păsărilor în timpul împerecherii este între 22 și 24 g. Cu apropierea toamnei pasărea va crește în greutate, depășind 30 de grame. Din punct de vedere a culorii penajului nu se poate observa un dimorfism sexual. Păsările au partea dorsală a corpului și gușa de culoare galbenă până la un brun măsliniu cu dungi de culoare mai închisă. Penajul cozii și spatelui poate avea o culoare verzuie dungată. Ochii pot
Fâsă de pădure () [Corola-website/Science/316561_a_317890]
-
greutate, depășind 30 de grame. Din punct de vedere a culorii penajului nu se poate observa un dimorfism sexual. Păsările au partea dorsală a corpului și gușa de culoare galbenă până la un brun măsliniu cu dungi de culoare mai închisă. Penajul cozii și spatelui poate avea o culoare verzuie dungată. Ochii pot fi înconjurați de o linie mai întunecată, irisul este de culoare brună închis. Picioarele sunt de culoare roșiatică cu gheare de culoare deschisă. Este o pasăre sperioasă care se
Fâsă de pădure () [Corola-website/Science/316561_a_317890]
-
gryphus") este o specie de păsări din familia catartide, unicul reprezentant al genului monotipic "Vultur". Este răspândit în munții Anzi și pe coasta vestică a Americii de Sud. Are cele mai mari dimensiuni dintre toate păsările din emisfera vestică. Pasărea are un penaj negru-strălucitor, cu un „guler” alb în jurul gâtului și cu margini pufoase, albe, ale aripilor, evidențiate la masculi. Pe cap și pe cea mai mare parte a gâtului, penele aproape lipsesc, iar pielea goală din aceste locuri capătă nuanțe de la pal-roz
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]