1,388 matches
-
a fi cu necesitate una cu totul nouă, însă, privită în contextul celebrării sacramentale - în care, în cele câteva minute cât durează celebrarea sacramentului, penitentul obține iertarea - ne ajută să descoperim existența și esența unei triple relații, derulate simultan: a penitentului cu Dumnezeu, a penitentului cu confesorul și a penitentului cu întreaga comunitate a Bisericii. Conștiința acestui fapt vine în ajutorul atât al penitentului, cât și al confesorului, dar și al comunității, invitându-i la calitate și la originalitate în contemplarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
una cu totul nouă, însă, privită în contextul celebrării sacramentale - în care, în cele câteva minute cât durează celebrarea sacramentului, penitentul obține iertarea - ne ajută să descoperim existența și esența unei triple relații, derulate simultan: a penitentului cu Dumnezeu, a penitentului cu confesorul și a penitentului cu întreaga comunitate a Bisericii. Conștiința acestui fapt vine în ajutorul atât al penitentului, cât și al confesorului, dar și al comunității, invitându-i la calitate și la originalitate în contemplarea modului în care Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
privită în contextul celebrării sacramentale - în care, în cele câteva minute cât durează celebrarea sacramentului, penitentul obține iertarea - ne ajută să descoperim existența și esența unei triple relații, derulate simultan: a penitentului cu Dumnezeu, a penitentului cu confesorul și a penitentului cu întreaga comunitate a Bisericii. Conștiința acestui fapt vine în ajutorul atât al penitentului, cât și al confesorului, dar și al comunității, invitându-i la calitate și la originalitate în contemplarea modului în care Dumnezeu lucrează în viața omului, în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentului, penitentul obține iertarea - ne ajută să descoperim existența și esența unei triple relații, derulate simultan: a penitentului cu Dumnezeu, a penitentului cu confesorul și a penitentului cu întreaga comunitate a Bisericii. Conștiința acestui fapt vine în ajutorul atât al penitentului, cât și al confesorului, dar și al comunității, invitându-i la calitate și la originalitate în contemplarea modului în care Dumnezeu lucrează în viața omului, în special, în contextul evident al celebrării reconcilierii sacramentale. O asemenea concepție și abordare - a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
abordare - a omului într-un raport cu Dumnezeu - determină un câmp de studiu vast, implicând aprofundarea unui conținut bogat de elemente teoretice, care apoi să se concretizeze și să își găsească aplicarea în celebrarea pe care o înfăptuiește confesorul în favoarea penitentului. De aceea, în tot acest demers de cercetare, vom apela la un material bibliografic consistent, care să argumenteze, prin autoritate teologică și științifică, cele ce se afirmă și care să mențină întregul conținut în coerență cu revelația și cu învățătura
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sa, la diferite dimensiuni (teologică, filosofică, antropologică și psihologică). Fără a căuta să îndepărteze atenția noastră de la esența sacramentului, aceste dimensiuni conlucrează, într-un mod sau altul, la realizarea sa, facilitând o înțelegere corectă și venind în ajutorul atât a penitentului, cât și a confesorului. Nu lipsesc nici aspectul diacronic și nici cel sincronic al problematicii, însă s-a urmărit să se ofere prioritate planului actual al vieții sacramentale, mobilizându-și atenția mai mult asupra situației concrete contemporane în care Biserica
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
asupra unor aspecte concrete ale procesului dialogic din sacramentul reconcilierii, proces care are loc, în primul rând, între Dumnezeu și om atât în timpul concret al mărturisirii, cât și în planul precedent, dar și ulterior acesteia. Același dialog este concretizat între penitent și confesor în interiorul cadrului mărturisirii sacramentale. Creând o relație corespunzătoare, cei doi respectă procesualitatea celebrării sacramentale, așa cum o prezintă Ritualul Penitenței, și lasă loc să se structureze într-un mod etapizat dialogul. În ajutorul acestora vin diferite paradigme de inspirație
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este necesară amintirea și sublinierea unor aspecte importante ce țin de spiritualitatea sacramentului, de liturgică, de morală, de drept canonic și chiar de psihologie. Pentru coerența analizei cercetării noastre, în al patrulea capitol, vom prezenta efectele dialogului dintre confesor și penitent în cadrul celebrării sacramentului, efecte care nu sunt înțelese de data aceasta ca roade primare ale reconcilierii sacramentale, ci ca efecte secundare, ce țin de implicarea subiectivă a penitentului și a confesorului. Acestea se concretizează prin anumite trăiri cu caracter ascetico-mistic
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
noastre, în al patrulea capitol, vom prezenta efectele dialogului dintre confesor și penitent în cadrul celebrării sacramentului, efecte care nu sunt înțelese de data aceasta ca roade primare ale reconcilierii sacramentale, ci ca efecte secundare, ce țin de implicarea subiectivă a penitentului și a confesorului. Acestea se concretizează prin anumite trăiri cu caracter ascetico-mistic, prin experiența unei „autocomunicări” a lui Dumnezeu și prin transformări pe care penitentul le trăiește la nivelul psihic, dezvăluind un caracter psihoterapeutic al celebrării. Fiind reale, vor să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
roade primare ale reconcilierii sacramentale, ci ca efecte secundare, ce țin de implicarea subiectivă a penitentului și a confesorului. Acestea se concretizează prin anumite trăiri cu caracter ascetico-mistic, prin experiența unei „autocomunicări” a lui Dumnezeu și prin transformări pe care penitentul le trăiește la nivelul psihic, dezvăluind un caracter psihoterapeutic al celebrării. Fiind reale, vor să susțină viața de credință și progresul spiritual al credinciosului. În ultimul capitol, pe baza interpretării datelor conținute de capitolele anterioare, volumul va prezenta anumite aspecte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
spiritual al credinciosului. În ultimul capitol, pe baza interpretării datelor conținute de capitolele anterioare, volumul va prezenta anumite aspecte pastorale și spirituale pe care Biserica le poate lua în considerație în acțiunea sa contemporană, manifestând un interes deosebit în pregătirea penitenților și a confesorilor. Ea poate propune atenției creștinilor și alte elemente particulare ce sunt relevante celebrării sacramentului reconcilierii și implicit derulării în mod eficace a unui proces dialogic în cadrul aceluiași sacrament. Concluzia vrea să sublinieze atât importanța acestui sacrament în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să fie mărturisite în mijlocul adunării, astfel: „în ziua Domnului, reunindu-vă, frângeți pâinea și mulțumiți, nu înainte de a vă fi mărturisit păcatele voastre, astfel încât jertfa voastră să fie curată”. Aceasta înseamnă că mărturisirea se impunea ca o condiție esențială pentru ca penitentul să poată participa la liturgia euharistică. Asupra necesității aceleiași mărturisiri insistă și Sf. Clement Romanul, afirmând că este mai bine ca omul să își mărturisească vinovăția decât să îndure suferința acesteia în inima sa. În Scrisoarea către Corinteni, el spune
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în comunitate, însă nu de multe ori, pentru că, pentru creștini, pocăința este una singură. Prin aceasta, creștinul primea iertarea tuturor păcatelor postbaptismale, care se făcea printr-o durere sinceră și prin pocăință. Biserica însă trebuia să se asigure de sinceritatea penitentului care dorea să se întoarcă, conferindu-i apoi dezlegarea. Deși sunt prezentate multiple elemente referitoare la pocăință, totuși autorul Păstorului lui Hermas nu indică niciun element liturgic care să sugereze vreo celebrare penitențială. Totuși, procedura penitențială este un dialog realizat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ne ajută să cunoaștem în detaliu procesul penitențial, care conține mai multe elemente: o atitudine interioară, opere penitențiale exterioare, purtarea ciliciului, impunerea cenușii pe cap, posturi frecvente, plângerea, rugăciuni prelungite, prosternări, recurgerea la preoți, mijlocirea comunității, etc. I se cerea penitentului să se prezinte în sac de pocăință, cu cenușă pe cap în fața publicului, adică a comunității locale, și să facă o mărturisire deschisă a păcatelor sale. Apoi, primea de la aceeași comunitate o penitență publică. Acest ritual era un adevărat proces
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în sac de pocăință, cu cenușă pe cap în fața publicului, adică a comunității locale, și să facă o mărturisire deschisă a păcatelor sale. Apoi, primea de la aceeași comunitate o penitență publică. Acest ritual era un adevărat proces dialogic, derulat între penitent și comunitate. Însă, ca și ceilalți, și Tertulian vorbește doar de o unică posibilitate de a face pocăință după botez. Era necesar, din punctul său de vedere, ca pocăința interioară să fie realizată și printr-un act exterior, atât pentru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ritual mai stabil, structurat în trei părți: acuzarea păcatelor, îndeplinirea penitențială și reconcilierea publică. Aceasta din urmă era oferită de către episcop doar când se încheia perioada de penitență. Procesul dialogic este deja mai structurat, organizat, fiind precizate destul de clar rolul penitentului, al comunității și al episcopului în tot acest demers. Rămâne însă valabil faptul că penitența este irepetabilă, ea oferindu-se doar o singură dată în viață, făcându-se analogie cu Botezul, care se primea la rândul său, tot doar o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu secolul al IV-lea, dorindu-se să se respecte trei etape ale celebrării: intrarea în penitență, timpul de împlinire a penitenței și reconcilierea propriu-zisă. Derularea procesului dialogic era mult mai organizată, delimitată de trei acțiuni, pe care le înfăptuia penitentul și care îl puneau în raport cu comunitatea și cu ierarhul acesteia, astfel: I. Intrarea în penitență era un act public, care se desfășura înaintea întregii comunități, dar care nu consta în confesarea publică a păcatelor. Ritul liturgic era îndeplinit doar de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
comunitatea și cu ierarhul acesteia, astfel: I. Intrarea în penitență era un act public, care se desfășura înaintea întregii comunități, dar care nu consta în confesarea publică a păcatelor. Ritul liturgic era îndeplinit doar de episcop, care îl primea pe penitent, își impunea mâinile asupra lui și îi impunea o pocăință, alungându-l în mod simbolic afară din biserică. Dacă credinciosul care a păcătuit, refuza aceste ritualuri, episcopul îl putea excomunica din adunarea euharistică. Câteodată, acest rit presupunea și o mărturisire
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcătuit, refuza aceste ritualuri, episcopul îl putea excomunica din adunarea euharistică. Câteodată, acest rit presupunea și o mărturisire publică și generală, adică o recunoaștere în public a faptului că acea persoană era un păcătos. II. Timpul penitențial era trăit de penitent în mod auster, fie la un nivel personal, fie la un nivel al relațiilor sale sociale. Acest timp era presărat cu acte penitențiale, precum post, lacrimi, rugăciuni, opere de caritate, pomană, etc. Tot în acest timp, penitentul era însoțit și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
era trăit de penitent în mod auster, fie la un nivel personal, fie la un nivel al relațiilor sale sociale. Acest timp era presărat cu acte penitențiale, precum post, lacrimi, rugăciuni, opere de caritate, pomană, etc. Tot în acest timp, penitentul era însoțit și sprijinit de diaconi sau de prezbiteri, membri ai comunității. El nu putea însă participa la masa euharistică. Dacă se întâmpla ca în timpul ispășirii, penitentul să moară, el era socotit în comunitatea sfinților, pentru că își demonstrase dorința de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
precum post, lacrimi, rugăciuni, opere de caritate, pomană, etc. Tot în acest timp, penitentul era însoțit și sprijinit de diaconi sau de prezbiteri, membri ai comunității. El nu putea însă participa la masa euharistică. Dacă se întâmpla ca în timpul ispășirii, penitentul să moară, el era socotit în comunitatea sfinților, pentru că își demonstrase dorința de a fi iertat încă din timpul drumului de purificare pe care îl începuse. În această perioadă se remarcă o triplă clasificare a obligațiilor ce le revenea penitenților
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentul să moară, el era socotit în comunitatea sfinților, pentru că își demonstrase dorința de a fi iertat încă din timpul drumului de purificare pe care îl începuse. În această perioadă se remarcă o triplă clasificare a obligațiilor ce le revenea penitenților: obligații generale (care constau în trăirea unei vieți de mortificare), obligații rituale (care prevedeau purificarea penitentului în ambient liturgic prin gesturi simbolice) și obligații penitențiale (care cereau o îndeplinire riguroasă a normelor canonice din partea penitentului). III. Ritul reconcilierii era prezidat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
iertat încă din timpul drumului de purificare pe care îl începuse. În această perioadă se remarcă o triplă clasificare a obligațiilor ce le revenea penitenților: obligații generale (care constau în trăirea unei vieți de mortificare), obligații rituale (care prevedeau purificarea penitentului în ambient liturgic prin gesturi simbolice) și obligații penitențiale (care cereau o îndeplinire riguroasă a normelor canonice din partea penitentului). III. Ritul reconcilierii era prezidat de episcop și avea loc la sfârșitul timpului penitențial. Consta în primirea penitenților din partea episcopului în mijlocul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a obligațiilor ce le revenea penitenților: obligații generale (care constau în trăirea unei vieți de mortificare), obligații rituale (care prevedeau purificarea penitentului în ambient liturgic prin gesturi simbolice) și obligații penitențiale (care cereau o îndeplinire riguroasă a normelor canonice din partea penitentului). III. Ritul reconcilierii era prezidat de episcop și avea loc la sfârșitul timpului penitențial. Consta în primirea penitenților din partea episcopului în mijlocul comunității adunate și impunerea mâinilor acestuia, după care urma rugăciunea sacerdotală. Pentru pocăința canonică existau mai multe alternative, printre
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care prevedeau purificarea penitentului în ambient liturgic prin gesturi simbolice) și obligații penitențiale (care cereau o îndeplinire riguroasă a normelor canonice din partea penitentului). III. Ritul reconcilierii era prezidat de episcop și avea loc la sfârșitul timpului penitențial. Consta în primirea penitenților din partea episcopului în mijlocul comunității adunate și impunerea mâinilor acestuia, după care urma rugăciunea sacerdotală. Pentru pocăința canonică existau mai multe alternative, printre care viața monastică și viața de convertit. În ambele cazuri viața dobândea cu adevărat un caracter penitențial. Deși
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]