340 matches
-
parcurs care merge de la bază spre vîrf, oprindu-se rînd pe rînd la cele trei etaje semnalate de organizatorii mai întîi, apoi, și în sfîrșit. Descrierea trece prin două moduri principale de prezentare determinate de atitudinea descriptorului (Vogeler 1992): descriere perceptuală exemplificată prin "se vedea un amoraș" de la sfîrșitul lui T46; descriptorul poate să vadă, să audă, să atingă, să simtă sau chiar să guste, așa cum vom vedea în poemul T80 din cap. 6; descriere epistemică (descriptorul posedă anumite cunoștințe), exemplificată
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
neexprimată (C) fapt dezvoltat, bănuim, în interviul însoțit de fotografie și legenda ei -, ne aflăm în prezența unei simple perioade ternare. 4.3. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <5> Deși acest text este introdus printr-o marcă de descriere perceptuală (vezi), ar fi inutil să descriem tehnic suita primelor trei segmente ca pe o mare secvență descriptivă. De fapt, este vorba de o suită de trei perioade descriptive urmate de o perioadă argumentativă care se compune dintr-o concluzie [D2
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care din sînul tău adie] din v. 2 și ton odeur [mireasma ta] din v. 9, je vois din v. 3 și 10 par să confirme diviziunea sintactică în două părți care amestecă de fiecare dată cel puțin trei moduri perceptuale: mirosul, văzul (Q1) și gustul (Q2), în catrene, mirosul, văzul (T1) și mirosul, auzul (T2), în terține. Deși amorsată printr-un refuz de a privi (v. 1), această descriere perceptuală este saturată de multiple percepții: Decupaj poetic: Catrene Terțina 1
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
părți care amestecă de fiecare dată cel puțin trei moduri perceptuale: mirosul, văzul (Q1) și gustul (Q2), în catrene, mirosul, văzul (T1) și mirosul, auzul (T2), în terține. Deși amorsată printr-un refuz de a privi (v. 1), această descriere perceptuală este saturată de multiple percepții: Decupaj poetic: Catrene Terțina 1 Terțina 2 Fraze tipografice: P1 P2 Percepție olfactivă: v. 1 și 2 v.9 v.12 și 13 Percepție vizuală: v. 3 8 v. 10 și 11 Perceție gustativă: v.
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Cognitive Therapy and Research, 17, 471-477. Engels, G.I., Garnefski, N., și Diekstra, R.R.W. (1993). Efficacy of Rational-Emotive Therapy: A quantitative Analysis. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 61, 1083-1090. Erdelyi, M.H. (1974). A new look at the new look: Perceptual defense and vigilance. Psychological Review, 81, 1-25. Estes, W.K. (1950). Toward a statistical theory of learning. Psychological Review, 57, 94-107. Eysenck, H. (1952). The effects of psychotherapy: An evaluation. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 16, 319-324. Eysenck, M.
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
și neliniște ceea ce duce la reducerea explorării. D.E. Berlyne vorbește de o curiozitate „perceptivă“ și de o curiozitate „epistemică“. În curiozitate epistemică esențial este conflictul conceptual, lupta dintre două sau mai multe impulsuri contrarii. Conflictul conceptual (ca și cel perceptual de altfel) denotă un grad ridicat de incertitudine. Intensitatea incertitudii scade pe măsură ce se dobândesc informații, cunoștințe despre obiectul curiozității. Curiozitatea întemeiată pe impulsuri superioare, saturată motivațional și intelectual, ca principal motiv cognitiv nu se satisface niciodată pe deplin, la aceste
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Gender, nr. 1 (2), 2005, p. 95-113. Hale C., „Fear of crime: A review of the literature”, în International Review of Victimology, nr. 4, 1996, p. 79-150. Kingma J., „The young male peak in different categories of trauma victims”, în Perceptual and Motor Skills, nr. 79, 1994, p. 920-922. Wilson M., Daly M., „Competitiveness, risk-taking, and violence: the young male syndrome”, în Ethology and Sociobiology, nr. 6, 1985, p. 59-73. Plâng bărbații mai mult decât femeile? Plânsul și diferența dintre sexe
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
and masculinity preferences in the human voice”, în Hormones and Behavior, nr. 49, 2006, p. 215-222. Frost R., „Preference for darker faces in photographs at different phases of the menstrual cycle: preliminary assessment of evidence for a hormonal relationship”, în Perceptual and Motor Skills, nr. 79, 1994, p. 507-514. Gangestad S.W., Simpson J.A., „On the evolutionary psychology of human mating: Trade-offs and strategic pluralism”, în Behavioral and Brain Sciences, nr. 23, 2000, p. 573-587. Gangestad S.W., Simpson J.
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Osborne, D., Ward, J., Wiggins, G. & Wilcox, D. (1988), A guide to reading narratives of conflict and choice for self and voice, Cambridge, MA: Harvard University Press. Bruhn, A. R. (1985). Using early memories as a projective technique: the cognitive perceptual method. Journal of Personality Assessement, 49, 585-597. Bruner, J. (1986), Actual minds, possible words, Cambridge, MA: Harvard University Press. Bruner, J. (1990), Acts of meaning. Cambridge, MA: Harvard University Press. Bruner, J. (1991), The narrative construction of reality. Critical Inquiry
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Osborne, D., Ward, J., Wiggins, G., Wilcox, D. (1988), A guide to reading narratives of conflict and choice for self and voice, Harvard University Press, Cambridge, MA. Bruhn, A.R. (1985), „Using early memories as a projective technique: The cognitive perceptual method”, Journal of Personality Assessement, 49, pp. 585-597. Bruner, J. (1986), Actual minds, possible words, Harvard University Press, Cambridge, MA. Bruner, J. (1990), Acts of meaning, Harvard University Press, Cambridge, MA. Bruner, J. (1991), „The narrative construction of reality”, Critical
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile arătând faptul că un individ va observa cu predilecție stimulii legați de nevoile sale cele mai presante. b) Distorsiunea selectivă exprimă procesul perceptual prin care oamenii încearcă să asigure o concordanță între informația primită și imaginea preexistentă în mintea lor<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 56. footnote>, altfel spus, se referă la tendința oamenilor de a da informațiilor o interpretare proprie. c) Reținerea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
selectivă este procesul prin care oamenii încearcă să rețină doar informațiile care le susțin atitudinile și convingerile. Ei vor reține informațiile referitoare la marca sau produsul dorit și vor uita aprecierile făcute la adresa celorlalte produse. Ca orice proces, și procesul perceptual poate fi descompus în mai multe etape : expunerea, atenția, înțelegerea, acceptarea și reținerea<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 28. footnote>. Expunerea are loc prin apropierea fizică de un stimul ce creează o ocazie favorabilă ca unul sau mai multe simțuri
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Dobre, op. cit., p. 28. footnote>. Expunerea are loc prin apropierea fizică de un stimul ce creează o ocazie favorabilă ca unul sau mai multe simțuri să fie activate. Contactul dintre consumator și stimul nu este suficient pentru a declanșa procesul perceptual, acest fapt producându-se numai atunci când intensitatea stimulului depășește un nivel minim, denumit prag perceptual<footnote Ibidem. footnote>. Atenția reprezintă capacitatea resurselor de procesare a informațiilor, utilizate de consumator pentru a prelucra stimulii la care este expus. Deoarece capacitatea de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
creează o ocazie favorabilă ca unul sau mai multe simțuri să fie activate. Contactul dintre consumator și stimul nu este suficient pentru a declanșa procesul perceptual, acest fapt producându-se numai atunci când intensitatea stimulului depășește un nivel minim, denumit prag perceptual<footnote Ibidem. footnote>. Atenția reprezintă capacitatea resurselor de procesare a informațiilor, utilizate de consumator pentru a prelucra stimulii la care este expus. Deoarece capacitatea de procesare este o resursă limitată, consumatorii sunt foarte selectivi<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 196
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
sunt rezultatul învățării precedente. Învățarea este procesul prin care consumatorii dobândesc cunoștințe și experiență, pe care le folosesc apoi în cumpărarea și utilizarea produselor<footnote Ștefan Prutianu, Corneliu Munteanu, Cezar Caluschi, op. cit., p. 330. footnote>. Învățarea stă la baza mecanismului perceptual și al motivației consumatorului de a cumpăra sau nu un anumit produs sau serviciu și reprezintă ,,o schimbare observabilă sau neobservabilă în comportamentul unui consumator, datorată efectelor experienței, care conduce la creșterea probabilității ca un act comportamental să fie repetat
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
t change, studies say”, New York Times, 18 iunie 1987, apud Jim Blythe, op. cit., p. 59. footnote> (care tinde să scadă la persoanele mai în vârstă). Cercetările au ajuns la concluzia că trăsăturile definitorii ale personalității unui individ influențează atât mecanismul perceptual și motivațional al acestuia, cât și comportamentul său de cumpărare și consum, dar încă nu se poate ști cu claritate natura acestor legături și succesiunea înfăptuirii lor<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., p. 97. footnote>. Dacă specialiștii înțeleg reacțiile
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
dependente, toate variabilele având același statut. Aceste tehnici sunt folosite pentru a identifica structura datelor prin: reducerea variabilelor în diferite dimensiuni; gruparea cazurilor/indivizilor în diferite clase sau grupe; reprezentarea relațiilor dintre obiectele analizate și atributele lor pe o hartă perceptuală. Din clasa tehnicilor de dependență fac parte metode precum: analiza path/modele de ecuații structurale, analiză de corelație canonică, MANOVA, regresie logistică, lineară și non-lineară, regresie cu date categoriale, analiză conjoint, analiză discriminativă multiplă și analiză loglineară. În categaria tehnicilor
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
autoritar de conducere este eficient pe termen scurt, în timp ce cel democratic pe termen lung. O clasificare cuprinzătoare a blocajelor subiective, de personalitate o face J. Adams, 1992 (Ana Stoica Constantin, 2004, p.155). El identifică patru categorii ale blocajelor conceptuale: perceptuale, emoționale, intelectuale și expresive, la care adaugă o a cincea categorie, cea a blocajelor culturale și environmentale, care prin internalizare, operează cu statut de blocaje subiective. Astfel, autorul precizează șase grupe de blocaje perceptuale: Stereotipizarea; Dificultatea de a izola problema
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
identifică patru categorii ale blocajelor conceptuale: perceptuale, emoționale, intelectuale și expresive, la care adaugă o a cincea categorie, cea a blocajelor culturale și environmentale, care prin internalizare, operează cu statut de blocaje subiective. Astfel, autorul precizează șase grupe de blocaje perceptuale: Stereotipizarea; Dificultatea de a izola problema în context; Tendința de a îngusta prea mult aria problemei, legată de percepția existenței unor restricții numeroase; Incapacitatea de a vedea problema din mai multe puncte de vedere; Saturația, văzută ca percepția de ansamblu
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
Voile noir, Seuil, Paris. Earl W.L., Martindale C.J. și Cohn D. (1991-1992), „Adjustment: denial in the styles of coping with HIV infection”, Omega. Journal of Death and Dying, 24 (1), 35-47. Elkind D. (1964), „Ambiguous pictures for study of perceptual development and learning”, Child Development, 35, 1391-1396. Elkind D. (1976), „Cognitive development and psychopathology: Observations on egocentrism and ego defense”, in E. Schopler și R.J. Reichler (eds), Psychopathology and Child Development, Plenum Press, New York. Elkind D. și Scott L. (1962
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
learning”, Child Development, 35, 1391-1396. Elkind D. (1976), „Cognitive development and psychopathology: Observations on egocentrism and ego defense”, in E. Schopler și R.J. Reichler (eds), Psychopathology and Child Development, Plenum Press, New York. Elkind D. și Scott L. (1962), „Studies in perceptual development: I, The decentering of perception”, Child Development, 33, 619-630. Ellenberger H.F. (1970/1974), À la découverte de l’inconscient, SIMEP Éditions, Villeurbanne. Emmanuelli M. (1993), „Figures de la sublimation à l’adolescence. Apport des techniques projectives”, Bulletin de la Société du
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
al. (1990), Manuel d’utilisation du TAT (Approche psychanalytique), Dunod, Paris. Sillamy M. (1980), „Mécanisme de défense”, in N. Sillamy (ed.), Dictionnaire encyclopédique de psychologie, Bordas, Paris. Smith G.J.W. și Danielsson A. (1977), „From open flight to symbolic and perceptual tactics. A study of defense in preschool children”, Scripta Minora, 3, 1-41. Smith G.J.W. și Danielsson A. (1982), Anxiety and Defense Strategies in Childhood and Adolescence, International Universities Press, New York. Smith W.P. și Rossman B.B.R. (1986), „Developmental changes
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
reprezentaționale sau imitative, ceea ce înseamnă că se află într-o relație ontologică de dependență cu obiectul lor fizic care, la rândul său, se află într-o relație ontologică cu forma artei. Ceea ce dă valoare operei este ideea de finalitate. Dar perceptual vorbind arta este aparența aparenței a ceea ce este real și, prin urmare, nu poate fi supusă înțelegerii. De aceea la Platon artele trebuie să servească unei moralități care, alături de ideea de adevăr, prezintă un fundament metafizic. Totodată, ceea ce definește toate
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
calitate estetică ce prezintă o dublă existență: reală sau posibilă. Astfel de entități nu posedă mereu o calitate estetică și totuși le numim artă. Operele sunt definite prin intermediul procesului de aducere în existență, într-un mod intențional, cu anumite proprietăți perceptuale având o calitate semnificantă a interesului estetic. În plus, opera de artă ca formă spirituală liberă se află într-un proces continuu de transformare, un proces ce pornește de la stil și formă și ajunge să cuprindă valori și nevoi noi
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prin intermediul unei deconstrucții care ne duce la tropii esențiali. În acest sens, Hartmann observă două straturi esențiale: primul strat este prim-planul operei care oferă baza operei (materia operei), iar al doilea este stratul decorativ care e desăvârșit prin experiența perceptuală. Prin intermediul stratificării artei putem ajunge la un existent autonom, așa cum deja am văzut, adică la Ansichsein. Mergând pe aceeași direcție, Ingarden analizează opera de artă ca un existent între realism și idealism căutând o bază comună pentru a forma un
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]