4,059 matches
-
administratorului, acesta fiind mărit succesiv din 2006 prin hotărâri ale unor adunări generale pe scări nelegale și dacă aceste măriri au făcut obiectul calculului și achitării impoziteldr pe venit. Idem pentru toți care au avut venituri"; * să verifice „mărimea sumelor percepute că penalizări în intervalul 2003-2013 și ce s-a întâmplat cu șoldul", precizam că verificarea gestiunii financiar contabile a unei asociații de proprietari este atribuția comisiei de cenzori aleasă în cadrul adunării generale sau a cenzorului persoană fizică ori juridică de
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
zi intirziere modificat 2010 dar tot în adunări „din tufișuri” scări în conformitate cu art. 30 alin (i), si care e afișat pe lista de plată fluturaș și generală pe scara în conformitate cu notă de control a serviciului din primărie. Deasemenea mărimea sumelor percepute că penalizări în intervalul 2003 2013,efectiv plătite și ce s-a întîmplat cu șoldul , cf. Art. 26 (2) HG 1,588/2007, ce destinație a avut sau dacă acești bani mai exista. Solicit să mi se comunice rezultatele controlului
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
coeziunea socială, stabilitatea procesului politic și decizional și, în sfârșit, de cantitatea intangibilă descrisă de obicei ca spirit național.”34 El propune o formulă de calcul a puterii internaționale: Pp = (C + E +M)x(S + W), unde Pp exprimă puterea percepută, ce înglobează C - masa critică, populația + teritoriul; E - capabilitatea economică; M - capabilitatea militară; S - scopul strategic; W - voința de a conduce o strategie națională. 33 Urziceanu, R.; Vornicu, T. - Jocurile Olimpice de la Roma, Editura U.C.F:S., București, 1961, p.
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
că firmele străine nu urmăresc decât obținerea profitului, utilizarea mâinii de lucru ieftine, utilizarea (se-cătuirea) resurselor de materii prime locale și exportul profitului în țările de origine 127. În legătură cu companiile multinaționale (CMN) Robert Gilpin inventariază o listă a posibilelor dezavantaje percepute: "Mulți americani cu diferite convingeri politice cred că aceste firme-gigant reprezintă o adevărată amenințare la adresa bunăstării sociale și economice a muncitorilor americani, a micilor afaceri și a comunităților locale. Unii susțin că "fuga" întreprinderilor îi lasă pe americani fără locuri
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
echipă; modalitățile de abordare și rezolvare a conflictelor; modalitățile de luare a deciziilor; structura de comunicare și control din organizație; modalitățile prin care organizația răspunde solicitări-lor mediului extern. În varianta originală, subiecții răspund întrebărilor luând în considerare două situații: situația percepută ca reală și situația considerată dezirabilă. Pentru fiecare item sunt enumerate patru variante de răspuns: prima variantă corespunde culturii de tip putere, cea de a doua culturii de tip rol, a treia se referă la cultura de tip sarcină, iar
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
parte. Notele se însumează pentru fiecare tip de cultură pentru fiecare construct iar, în final se vor obține patru scoruri diferite pentru cele patru tipuri de cultură. Nota cea mai mică corespunde tipului de cultură care este cel mai frecvent perceput (ca real/ideal); cea mai mare notă reprezintă scorul brut pentru tipul de cultură cel mai puțin întâlnit/dorit de către subiect. Cât despre metodele calitative, deși nu au factură psihometrică, sunt importante în virtutea eliminării eventualelor impasuri de cercetare, dacă sunt
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
se identifică cu răpitorii, ca și un mecanism defensiv, din teama de violență. Micile semne de bunătate venite din partea răpitorului sunt amplificate, întrucat într-o situație de captivitate, lipsa perspectivelor este prin definitie imposibilă. Încercările de evadare sunt și ele percepute că și o amenințare, întrucat într-o tentativă de evadare, există marele risc că cel răpit să fie afectat și rănit. Drept consecință, victima devine hiper-vigilență în privința nevoilor răpitorului și neștiutoare în privința propriilor nevoi. Separarea de răpitor devine tot mai
Femeia anului despre cazul Alexandra Stan. Ce sindrom ar putea avea vedeta by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72153_a_73478]
-
vidul interior, își pregătește propriul dezastru. Este, în același timp, și o poveste despre echilibrul și dezechilibrul lumii la care cea mai perfecționată ființă, omul, participă direct, o poveste despre putere. Mircea Eliade preciza faptul că istoria mitică este întotdeauna percepută ca adevărul fundamental al comunității, nu este doar o poveste alegorică, deși spectatorul citește alegoria. Lumea nu poate fi imaginată altfel decît în datele poveștii care o edifică. Mario Vargas Lossa în Povestașul ne arată cum istoria Vechiului Testament se
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
un prestator de servicii culturale din cei gata să "conferențieze" compilatoriu, la comandă, oricând, oriunde și despre orice, ci un intelectual cu o problematică, o atitudine și opinii proprii, cărora nu acceptă să le dea expresie decât în fața unui public perceput ca apt pentru acest gen de comunicare foarte personalizat. Care sunt, așadar, "obsesiile" devoalate în aceste patru eseuri? La urma urmelor, constatăm că ele aparțin, conștientizate sau nu, bagajului obsesional al oricărei trestii gânditoare. Acestea, revelate acum de Andrei Pleșu
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
gunoi" (Rauchenberg). Indiferent de paradigma prin care se exprimă, muzicile conceptuale apelează la un set (remarcabil în planul cantității) de reactivi vizuali (pe care Logothetis îi numește "signaux d^action"), reactivi care se recunosc în ultimă instanță în acele semne percepute ca forme ce stimulează sau permit o anume funcție, tocmai pentru că înfățișarea lor sugerează (și deci semnifică) acea posibilă funcție. Fie el de tip grafic sau textual ("Textcomposition", cum îi spunea Stockhausen ori "letrism sonor" cum l-a poreclit Pascal
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
de noi, JVIS oferă o cantitate ridicată de informații, ușor de interpretat, oferind informații despre roluri de muncă preferate, stiluri de muncă și teme ocupaționale. Opiniile și atitudinile elevilor privind studiile universitare, avantajele și dezavantajele, factorii de protecție și amenințările percepute. Studiile arată că modelele parentale, atitudinea părinților față de opțiunea profesională a tânărului, au o influență decisivă în declinul sau susținerea interesului academic al acestora (Dotterer, Hale și Crouter, 2009). Interpretarea rezultatelor, generarea profilelor Rezultatele de la 475 elevi au fost introduse
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
a-i afla forma și legile cărora trebuie să mă închin sau de care pot să mă feresc". Istoria triumfă ca o dimensiune a subiectivității transfiguratoare. Să consemnăm acum cîteva impresii ale autoarei în ipostază de turistă care adulmecă timpul perceput ca un soi de justificare a spațiului în lăuntrica instanță. Concentratul de istorie pe care-l cuprinde un topos constituie un alibi al său. Uneori în așa măsură, încît timpul, element părelnic abstract, dizolvă empiria, îi ia locul, astfel precum
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
Articolul de față a analizat importanța stresului, anxietății și depresiei în cazul a două eșantioane de studenți din domeniul tehnic investigați în perioada non-stresantă și în perioada de presesiune, considerată de stres ridicat. S-au utilizat scala de stres perceput - PSS-14 și scala de anxietate și depresie - HAD. Rezultatele ne arată că stresul perceput este moderat în perioada de nonstres și suferă o creștere semnificativă în perioade de presesiune. Stresul perceput este generator de anxietate și depresie indiferent de momentul
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
două eșantioane de studenți din domeniul tehnic investigați în perioada non-stresantă și în perioada de presesiune, considerată de stres ridicat. S-au utilizat scala de stres perceput - PSS-14 și scala de anxietate și depresie - HAD. Rezultatele ne arată că stresul perceput este moderat în perioada de nonstres și suferă o creștere semnificativă în perioade de presesiune. Stresul perceput este generator de anxietate și depresie indiferent de momentul evaluării acestor variabile. Datele sugerează o gestionare deficitară a stresului de către studenți și, de
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
de stres ridicat. S-au utilizat scala de stres perceput - PSS-14 și scala de anxietate și depresie - HAD. Rezultatele ne arată că stresul perceput este moderat în perioada de nonstres și suferă o creștere semnificativă în perioade de presesiune. Stresul perceput este generator de anxietate și depresie indiferent de momentul evaluării acestor variabile. Datele sugerează o gestionare deficitară a stresului de către studenți și, de asemenea, existența unui număr relativ crescut de persoane cu anxietate de examinare. Stresul studențesc este o problemă
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
grade mai înalte de stres și depresie comparativ cu bărbații. Datele sunt similare și pentru spațiul românesc. Astfel, un studiu realizat pe 100 de studenți din anul întâi ai facultății de medicină, în care s-au utilizat scale de stres perceput, de autoevaluare a depresiei și anxietății conchide că stresul perceput este predictor important al depresiei și anxietății. Prevalența depresiei și anxietății autoraportate în populația de adulți aparent sănătoși este destul de ridicată. Politehnica din București, selectați aleator în timpul primului semestru al
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
Datele sunt similare și pentru spațiul românesc. Astfel, un studiu realizat pe 100 de studenți din anul întâi ai facultății de medicină, în care s-au utilizat scale de stres perceput, de autoevaluare a depresiei și anxietății conchide că stresul perceput este predictor important al depresiei și anxietății. Prevalența depresiei și anxietății autoraportate în populația de adulți aparent sănătoși este destul de ridicată. Politehnica din București, selectați aleator în timpul primului semestru al anului universitar. Eșantionul a fost compus din două sub eșan
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
2: N = 92, cu media de vârstă M = 22,10, A.S. = 0,70, din care 47 de bărbați și 45 de femei, evaluat în perioada considerată stresantă (perioada presesiune). Ipoteza de la care am pornit este legată de faptul că stresul perceput este crescut în perioada din apropierea examenelor comparativ cu cea nonstresantă. PSS 14 este un chestionar autoadministrat care explorează sentimentul subiectiv de stres cu raportare la decursul ultimei luni. Chestionarele au fost completate colectiv la 3 săptămâni de la începutul semestrului, în
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
obiectivelor cercetării și a conținutului chestionarelor. În Tabelul 1 sunt redate scorurile medii obținute pentru cele două scale aplicate în perioada de stres și nonstres. Dacă raportăm la etalonul original al testului (M = 21, +/-7,2) vom observa că stresul perceput este moderat în perioada de nonstres și ridicat în perioada de evaluare. Pentru a vedea semnificația diferențelor am apelat la testul t. S-a obținut o diferență semnificativă între cele două eșantioane examinate în pre-stres și în perioadă de stres
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
pre-stres și în perioadă de stres pentru scorul de stres (t = - 4,37, p = 0,000020) și anxietate (t = - 4,02, p = 0,000085). Aducem în prim-plan o comparație cu studenți de la medicină investigați cu aceeași scală de stres perceput, la care media este M = 26,90 +/-6,05 în perioadă de stres. Putem observa că stresul perceput în perioadă de examen este mare la studenții tehnicieni, însă considerabil ridicat la studenții de la medicină. În privința anxietății și depresiei, datele ne
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
t = -2,06 p = 0,005020) comparativ cu bărbații. În Tabelul 3, am prezentat analiza corelațională intervariabile. Observăm similarități între eșantioanele investigate în perioade de stres și de nonstres. Toate corelațiile sunt ascendente. Putem afirma că nivelul înalt al stresului perceput prevalează asupra anxietății și depresiei. Observăm și datorită analizei corelaționale cum creșterea stresului perceput este urmată de creșterea anxietății și depresiei. Tabelul 3 relevă o creștere a coeficienților de corelație în perioada de stres (r între 0,45 și 0
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
analiza corelațională intervariabile. Observăm similarități între eșantioanele investigate în perioade de stres și de nonstres. Toate corelațiile sunt ascendente. Putem afirma că nivelul înalt al stresului perceput prevalează asupra anxietății și depresiei. Observăm și datorită analizei corelaționale cum creșterea stresului perceput este urmată de creșterea anxietății și depresiei. Tabelul 3 relevă o creștere a coeficienților de corelație în perioada de stres (r între 0,45 și 0,55) comparativ cu cei care caracterizează eșantionul investigat în perioada nonstresantă (coeficientul de corelație
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
de creșterea anxietății și depresiei. Tabelul 3 relevă o creștere a coeficienților de corelație în perioada de stres (r între 0,45 și 0,55) comparativ cu cei care caracterizează eșantionul investigat în perioada nonstresantă (coeficientul de corelație între stresul perceput și anxietate este r = 0,54 și între stresul perceput și depresie r = 0,37). Stresul perceput este într-o măsură mai mare generator de depresie pentru eșantionul investigat în perioada nonstresantă. Rezultatele sugerează, în primul rând, interrelaționarea extrem de ridicată
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
a coeficienților de corelație în perioada de stres (r între 0,45 și 0,55) comparativ cu cei care caracterizează eșantionul investigat în perioada nonstresantă (coeficientul de corelație între stresul perceput și anxietate este r = 0,54 și între stresul perceput și depresie r = 0,37). Stresul perceput este într-o măsură mai mare generator de depresie pentru eșantionul investigat în perioada nonstresantă. Rezultatele sugerează, în primul rând, interrelaționarea extrem de ridicată dintre stresul perceput, anxietate și depresie și, în altă ordine
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
stres (r între 0,45 și 0,55) comparativ cu cei care caracterizează eșantionul investigat în perioada nonstresantă (coeficientul de corelație între stresul perceput și anxietate este r = 0,54 și între stresul perceput și depresie r = 0,37). Stresul perceput este într-o măsură mai mare generator de depresie pentru eșantionul investigat în perioada nonstresantă. Rezultatele sugerează, în primul rând, interrelaționarea extrem de ridicată dintre stresul perceput, anxietate și depresie și, în altă ordine de idei, o gestionare deficitară a stresului
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]