341 matches
-
capacitatea noastră de a opera cu informația primită. Când spunem că nu putem urmări două lucruri deodată, este numai parțial adevărat: ceea ce nu putem face, de fapt, este să depășim capacitatea sistemului. Dați fiind doi stimuli (verbal și nonverbal), aparatul perceptual acorda preferință celui având o densitate a informației mai ridicată, si o intensitate mai mare: vorbirea pe care o auzim, conținând o densitate mai mare a informației, atenția ne este captata de aceasta, în defavoarea formelor de exprimare nonverbală. Intensitatea germinează
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ridicată, si o intensitate mai mare: vorbirea pe care o auzim, conținând o densitate mai mare a informației, atenția ne este captata de aceasta, în defavoarea formelor de exprimare nonverbală. Intensitatea germinează, oferind limbajului trupului material pentru a trece de aparatul perceptual; cu toate acestea, evenimentele necodificate ale limbajului trupului, care nu sunt îndeajuns de intense vor surclasa atenția. Există cercetători (Rimé și Schiaratura, 1991) care își definesc poziția cu privire la comportamentul nonverbal excluzându-l din categoria comunicării, întrucât acesta nu este considerat
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ambiguity-specificity and topical focus on interviewee vocabulary diversity", în Language and Speech, no.9. Sillamy, N., Dicționar de Psihologie, 2000, traducere de Leonard Gavriliu, Editura Univers Enciclopedic, București. Simpson, H. M., Hale, S.M., 1969, "Pupillary changes during a decision making task. Perceptual and Motor Skills", Journal of Personality and Social Psychology no. 29. Silverberg, S.B., Steinberg, L., 1990, "Psychological well-being of parents with early adolescent children.", în Developmental Psychology, no. 26. Smetana, J.G., Yau, J., Hanson, S., 1991, " Conflict resolution în families
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
J. C. Nunnally, P. D. Knott, A. Duchnowski, R. Parker, 1967, "Pupillary response aș a general measure of activation", în Perception and Psychophysics, no. 2, pp. 149-155; b) H. M. Simpson, S. M. Hale, 1969, "Pupillary changes during a decision making task. Perceptual and Motor Skills", Journal of Personality and Social Psychology no. 29, pp. 95-498; c) Ț. R. Scott, W. H. Wells, D. Z. Wood, D. I. Morgan, 1967, "Pupillary response and sexual interest reexamined", Journal of Clinical Psychology, no. 23, pp. 433-438
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
dispunerea lor într-un spațiu, de regulă bidimensional, în care asocierea este interpretată în termenii distanțelor dintre punctele corespunzătoare categoriilor de pe rânduri și coloane. Spațiul de prezentare a relației dintre variabile reprezintă o așa-numită hartă de corespondență sau spațiu perceptual. Metoda este asemănătoare analizei factoriale tradiționale, dar spre deosebire de aceasta se aplică la datele de tip categorial sau nominal. Metoda este exclusiv exploratorie și nu are propriile teste de semnificație. Din acest motiv, este mult mai utilă dacă este folosită în
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și de reprezentare grafică a acestora într-un spațiu care dezvăluie asocierea acestora în două sau mai multe dimensiuni. Este o metodă similară analizei factoriale aplicate pentru variabile discrete. Adesea această analiză exploratorie este denumită în literatură ca o reprezentare perceptuală sau ca o analiză a spațiului social (perceptual map sau harta percepțiilor). Metoda a fost și este mult apreciată în Franța, unde a apărut și primul program de calculator pentru această analiză. În prezent analiza de corespondență este utilizată în
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
spațiu care dezvăluie asocierea acestora în două sau mai multe dimensiuni. Este o metodă similară analizei factoriale aplicate pentru variabile discrete. Adesea această analiză exploratorie este denumită în literatură ca o reprezentare perceptuală sau ca o analiză a spațiului social (perceptual map sau harta percepțiilor). Metoda a fost și este mult apreciată în Franța, unde a apărut și primul program de calculator pentru această analiză. În prezent analiza de corespondență este utilizată în toată lumea, cu aplicație în diverse domenii de cercetare
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
a găsi în timp care sunt soluțiile problemei. Se consideră că inteligența se induce, evoluează și se dezvoltă prin acumularea unor experiențe bogate. Ea se completează cu factori specifici ca: memorarea, raționamentul, exprimarea verbală, semnificația verbală, relațiile spațiale și viteza perceptuală. Inteligența este rezultatul interacțiunii a doi factori principali: ereditatea și mediul, acestea cu ponderi diferite. Coeficientul de inteligență măsoară performanțele ei. Cercetătorul C. Hall conchide că sunt patru tipuri de inteligență: a. inteligență teoretică sau abstractă utilizată de știință la
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
plasează diferit aceste concepte în economia operei narative. Shlomith Rimmon-Kenan, de pildă, discută naratorul la capitolul narațiune și focalizarea la capitolul text (Rimmon-Kenan 2002:87-106; 72-86). Desigur că nu există nici o povestire, nici un segment de text narativ în care aspectul perceptual să poată lipsi, de aceea nouă ni s-ar părea logic și util ca cele două concepte să fie discutate în corelație. Mieke Bal introduce și exemplifică relevanta clasificare a naratorilor în funcție de gradul lor de prezență în text în perceptibili
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
folosește în mod original termenul de focalizare indirectă liberă. Credem că Shlomith Rimmon-Kenan adîncește și îmbogățește studiul focalizării prin definirea diferitelor fațete ale acesteia prin prisma celor două tipuri de focalizatori, extern și intern. Astfel ea analizează pe lîngă fațeta perceptuală și o fațetă psihologică și una ideologică. În ceea ce privește fațeta perceptuală, cînd obiectul percepției este spațiul, focalizatorul extern are o perspectivă panoramică iar cel intern o viziune limitată, iar cînd obiectul focalizat este timpul, focalizatorul extern poate avea fie o viziune
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
că Shlomith Rimmon-Kenan adîncește și îmbogățește studiul focalizării prin definirea diferitelor fațete ale acesteia prin prisma celor două tipuri de focalizatori, extern și intern. Astfel ea analizează pe lîngă fațeta perceptuală și o fațetă psihologică și una ideologică. În ceea ce privește fațeta perceptuală, cînd obiectul percepției este spațiul, focalizatorul extern are o perspectivă panoramică iar cel intern o viziune limitată, iar cînd obiectul focalizat este timpul, focalizatorul extern poate avea fie o viziune pancronică, fie o viziune retrospectivă, iar focalizatorul intern o viziune
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
convinge sunt determinate de cunoașterea de către profesor a fiecărui executant, cât și grupa ca un tot Întreg, bazate pe analiza situațiilor pedagogice și rezultatele activității sale. Astfel, abilitățile gnostice sunt legate de procesele de percepție și se bazează pe abilitățile perceptuale, ceea ce Înseamnă abilitatea de a urmări, de a observa erorile În timpul efectuării exercițiilor fizice. Abilitățile de a convinge includ capacitatea de a se folosi de literatura științifică (pedagogică, psihologică etc.), capacitatea de a desfășura cercetări elementare și analizarea acestor rezultate
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
este așteptat, și care este relevant pentru acțiunea desfășurată. Fig. 1 arată care este localizarea filtrului pentru cele 2 teorii. Stadiul de stocare senzorială este considerat cel mai "periferic", implicând codificarea stimulilor fizici în impulsuri neuronale, în timp ce stadiul de analiză perceptuală este interpretat ca fiind un proces de abstractizare preliminară a unor forme simple de stimulare (ex. perceptarea unghiurilor drepte, a verticalității, etc.) Broadbent vedea analiza perceptuală și stadiile ulterioare ca necesitând atenția, în timp ce Deutsch & Deutsch, Treisman și Norman au privit
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
cel mai "periferic", implicând codificarea stimulilor fizici în impulsuri neuronale, în timp ce stadiul de analiză perceptuală este interpretat ca fiind un proces de abstractizare preliminară a unor forme simple de stimulare (ex. perceptarea unghiurilor drepte, a verticalității, etc.) Broadbent vedea analiza perceptuală și stadiile ulterioare ca necesitând atenția, în timp ce Deutsch & Deutsch, Treisman și Norman au privit analiza perceptuală ca fiind automatică (nu cere atenție), cu necesitatea atenției în stadiile ulterioare. Așadar, aceste teorii sunt asemănătoare, diferența constând în localizarea filtrului de-a
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
interpretat ca fiind un proces de abstractizare preliminară a unor forme simple de stimulare (ex. perceptarea unghiurilor drepte, a verticalității, etc.) Broadbent vedea analiza perceptuală și stadiile ulterioare ca necesitând atenția, în timp ce Deutsch & Deutsch, Treisman și Norman au privit analiza perceptuală ca fiind automatică (nu cere atenție), cu necesitatea atenției în stadiile ulterioare. Așadar, aceste teorii sunt asemănătoare, diferența constând în localizarea filtrului de-a lungul lanțului de procesare. Teoria atenției a lui Keele (1973) plasa "gâtul sticlei" chiar mai spre
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
1987. The origins of the English novel 1600-1740. Baltimore: Johns Hopkins University Press [289]. McLuhan, Marshall 1962. The Gutenberg galaxy. Toronto: University of Toronto Press [204]. Maier, Richard A., and Lovrakas, Paul J. 1976. Lying behavior and evaluation of lies. Perceptual and Motor Skills 42: 575-581 [219]. Malouf, David 1976. Johnno. Ringwood, Vic.: Penguin [113]. Manning, Peter Kirby 1977. Police work: the organization of policing. Cambridge, Mass.: MIT Press [166]. Marro, Anthony 1985. When the government tells lies. Columbia Journalism Review
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Acest concept este co respondentul cuvântului rostit, care face posibilă cunoașterea intelectiva a obiectelor hilemorfice. După cum se poate lesne observa, manieră în care este înțeles conceptul de către inter pretii realiști nu se îndepărtează de linia argumentativa anterioară, cea despre actele perceptuale (specii sensibile și imagini) și despre prima etapă a cunoașterii intelective (spe cii inteligibile). Din nefericire, ceea ce interpreții care acceptă realismul la nivelul conceptului, si, pe cale de consecință, identitatea lui cu speciile inteligibile, nu par a sesiza este faptul ca
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și neliniște ceea ce duce la reducerea explorării. D.E. Berlyne vorbește de o curiozitate „perceptivă“ și de o curiozitate „epistemică“. În curiozitate epistemică esențial este conflictul conceptual, lupta dintre două sau mai multe impulsuri contrarii. Conflictul conceptual (ca și cel perceptual de altfel) denotă un grad ridicat de incertitudine. Intensitatea incertitudii scade pe măsură ce se dobândesc informații, cunoștințe despre obiectul curiozității. Curiozitatea întemeiată pe impulsuri superioare, saturată motivațional și intelectual, ca principal motiv cognitiv nu se satisface niciodată pe deplin, la aceste
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
diferite: a) să recunoască dintro listă mai mare de cuvinte pe cele cu care lucraseră înainte; b) să identifice cuvintele prezentate pe ecranul unui computer pentru o perioadă foarte scurtă de timp (adică, pur și simplu să le citească). Identificarea perceptuală reprezintă un test indirect de memorie, deoarece nu li se pretinde subiecților să-și reamintească niște cuvinte învățate anterior, ei fiind angajați într-o cu totul altă sarcină. Două constatări rețin atenția. În primul rând, cum era și firesc, memoria
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
simbolizau, la un subiect dat, interesul cel mai ridicat, erau recunoscute cu o expunere semnificativ mai scurtă, decât cuvintele care simbolizau valoarea sau interesul cu rangul cel mai scăzut. Se poate conchide că interesul acționează ca un sensibilizator, coborând grupul perceptual. Este vorba de o sensibilizare selectivă. Din analiza răspunsurilor date de subiecți până la recunoașterea corectă cuvântului mai rezultă că orientarea dominantă a interesului într-o anumită direcție produce o creștere a pragului față de stimulii care nu sunt pe linia acestui
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
orientarea dominantă a interesului într-o anumită direcție produce o creștere a pragului față de stimulii care nu sunt pe linia acestui interes, ridică bariere față de stimulii incongrueți cu interesele sau valorile dominante ale individului. Este ceea ce se denumește prin apărare perceptuală. Recunoașterea cuvintelor cu valoare redusă pentru subiect este blocată prin mecanismele de apărare perceptuală. În unele experimente s-a urmărit să se verifice "rolul noului" în dezvoltarea interesului pentru învățătură al elevilor. De exemplu, elevii au avut posibilitatea să aleagă
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
stimulii care nu sunt pe linia acestui interes, ridică bariere față de stimulii incongrueți cu interesele sau valorile dominante ale individului. Este ceea ce se denumește prin apărare perceptuală. Recunoașterea cuvintelor cu valoare redusă pentru subiect este blocată prin mecanismele de apărare perceptuală. În unele experimente s-a urmărit să se verifice "rolul noului" în dezvoltarea interesului pentru învățătură al elevilor. De exemplu, elevii au avut posibilitatea să aleagă între două posibilități: să scrie, la dictare, după regulile ortografice noi, pe care au
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
o justificare pentru un statut moral superior este arbitrar și nefolositor. Criteriul senzitivit]ții Unii filosofi consider] c] senzitivitatea este criteriul primar al statutului moral. Senzitivitatea este capacitatea de a avea experiențe, spre exemplu, vizuale, auditive, olfactive sau alte experiențe perceptuale. Dar capacitatea de a avea experiențe pl]cute sau dureroase pare s] aib] o relevant] deosebit] asupra statutului moral. Este un postulat plauzibil al eticii utilitariste acela c] pl]cerea reprezint] un bine intrinsec, iar durerea un r]u intrinsec
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
numită uneori "logică artistică") și coerența filozofică există o oarecare corelație. Artistul cu simțul răspunderii nu vrea să amestece emoția și gândirea, sensibilitatea și înțelegerea, sinceritatea simțirii si meditația. Concepția despre viață pe care artistul cu simțul răspunderii o exprimă perceptual nu este - așa cum sunt majoritatea concepțiilor care au succes ca "propagandă"' - simplă; iar o concepție despre viață, corespunzător de complexă, nu poate, prin sugestie hipnotică, să îndemne la acțiuni premature sau naive. 64 Rămâne să ne mai ocupăm de acele
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
distinct de cumpărător și consumator al acestuia, fiind determinată de caracteristicile specifice, convingerile, obiceiurile pe care fiecare individ le prezintă. Desigur, există o diversitate de caracteristici și de aceea structurarea lor este dificilă. Trăsăturile definitorii ale personalității influențează atât mecanismul perceptual, cât și pe cel motivațional și deci comportamental, dar Încă nu se poate explica cu claritate natura acestor legături și succesiunea Înfăptuirii lor. Dintre activitățile de marketing, care au la bază trăsăturile de personalitate se pot evidenția: fidelitatea față de produse
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]