906 matches
-
în Apuseni, ce pot fi vizitate de turiști, ajungându-se astfel până în ”Împărăția lui Zamolxe”. Un loc încărcat de istorie și binecuvântat de natură. Să-l rugăm pe Zeul nostru dacic să le îndeplinească dorințele. Elisabeta IOSIF Referință Bibliografică: GUSTUL PEREGRINĂRII / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 687, Anul II, 17 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
GUSTUL PEREGRINĂRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Gustul_peregrinarii_elisabeta_iosif_1353167491.html [Corola-blog/BlogPost/351239_a_352568]
-
ajung mai repede lângă tine. SPOR Fată nurlie Am să te iau cu mine Să te-nvăț mersul pe apă Că la munca pe arie Nu sunt eu sigur C-ai să ai mare spor... POEȚI Pe drumurile mele de peregrinare Sunt presărați poeți cu miile Și strigă la mine cu toții Să opresc și să le ascult versurile Dar eu Le răspund creștinește Că nu aud tocmai bine. CINEVA Cineva Îmi sare-n spinare Fără ca măcar să vorbească Și dă din fund
CUVINTE (POEME) de AL FRANCISC în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_francisc_1486002641.html [Corola-blog/BlogPost/366363_a_367692]
-
de scurgerea timpului a cetății (“Arcușul unei viori forțează la maximum/ firul amiezii/ și mă seduce brusc negrul scorojit/ al unei porți întredeschise/ văd iedera neverosimil de verde/ pe zidul mort și atârnând - indiscutabil - în afara vremii...”). Emoția, acumulată în lungi peregrinări, sau, dimpotrivă, tresărirea lirică, momentul de tulburare bruscă a eului, în contact cu tablouri fulgurante, sunt principalele prilejuri ce declanșează trăirea poetică. Descoperirea unui semn “rătăcit” al caducității, “o frunză în cădere lină”, o castană uitată pe un raft ori
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1409318514.html [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
pe de alta, prestigiul, atenuat, al unor vremuri de sorginte nobilă : “Cândva în acest oraș imperial/ de provincie/ am visat că voi ajunge departe/ și că nu-mi voi da de-a berbeleacul/ niciodată copilăria adolescența/ tinerețea și viața”. Neobositele peregrinări, în căutarea umbrelor, a imaginilor șterse de timp, iluzia că, undeva, într-un colț ascuns, mai palpită un rest obscur dintr-o utopică realitate ideală, sunt estompate de un discret registru autoironic, de un destul de sever autocontrol, ce înăbușă exaltarea
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1409318514.html [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
românești“ trădează o dublă vocație a autorului: cea de monografist (a se vedea monografia închinată Parohiei Timișoara - Iosefin, cartea despre Hobița - Grădiște, satul natal al sfinței sale - o altă datorie morală și de suflet împlinită, cărțile în care își relatează peregrinările prin Țara Sfântă), dublată de cea de cercetător, de scormonitor prin arhive și prin biblioteci. Ambele presupun răbdare, tenacitate, responsabilitate, conștiinciozitate, muncă susținută. La acestea se adaugă responsabilitatea Părintelui Ionel Popescu față de trecut, dar și față de viitor, față de generațiile care
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442382851.html [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
am aplaudat cu frenezie, iar ei ne-au mărturisit că vor veni la toate cât vor trăi. Au impresionat tot grupul, ei fiind cei mai tineri și frumoși dintre noi, pe mine m-a emoționant răscolindu-mi amintiri. Odată începută peregrinarea în fantastica lume a florei, grupul nostru s-a resfirat, era normal, fiecare vede mai frumosul în altceva, fiecare privește mai mult sau mai puțin un grup floral sau altul, fiecare caută alte unghiuri de fotografiat mai cuprinzătoare. Eu lupt
FLORIADA 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Floriada_2012_corneliu_florea_1346898415.html [Corola-blog/BlogPost/343772_a_345101]
-
atunci. După conflictul dintre Turcia și Grecia din anul 1922, când Asia Mică a intrat sub stăpânirea turcilor, grecii din această regiune au fost nevoiți să plece, luând cu ei sfintele moaște, odoarele bisericii și puține lucruri personale. După multe peregrinări, moaștele Sfântului Ioan au ajuns pe insula Evvia, în actualul oraș Procopie. Aici s-a ridicat o nouă biserică, a cărei construcție s-a terminat în anul 1951 și care adăpostește astăzi racla cu Sfintele moaște ce izvorăsc tuturor celor
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1495603868.html [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
DE ORIUNDE PLEACĂ, ESTE BINEPRIMIT ORIUNDE VINE...! Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Transmisiunile sportive realizate de formidabilul comentator sportiv Cristian Țopescu au fost întotdeauna certe stări de bucurie. În peregrinarea spre gloria sportivă am urmat o jumătate de veac împreună cu el pe marii sportivi români și ai lumii trăind trainica frumusețe a luptei sportive, alături de ei. Comentatorul sportiv ne-a convins nu numai că jocul sportiv este complex, ci și
CRISTIAN ŢOPESCU. I SE SIMTE LIPSA DE ORIUNDE PLEACĂ, ESTE BINEPRIMIT ORIUNDE VINE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cristian_topescu_i_se_simte_aurel_v_zgheran_1389480027.html [Corola-blog/BlogPost/359936_a_361265]
-
tablourile cărții „Timp fără ani. Oglinzile unui veac”. Dacă de mâine m-aș trezi savant, vă jur că tot așa aș scrie, deoarece am căzut de acord cu destinul meu ca să scriu artistic despre artiști! Prezentul volum II (B) continuă peregrinarea gândului și ființei mele pe drumul artiștilor. Îi veți întâlni acum pe cei al căror nume au inițiala B. Doar o scurtă referire la investiția materială ce condiționează uniform, dacă nu primordial, așternerea în pagină a cuvântului: odată cu trecerea fiecărei
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1455781805.html [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
cimitirul aminitit de văduvă - cum îi zicea oare? Nu conta! Doar că medalionul Pelerinei ți se arăta c-un aer insolit pe zidul porții. Aici se lăfăia în colț de stea un mare E! Ceva-ceva îl făcu să-și întrerupă peregrinarea... Mai întreprinse un fapt: luă adresa Pelerinei din baza de date și se-ntâlni cu ea, fără știrea nimănui... * Cum, necum, e pe umerii mei. Ușoară și grea, e una cu mine! Încerc s-o dau jos. Nu se lasă
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1473574347.html [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
adevăr, comentariile făcute la descoperirea minunățiilor întâlnite parcă dezvăluie povestea adâncită în negura vremurilor, căci fiecare realizare are un Manole al ei și o Ană a sa, ca jertfă a creației. Oriunde s-ar găsi, autoarea raportează ceea ce întâlnește în peregrinările sale la ceea ce dăinuie pe tărâmul nostru. Ea gândește la valorile de acasă și „în termeni absoluți, dar și în termeni relativi". Remarcabilă scriitoare Cezarina Adamescu, apreciindu-i scrisul, subliniază: „Cine nu știe să prefacă Departele în Aproape, nu va
LANSARE DE CARTE: „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” DE MILENA MUNTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1422588489.html [Corola-blog/BlogPost/374284_a_375613]
-
Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 754 din 23 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului MIHAI CĂTRUNĂ ȘI ...”SYBBILA” DACICA Nu mă sfiesc a spune că Mihai Cătruna, pictorul suprarealist, călătorește pe aripile lui Pegasus, în trecutul Neamului românesc...Și, din peregrinările sale, el ne aduce mesaje de la strămoșii Neamului...El este mesagerul folosit de „Sybilla” Dacica. Mihai Cătruna , artist de excepție, pătrunde cu ușurință dincolo de aparențe, dincolo de limitele omenești. Cu ochiul minții, atent la mesaje și detalii, pictorul a creat tabloul
SYBILLA DACICA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sybilla_dacica_floarea_carbune_1358936898.html [Corola-blog/BlogPost/342318_a_343647]
-
publicat în Ediția nr. 2249 din 26 februarie 2017. Emilia Țuțuianu: Intervievata mea este distinsa doamnă Rodica Anca, ,,mama” studenților Universității din Delhi. Acest apelativ, mărturisesc, mi-a plăcut foarte mult! Cum s-a ajuns la el? Face parte din ,,Peregrinările Prințului cel Trist”? Rodica Anca: Vă închipuiți cât am fost de fericită spunându-mi-se „mamă”, în românește, tocmai în „mata” India, mama mamelor. Foarte simplu, mă priveau și mă respectau ca pe o mamă. Peregrinările Prințului se terminaseră, literar
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
el? Face parte din ,,Peregrinările Prințului cel Trist”? Rodica Anca: Vă închipuiți cât am fost de fericită spunându-mi-se „mamă”, în românește, tocmai în „mata” India, mama mamelor. Foarte simplu, mă priveau și mă respectau ca pe o mamă. Peregrinările Prințului se terminaseră, literar, cu mult înainte de India. Dar, cine știe? E.Ț.: În volumul ,,Peregrinările Prințului cel Trist” v-ați propus să sondați inconștientul uman, profunzimea personalității, pentru a descifra și a încerca rezolvarea acelor stări interioare specific umane
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
fericită spunându-mi-se „mamă”, în românește, tocmai în „mata” India, mama mamelor. Foarte simplu, mă priveau și mă respectau ca pe o mamă. Peregrinările Prințului se terminaseră, literar, cu mult înainte de India. Dar, cine știe? E.Ț.: În volumul ,,Peregrinările Prințului cel Trist” v-ați propus să sondați inconștientul uman, profunzimea personalității, pentru a descifra și a încerca rezolvarea acelor stări interioare specific umane. Florin Costinescu le identifică cu un ... Citește mai mult Emilia Țuțuianu: Intervievata mea este distinsa doamnă
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
Florin Costinescu le identifică cu un ... Citește mai mult Emilia Țuțuianu: Intervievata mea este distinsa doamnă Rodica Anca, ,,mama” studenților Universității din Delhi. Acest apelativ, mărturisesc, mi-a plăcut foarte mult! Cum s-a ajuns la el? Face parte din ,,Peregrinările Prințului cel Trist”? Rodica Anca: Vă închipuiți cât am fost de fericită spunându-mi-se „mamă”, în românește, tocmai în „mata” India, mama mamelor. Foarte simplu, mă priveau și mă respectau ca pe o mamă. Peregrinările Prințului se terminaseră, literar
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
el? Face parte din ,,Peregrinările Prințului cel Trist”? Rodica Anca: Vă închipuiți cât am fost de fericită spunându-mi-se „mamă”, în românește, tocmai în „mata” India, mama mamelor. Foarte simplu, mă priveau și mă respectau ca pe o mamă. Peregrinările Prințului se terminaseră, literar, cu mult înainte de India. Dar, cine știe?E.Ț.: În volumul ,,Peregrinările Prințului cel Trist” v-ați propus să sondați inconștientul uman, profunzimea personalității, pentru a descifra și a încerca rezolvarea acelor stări interioare specific umane
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
fericită spunându-mi-se „mamă”, în românește, tocmai în „mata” India, mama mamelor. Foarte simplu, mă priveau și mă respectau ca pe o mamă. Peregrinările Prințului se terminaseră, literar, cu mult înainte de India. Dar, cine știe?E.Ț.: În volumul ,,Peregrinările Prințului cel Trist” v-ați propus să sondați inconștientul uman, profunzimea personalității, pentru a descifra și a încerca rezolvarea acelor stări interioare specific umane. Florin Costinescu le identifică cu un ... XIV. FENOMENUL ARTISTIC ROMAȘCAN - MINODORA URSACHI, de Emilia Țuțuianu, publicat
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
Motto: „Toate lucrurile care sunt pline de amintiri degajă o visare care te îmbată și care te face să mergi rătăcind mult timp...” Victor Hugo Pentru Dumitru Sinu visul american a prins contur la mulți ani după plecarea din România. Peregrinări îndelungi, începând cu lagărele pentru, refugiați din Iugoslavia și Italia, continuând cu aventura franceză, care a avut cel mai puternic impact asupra sa, Canada - cu lecțiile ei de viață și mai apoi Statele Unite - au adunat în sufletul lui amintiri pe
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Intoarcerea_la_saint_gervais_capitolul_xxii_.html [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
rețin o strofă tulburătoare dintr-o „Noapte de taină”: „Când ieși-va luna, voi veni cuminte Să îți ung cu miere simțurile toate, Ochii-ți săruta-voi, să mă țină minte, Nedormiți mă cheme, rugători în noapte”. Frumos! Eminescienele, melancolicele peregrinări printre stele ale lui Mircea, înmuiate în cleștarul dulce al visului, ne însoțesc pământeana pribegie: „Burniță noaptea peste sat,/ Rumegă boii luceferi,/ Doru-i pe uliți plecat,/ Somnu-i de miere-n cei teferi// Trece prin somnu-mi un car,/ Boii au ciucuri
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Mircea_dorin_istrate_indulcitele_iubiri_al_florin_tene_1336207384.html [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
nu începe și nu sfârșește cu civilizația din care vine și că pentru cunoașterea altor civilizații, apărute cu mii de ani înaintea civilizației sale, merita să-și irosească întreaga energie și avere. Întors în Abdera după ani și ani de peregrinări se dedică cu pasiune scrisului și cercetării, abordând aproape toate domenile artei și științei printre care matematica, geometria, fizica, etica sau muzica grație unei aplecări și înțelepciuni ieșite din comun. Opera sa vastă stârnește invidii și contestări din partea unor filozofi
DINCOLO DE PORŢILE ÎNTUNERICULUI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1480622504.html [Corola-blog/BlogPost/370485_a_371814]
-
Acasa > Strofe > Amintire > MIGUEL DE CERVANTES Y SAAVEDRA. DIN PEREGRINĂRILE PĂRINTELUI LITERAR AL VESTITULUI HIDALGO DON QUIJOTE DE LA MANCHA Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 345 din 11 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului El se născuse în Alcala de Henares și se numea Cervantes Miguel În Anno Domini, o
MIGUEL DE CERVANTES Y SAAVEDRA. DIN PEREGRINĂRILE PĂRINTELUI LITERAR AL VESTITULUI HIDALGO DON QUIJOTE DE LA MANCHA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Miguel_de_cervantes_y_saavedra_din_peregrinarile_parintelui_literar_al_vestitului_hidalgo_don_quijote_de_la_mancha_.html [Corola-blog/BlogPost/359543_a_360872]
-
de la Mancha Rătăcitorul cavaler pornit în lumea sa de aventuri cavalerești prostuțe și duioase Porni-va iarăși în galop spre mori de vânt și răul să-l ia-n piept cu lancea. Referință Bibliografică: Miguel de Cervantes y Saavedra. Din peregrinările părintelui literar al vestitului hidalgo Don Quijote de la Mancha / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 345, Anul I, 11 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MIGUEL DE CERVANTES Y SAAVEDRA. DIN PEREGRINĂRILE PĂRINTELUI LITERAR AL VESTITULUI HIDALGO DON QUIJOTE DE LA MANCHA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Miguel_de_cervantes_y_saavedra_din_peregrinarile_parintelui_literar_al_vestitului_hidalgo_don_quijote_de_la_mancha_.html [Corola-blog/BlogPost/359543_a_360872]
-
își desfăceau zborurile într-un du-te-vino continuu, dincolo de gard câinii se întinseseră la umbră și își mai ciuleau, din când în când, urechile, privind spre stăpânul lor care își trecea, des, degetul mare, peste suprafața noduroasă a bățului nelipsit din peregrinările sale printr-o lume numai de el cunoscută. Cascada arunca acorduri miraculoase, creând un tablou de basm. Maria pregăti câteva sandvișuri pentru străinul de pe deal. - Lasă-mă, te rog, să i le duc eu, se oferi comisarul. Tânăra îi întinse
PROMISIUNEA DE JOI (IX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_ix_gina_zaharia_1367001734.html [Corola-blog/BlogPost/349090_a_350419]
-
mai bună relaționare a tinerilor în societate, prin punerea în contact a tinerilor cu universul poeziei și picturii locale. Salonul de piane - loc emblematic al Bacăului, inspirator de eleganță și generozitate, un loc cum n-am mai văzut nicăieri în peregrinările mele, o oază de muzică și poezie, aparținând doamnei Mioara Iacob, un loc de respiro în centrul orașului ticsit de mașini, aglomerație, magazine, zgomot, farmacii și firme particulare. Un loc de respirat aerul proaspăt al Frumuseții care va salva lumea
COMUNIUNI DE SPIRIT. SALONUL DE PIANE ŞI FRUMUSEŢEA CARE VA SALVA LUMEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 by http://confluente.ro/Comuniuni_de_spirit_salonul_de_piane_s_cezarina_adamescu_1339310889.html [Corola-blog/BlogPost/362017_a_363346]