510 matches
-
rebotezată, în epoca evocată, „I. V. Stalin”), a cărei „anatomie”autorul și-a propus s-o reconstituie. Portretele „riveranilor” sunt fixate cu umor, uneori cu blândă maliție, dar și cu o caldă compasiune, aparent din fuga condeiului, de fapt cu percutantă pregnanță. Galeria de personaje e pestriță și pitorească (inclusiv onomastic: Mardirosian, avocatul Zadic, generalul Macoviță, inginerul Riksakievici, domnul Goilav și doamna Repsimé, cizmarul de lux Botezatu, sărmanul Naftuli Blecher, lucrător la fabrica Filderman ș.a.). „Semnele epocii” nu lipsesc din micul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
Biblie și folclor la Orfeu și La Fontaine, de la Arhimede și Shakespeare la Rodin și Brâncuși, de la Krâlov și Gr. Alexandrescu la Tudor Arghezi și Tudor Mușatescu. În poezie, preferă formele prozodice clasice (rondelul, sonetul, fabula etc.), genul scurt, abordat percutant și cu semnificații modern-parodice: „Nu există formă perimată / Dacă-n ea ideile sunt noi! / Ramura bătrână, prin altoi, / Poate fi total regenerată” (Rondelul formelor poetice). Tematica este atât de diversă, încât, ca o „oglindă cu multe fețe”, tinde să epuizeze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
în fond, mutații care au făcut posibilă literaturizarea pamfletului arghezian: abandonarea cursivității specifice gazetăriei, comprimarea discursului, nu în sensul jurnalistic actual, dat de imperativul conciziei, ci în acela al dozării ideii-esență, într-o expresie pe cât de scurtă, pe atât de percutantă. Una din observațiile care au cunoscut o cvasicirculație încă din perioada interbelică se referă la stilul eminamente scriptic al prozatorului publicistic (Vianu, Cioculescu). Lipsa de spontaneitate semnifică, și în actul gazetăresc, preocuparea obsedantă pentru rescriere, pentru elaborare meticuloasă și responsabilă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
doar citatul extras, Arghezi folosește comparația pentru a rezolva impasul demonstrativ. Comparantul se prezintă, astfel, ca metalogism plastic, sugestiv pentru atitudinea locutorului față de cele enunțate. Mai mult, comparantul este învestit cu forță argumentativă, el apare ca o secvență scurtă și percutantă al cărei potențial persuasiv rezidă în caracterul frapant al unei asocieri neașteptate sau nepotrivite. Abstractul devine vizualizabil și, prin urmare, gradul de pertinență al concluziei crește semnificativ: Niciun sistem de gândire neputând fi atât de perfect, închis și organizat, încât
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
159 (incipit explicativ, contextualizant, apoi citare adversă, iar în final, o concisă epistolă polemică). Aici, în afară de dimensiunea alocată adică un spațiu restrâns care presupune un efort al calibrării ideii, în sensul de a fi pe cât de concisă, pe atât de percutantă -, tot echivocul, generat de enunțarea ironică, face deliciul lecturii. Formula ironiei ambiguizante se substituie atacului frontal și, astfel, argumentația se sprijină, aproape în exclusivitate, pe metalogism 160. Cititorul se găsește în postura de a reconstitui trama unui eveniment povestit parțial
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a conștiinței publice românești. El se situează, empatic, în asentimentul "masei", de aceea mesajul său nu are nevoie de demonstrație sau argumentație amplă, ci de o puternică implicare afectivă. Pe acest palier al violenței incendiare, stilul laconic este cel mai percutant. Până și ficțiunea respectă concizia întregului, astfel că limbajul metaforic nu mai constituie o prelungire ludică, ci se substituie cu succes comunicării tranzitive. "Mi-a ieșit o floare-n grădină, ca o pasăre roșie rotată, cu miezul de aur. Ai
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și ora astrală, penumbre și halouri cosmice. I Acolo unde antenele cunoașterii și mecanismele silogistice ale rațiunii (obligatorii în toate științele) nu sunt suficiente, începe spectaculos funcția cognitivă a artei. Poezia își asumă, nu rareori, un demers inițiatic, un rol percutant. Vizionarismul unui Rimbaud prodigios, sprijinit pe "dezordinea" programată "simțurilor" vizionarism halucinatoriu tinzând spre iluminări și absolut era o preocupare de "Savant suprem". Relevantă, de asemenea, e o constatare a lui Nietzsche, contemporanul său: "Artistul, față de orice manifestare nouă a adevărului
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
imaginației, înclinată preponderent spre transfigurare picturală. Cum versurile devin la el tot mai mult o formă a trăirii religioase, iar gazetăria mult mai adecvată, mai utilă pentru cunoaștere și reconstrucție socială, T. a fost apreciat mai mult ca un gazetar percutant și ca un important scriitor religios. SCRIERI: Comornic, București, 1925; Acatistul preacuviosului părintelui nostru Sf. Dimitrie cel Nou, boarul din Basarabov, București, 1942; Imn-acatist la Rugul aprins al Maicii Domnului, Madrid, 1983; Acatiste, pref. Bartolomeu Valeriu Anania, București, 1997; Taina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
îl evocă pe Mihai Eminescu, Alexandru Talex se oprește la Vasile Pârvan, Petre Bellu semnează articolul Panait Istrati, omul (într-o pagină întreagă dedicată acestuia în numărul 4/1937), iar Ion G. Popescu îi consacră un medalion lui C. Stere. Percutante, scrise cu spirit critic și chiar polemic, sunt editorialele cultural-literare ale lui Vladimir Cristescu și ale lui Virgil Treboniu, primul cerând scriitorilor „să nege complet valoarea turnului de fildeș” (Scriitorul activ), iar al doilea respingând exhibiționismul poetic (Expoziția de poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289349_a_290678]
-
schimbări, creșteri și descreșteri „Îi determină pe unii s-o numească «astrul terestru», pe alții «pământ olimpic» sau «domeniul Zeiței totodată subterane și cerești Hecate»”4. • Pentru ca importanța demonologiei să poată fi scoasă În evidență, Cleombrotos recurge la o imagine percutantă: a nu recunoaște existența daimonilor ar fi ca și cum am scoate și am suprima aerul care se găsește Între pământ și lună, nimicind dintr-o dată coeziunea universului. A ignora această categorie de interpreți și deslujitori, cum Îi numește Platon 1 („ten
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
până în Japonia și Brazilia. Baudrillard care a declarat Japonia "cea mai postmodernă țară din lume" din pricina simbiozei dintre modernitate și tradiție medievală, comitea o vădită confuzie, fiindcă Japonia este, în realitate, cea mai transmodernă țară din lume, chiar în spiritul percutantelor observații ale lui Ziauddin Sardar. Dar se vede treabă că deja în postmodernism Baudrillard putea descifra perspectiva transmodernă. Se pune acum întrebarea în ce măsură creștinismul poate fi compatibil cu transmodernismul, iar prin acesta Occidentul creștin și Europa creștin ortodoxă. Răspunsul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de fapt o rememorare de texte în sensul anamnezei platoniciene. Textele de critică și istorie literară, atât cele din presă, cât și numeroasele articole din Dicționarul scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, dovedesc o privire percutantă și instrumente moderne pentru realizarea exegezei literare. SCRIERI: Viața fără nume, pref. Ion Pop, Cluj-Napoca, 1980; Exerciții de transparență, București, 1983; Insomnii lângă munți, București, 1989; Arta răbdării, Cluj-Napoca, 1993; Avantajele insomniei, Timișoara, 1997; Tratat de oboseală, Cluj-Napoca, 1999; O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
eliberează intuiția ascunsă în fiecare dintre noi; el excelează în a o armoniza cu raționalismul său pentru a desfășura o viziune foarte largă, o percepție cât mai corectă, un pragmatism cât mai ascuțit și, în definitiv, o eficacitate cât mai percutantă” (M. Le Saget, 1992; 1993, p. 307). Într-adevăr, considerăm că Meryem Le Saget creionează portretul unui lider ideal, obținerea echilibrului dintre rațiune și intuiție rămânând un deziderat, după părerea noastră nu imposibilă. După M. Zlate (2004, p. 222), dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
temeinică, pentru structura dosarelor științifice, pentru semnificația respectului major și pedagogic pentru trecut, pentru formele de trecut cele mai ample și mai coerente. Sfârșește la fel de stimulator În pasiunea pentru transcenderea sufocării istoriografice, a dimensiunilor memoriei istorice globale, și În aderența percutantă la un sens al prezentului, mai degrabă decât al oricăror forme de trecut. Chiar În ultimul citat, incombustibilitatea „verificată” de „știință” e, pentru el, mai prezentă decât momentul istoric, plin de metodologii, În care scrie despre istorie. Toate acestea sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
eliberează intuiția ascunsă în fiecare dintre noi, el excelează în a o armoniza cu raționalismul său pentru a desfășura o viziune foarte largă, o percepție cât mai corectă, un pragmatism cât mai ascuțit și, în definitiv, o eficacitate cât mai percutantă (Le Saget, 1992/1993, p. 307). # De asemenea, ea nu se centrează exclusiv pe rolul liderului ca persoană, ci se referă și la impactul acestuia asupra celorlalți, îndeosebi asupra echipei sale. Managerul intuitiv, „frecvent partizan al muncii în echipă”, scoate
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Fundația culturală Memoria, Societatea România Viitoare, Mișcarea pentru Regatul României. În toată această perioadă, neîntrerupt din 1990 până acum, vocea sa a fost auzită în mass media locală și centrală în momentele de cumpănă ale democrației, încurajând audiența prin expresii percutante precum: -„Comunismul este un cal mort, mort, dar mort”. În ciuda neîmplinirilor guvernărilor succesive, Mihai Ursachi considera că trebuie să apreciem libertățile câștigate și faptul că în esență comunismul a fost învins. Prin pierderea poetului Mihai Ursachi, România pierde nu numai
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
1987), cu o prefață de Marin Sorescu, Râsete în Olimp (1989), Hotare (1992), Cer cuvântul la diverse (1996). Umoristul versifică dezinvolt, ingenios, produce sau doar transcrie „perle” și „briliante”, dă la iveală în cascadă „umor în pastile”, truvaiuri sclipitoare, întotdeauna percutant actuale. Va obține, de altfel, un premiu la Festivalul de Umor de la Vaslui (1995). Tot acum, publică romanul Scrisori neparfumate (1995), culegerile de nuvele Shifra Treger (1997), În numele dragostei (1999) ș.a., unde tonalitatea se modifică, prozatorul vorbind despre destinul generației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285454_a_286783]
-
În cădere devenea Însă o posibilă dovadă de empatie cu drama desfrunzirii. Am schimbat ordinea cuvintelor și am ajuns la: cade o frunză - pe-un ram, fără vreun sunet ciocănitoarea Acum contrastul dintre căderea fără zgomot a frunzei și dispozitivul percutant al ciocănitoarei, aflat pe moment În stand-by, era evident, iar cele două elemente aflate În opoziție erau așezate la cele două extremități ale poemului. Apariția ciocănitoarei În final venea și ea ca o surpriză În peisajul tăcut al toamnei, dar
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
final, o cădere de cortină după spectacolul exuberant, de-acum Însă expirat, al verii. Căderea se pretează de minune pentru a fi un kigo de toamnă. Cea a castanelor sau a ghindelor este mai flagrantă pentru că este mai sonoră, mai percutantă, mai frapantă. Și, dacă sintagma care o spune nu este doar una banală ci una care cochetează cu o expresie intrată de mult În uz, atunci forța ei simbolică sporește. Cad ghinde amintește oricui de un indicator de avertizare rutieră
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Înainte de-a pune un diagnostic colibei. Ea știe din experiență că lemnul este perisabil și lesne atacat de cele mai felurite gîngănii. Dacă se va convinge că sub fațada prezentabilă se ascund insecte apetisante, va trece sigur la investigații percutante. S-ar putea Însă ca atitudinea ei gînditoare să fie determinată de faptul că lemnul construcției este prelucrat, tratat, alterat, ieșit din circuitul firesc al naturii și, În felul ăsta, pîngărit și profanat. E poate o postură care mărturisește un
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
unui infarct miocardic perioperator ? - este benefică administrarea medicației antiplachetare ca terapie adițională anticoagulării cu warfarină la pacienții cu proteze valvulare cardiace ? - trebuie oprit clopidogrelul preoperator în chirurgia cardiacă de urgență ? - este angiografia cardiacă CT o alternativă de încredere angiografiei coronare percutante la pacienții planificați pentru chirurgie valvulară? La aceste probleme se pot găsi soluții prin metodele chirurgiei cardiace bazate pe dovezi, ale cardiologiei bazate pe dovezi. În cercetarea științifică medicală metoda studiilor randomizate, de control, „dublu-orb” a fost decretată ca fiind
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
va deveni, o dată cu semnalul de fidelitate și supunere lăsat posterității de Pierre Menard, un exercițiu intelectual specific secolului XX. 3.3. Parodia literară și asumarea modernității În 1704, apare, sub masca facil de decodat a anonimatului, una dintre cele mai percutante parabole din câte s-au scris vreodată care surprinde esența parodiei, preferând gravității teoretice calea jocului imagistic și lingvistic cu substrat satiric: Istoria amănunțită și adevărată a bătăliei dintre cărțile antice și cele moderne petrecută vinerea trecută în biblioteca de la
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și Mijlociu. Orientarea integristă a unor mișcări musulmane, cotată în mod generalizat drept sursă principală a terorismului, ar trebui să fie încadrată în contextul social-politic mai larg al regiunii menționate. Ca disfuncție, tragismul atentatelor de la 11 septembrie 2001 este la fel de percutant ca și efectele agresiunilor reciproce israeliano-palestiniene. Impresionante la nivel de conștientizare general umană, aceste efecte au fost receptate totuși relativ diferit, în funcție de marile diferențieri economico-sociale din lume ca și de sistemele de organizare a unor relații politico-militare. Considerându-se oarecum
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
aspirația înaltului de care ele erau pătrunse, cu volumul Flori de mucigai, rod al închisorii, A. dă (într-o suită de portrete și de scene de gen crude și înșelătoare în realismul lor cu tentă burlescă ori grotescă) o imagine percutantă a golului din om: „Îmi caut leacul/ Și la Dumnezeu și la Dracul.” Ordine și sens sunt suspendate. Candoarea e mincinoasă (Pui de găi..., Lache), jocul devine agresivitate paroxistică (Sici, bei, La popice), mizeria biologică e copleșitoare (Cina, Ion Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
ariile tematice fundamentale ale jurnalisticii românești din epocă, de la cronica literară și culturală la militantismul politic și de la manifestul artistic incendiar la reportajul monden. Scriitorul a început prin a face cronică literară la „Rampa”, creionând, într-un stil viguros și percutant, fundalul literelor române ale începutului de secol ca spațiu de receptare și gestație a celor mai noi idei ivite în cultura europeană. Astfel, într-un articol din 1913 atrage atenția asupra multiplelor fațete ale avangardei pe cale de a se naște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]