895 matches
-
îl nemulțumește profund. Pământul făgăduinței lui e la Paris sau la Strasbourg. E român în măsura în care e european, oricât de superficial ar trăi această experiență a europenizării. Acasă nu mai are stare. Rostul lui e în altă parte. Dar, după îndelungi peregrinări cu Ion și alți români prin Europa și America, autorul îi va aduce pe europeni în Maramureș. Ion Valea e un turist nestatornic în iubirile lui (orice turist de vocație e nestatornic). E un individ apatrid sau în curs de
Postmodernismul la lucru by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10175_a_11500]
-
zbuciumările pricinuite spunând că trei mutări fac cât un incendiu... Ajuns la Oradea, mi-am făcut școală primară. De acolo a trebuit să ne refugiem la Arad ca urmare a cedării Ardealului de Nord Ungariei în 1940. Așa au început peregrinările mele prin mai multe orașe din țară: din fiecare am anumite amintiri specifice. Voi începe cu Aradul, din care am amintiri frumoase și interesante. Așezat pe malul Mureșului, Aradul își avea ca centru alternativ ștrandul: acolo se duceau tranzacții, aveau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
spunea un moralist cinic. Și nici erou cu verighetă, îndatoriri conjugale și tabieturi micburgheze. Cu toate acestea, Gianni Brunoro nu se sfiește s-o plaseze pe Pandora în categoria „femeilor complete”, a seriei de eroine exemplare întâlnite de marinar în peregrinările sale. Mai mult de-atât, Pandora e, fie și cronologic, deschizătoarea de pluton: „Ea apare din primele casete ale Baladei, întrupând eternul ideal feminin, surprins în plină ecloziune, cu ingenuitatea și elanurile ei idealiste, cu inflexiunile și abandonurile sale. De-
Iubitele lui Corto Maltese (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4160_a_5485]
-
ruină. Trecutul și prezentul Hotelului Universal sunt cele două planuri temporale principale care alternează povestirea între romanul de epocă al lui Vasile Capșa, al Radei și al șirului de femei care i-au fost urmașe, Maia fiind între ele, cu peregrinările lor prin Balcani și deschiderea primei cofetării de lux din Bucureștiul de secol XIX, și romanul contemporan, al studentei Maia, cazată în hotelulcă min bucureștean, unde are loc un chef în fiecare seară, tot timpul face cineva sex zgomotos, iar
Femei povestind by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4162_a_5487]
-
și el, dat de mama unui coleg tipograf neamț la plecarea noastră din România, ajuns la Detroit în anul 1968, când d-l Willy, emigrat și el din România, l-a expediat din München; și pierdut prin anii '70 în peregrinările mele prin America. Aceste poezii publicate în reviste românești sânt o fracțiune din cele pierdute, așa că "poemul lipsă" are tovarăși nepublicați. Majoritatea acestor poezii dezgropate cu grijă și tandrețe de domnii Ciotloș, Lazu, și Stoie, mă jenează nițel, dar mă
Poeme în limba română ale tânărului Andrei Codrescu by Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/10519_a_11844]
-
în: Ediția nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului ....îți rostesc doar numele din prenume frugal amestec memorii molcoma ta vorbă se zbate între ramuri îndoite ca o simfonie nici la izvor de sărut cu împrumut nu trec peregrinări sunt vrajbele din jur eu mă fur la kilogram cu o pace interioară -Mai ții minte dimineața și jocul castanelor coapte pe jar de scorțișoară? de pe cerul albicios număr detalii Referință Bibliografică: CÂND MĂ ASCUND / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare
CÂND MĂ ASCUND de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373769_a_375098]
-
Irina Marin Memorie în culori luminoase Tot sub semnul peregrinărilor și al memoriei stă și volumul lui Dan Ciachir Când moare o epocă. Dacă demersul lui Petre Răileanu avea ceva din impresia de sincronie dată de notația diaristului, în cartea de față tonul este mai degrabă diacronic-nostalgic. Dincolo de patina timpului
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13708_a_15033]
-
luminoase, umbrele inerente fiind suprimate sau relegate în sfera anecdoticului și a hazului de necaz. Dan Ciachir, care a semnat fără întrerupere Cronica ortodoxă din revista Cuvântul între 1990-2002, imprimă acestor eseuri ceva din liniștea și încrederea dăruite de credință. Peregrinări prin trecutul Europei Europa mon amour, cartea lui Petre Răileanu, se citește cu un amestec de invidie și resemnare. E poate modul cel mai visceral, cel mai necritic cu putință de a recepta un memorial de călătorie, așa cum este, parțial
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13708_a_15033]
-
zi cu zi viitorul. Or, ca nou venit într-un spațiu, ești constrâns, aproape zilnic, la o frustrantă întoarcere în trecut." Europa mon amour propune o viziune personală complexă asupra bătrânului continent perceput ca "patrie a exilului," ca spațiu al peregrinărilor turistice și, lucrul cel mai important, ca spațiu de "înțelegere, definire, delimitare critică a propriei identități." Dan Ciachir, Când moare o epocă, Editura Anastasia, București, 2003, 124 p. Petre Răileanu, Europa mon amour, Editura Fundației Culturale Române, București, 2003, 174
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13708_a_15033]
-
Europa natală, 40 de ani mai înainte). De aici însă, firele se rup: dacă Andruhovîci e un scriitor de vînă pur estică, care-și caută și găsește rădăcinile într-o fabuloasă (și cu posibilități fabulatorii) istorie familială, lui Stasiuk, în peregrinările (salturile) lui pe sinuosul traseu geografic al Europei Centrale, îi lipsește cumva spiritul, vîna, credința. Pierdut în spațiul ale cărui limite le caută, Stasiuk își pierde rădăcinile ori și le rupe singur (e mai curînd un revoltat) și, odată cu ele
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13655_a_14980]
-
e pânza aerului, îngemănare ce-n perdeaua zorilor s-a desfăcut. Visul s-a desprins din nepusele, vechi balamale, iar lacătul a ruginit sub ploaia multor întrebări... dar gândul neostoit străbate chiar, zone astrale și necuprinsul se deșiră-n nesfârșite peregrinări. Pe zidul tăcerii a-nflorit tencuiala, ca un suspin, iar prin perdeaua zorilor, răzbat tainice chemări, și sub talpa pașilor neînduplecați, de-atâta chin, scâncește ecoul unui dor sufocat... de cugetări. Dar din caieru-anotimpului încâlcit, gândul toarce fiorul sălbatic, pe
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
lumini e pânza aerului,îngemănare ce-n perdeaua zorilor s-a desfăcut.Visul s-a desprins din nepusele, vechi balamale,iar lacătul a ruginit sub ploaia multor întrebări...dar gândul neostoit străbate chiar, zone astraleși necuprinsul se deșiră-n nesfârșite peregrinări.Pe zidul tăcerii a-nflorit tencuiala, ca un suspin,iar prin perdeaua zorilor, răzbat tainice chemări,și sub talpa pașilor neînduplecați, de-atâta chin,scâncește ecoul unui dor sufocat... de cugetări.Dar din caieru-anotimpului încâlcit, gândul toarcefiorul sălbatic, pe fus
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
de scurgerea timpului a cetății (“Arcușul unei viori forțează la maximum/ firul amiezii/ și mă seduce brusc negrul scorojit/ al unei porți întredeschise/ văd iedera neverosimil de verde/ pe zidul mort și atârnând - indiscutabil - în afara vremii...”). Emoția, acumulată în lungi peregrinări, sau, dimpotrivă, tresărirea lirică, momentul de tulburare bruscă a eului, în contact cu tablouri fulgurante, sunt principalele prilejuri ce declanșează trăirea poetică. Descoperirea unui semn “rătăcit” al caducității, “o frunză în cădere lină”, o castană uitată pe un raft ori
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
pe de alta, prestigiul, atenuat, al unor vremuri de sorginte nobilă : “Cândva în acest oraș imperial/ de provincie/ am visat că voi ajunge departe/ și că nu-mi voi da de-a berbeleacul/ niciodată copilăria adolescența/ tinerețea și viața”. Neobositele peregrinări, în căutarea umbrelor, a imaginilor șterse de timp, iluzia că, undeva, într-un colț ascuns, mai palpită un rest obscur dintr-o utopică realitate ideală, sunt estompate de un discret registru autoironic, de un destul de sever autocontrol, ce înăbușă exaltarea
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
luptelor din cel de-al doilea război mondial, și alta în Franța, lângă Paris. Cea „franceză“ inițial avea ca destinație sectorul românilor îngropați lângă Strasbourg. Decât că n-a ajuns să fie sfințită în acel an și în acel loc. Peregrinările au adus-o la părintele Târziu, care o păstrează pentru viitoarea mănăstire românească de lângă Paris, unde va fi binevenită și cinstită cum se cuvine. A urmat anul 2002 și sfințirea unei noi troițe la Nürenberg, în Germania, tot în amintirea
Agenda2005-23-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283781_a_285110]
-
în lume și dincolo de lume, în timp și dincolo de timp, în eshaton. O admirație aflată în permanență în vecinătatea unui sentiment adânc, de reverență pioasă, datorat celor cu ale căror existențe i s-a intersectat propria conștiință, de-a lungul peregrinărilor sale neostoite întru frumusețile Duhului. Pe toți aceștia i-a descoperit ca pe unii care s-au lăsat tulburați pe dinlăuntrul ființei lor de Cuvânt. Și, nu doar atât, ci, tulburați fiind de Cuvântul, i-a descoperit lucrîndu-și fiecare în
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
e pânza aerului, îngemănare ce-n perdeaua zorilor s-a desfăcut. Visul s-a desprins din nepusele, vechi balamale, iar lacătul a ruginit sub ploaia multor întrebări... dar gândul neostoit străbate chiar, zone astrale și necuprinsul se deșiră-n nesfârșite peregrinări. Pe zidul tăcerii a-nflorit tencuiala, ca un suspin, iar prin perdeaua zorilor, răzbat tainice chemări, și sub talpa pașilor neînduplecați, de-atâta chin, scâncește ecoul unui dor sufocat... de cugetări. Dar din caieru-anotimpului încâlcit, gândul toarce fiorul sălbatic, pe
NICIODATĂ TRECUT de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/385102_a_386431]
-
aroganță, a înțeleptului care atinsese esență lumii, dar care devansă cu mult epoca în care trăia? Se pare că de-a lungul existenței sale, Platon nu a fost un învins, el nu s-a izolat de problemele cetății. În toate peregrinările sale în Egipt, în Megara, în Cirene, în Siracuza, el a căutat să influențeze benefic conducătorii, de multe ori tirani, de aceea și ideea din Republică, operă să cea mai cunoscută, de a înfăptui un stat în care filosoful să
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
cimitirul aminitit de văduvă - cum îi zicea oare? Nu conta! Doar că medalionul Pelerinei ți se arăta c-un aer insolit pe zidul porții. Aici se lăfăia în colț de stea un mare E! Ceva-ceva îl făcu să-și întrerupă peregrinarea... Mai întreprinse un fapt: luă adresa Pelerinei din baza de date și se-ntâlni cu ea, fără știrea nimănui... * Cum, necum, e pe umerii mei. Ușoară și grea, e una cu mine! Încerc s-o dau jos. Nu se lasă
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
Autorului Sub cețurile vieților noastre, nicio dominantă spirituală, ca valoare de artă, nu este mai însemnată și de partea inimii, cum este voioșia ce trebuie stoarsă conștiinței, chiar și de-i numai de o clipă, și fructificată, chiar de-i peregrinarea unei unde pe o mare în furtună...! Oricum am trecut și trecem prin ani, chiar pieptiș, cu greul urcând, chiar curmeziș căzând, ori viclean, pe lângă greu, sau pe vreo cale făcută, inima voioasă răsplătește fiecare trudnicie cu mângâiere. Antologia spectacolelor
VIVA REVISTA PEREGRINÂND MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383810_a_385139]
-
sau vin în număr mic. Gândește-te la porțiunea de drum de vreo șaptezeci de kilometri făcuți pe drum de țară, unde mașina mea a a avut de suferit. Compară cu șoselele Elveției și găsești răspunsul meu. Întorcându-se din peregrinările lor la casa părinților Deliei, s-au bucurat de răsfățul bunătăților culinare ale Mariei, care nu știa cum să-și mai mulțumească musafirii ei dragi. — Buni face cozonac bun, bun! zise Cristina. Tu, mami, nu mi-ai făcut prăjiturelele pe
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384048_a_385377]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > PEREGRINĂRILE CONCERTISTICE ALE TRUPEI „SMOKIE” PRIN MARILE ORAȘE, ÎN ÎNMIRESMATELE ZILE DE MAI (2016) Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1924 din 07 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Chitările și muzica amplă în stare să înlăture firul imaginativ de
PEREGRINĂRILE CONCERTISTICE ALE TRUPEI „SMOKIE” PRIN MARILE ORAŞE, ÎN ÎNMIRESMATELE ZILE DE MAI (2016) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383320_a_384649]
-
timp va trăi muzica, ale viitorului...! Turneul de concerte va începe, așadar, la Buzău, pe 15 mai, va urma la București, pe 16, Bacău pe 17 și Timișoara, pe 19 mai. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Peregrinările concertistice ale trupei „Smokie” prin marile orașe, în înmiresmatele zile de mai (2016) / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1924, Anul VI, 07 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PEREGRINĂRILE CONCERTISTICE ALE TRUPEI „SMOKIE” PRIN MARILE ORAŞE, ÎN ÎNMIRESMATELE ZILE DE MAI (2016) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383320_a_384649]
-
nr. 2249 din 26 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Emilia Țuțuianu: Intervievata mea este distinsa doamnă Rodica Anca, ,,mama” studenților Universității din Delhi. Acest apelativ, mărturisesc, mi-a plăcut foarte mult! Cum s-a ajuns la el? Face parte din ,,Peregrinările Prințului cel Trist”? Rodica Anca: Vă închipuiți cât am fost de fericită spunându-mi-se „mamă”, în românește, tocmai în „mata” India, mama mamelor. Foarte simplu, mă priveau și mă respectau ca pe o mamă. Peregrinările Prințului se terminaseră, literar
INTERVIU CU DNA. RODICA ANCA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383011_a_384340]
-
el? Face parte din ,,Peregrinările Prințului cel Trist”? Rodica Anca: Vă închipuiți cât am fost de fericită spunându-mi-se „mamă”, în românește, tocmai în „mata” India, mama mamelor. Foarte simplu, mă priveau și mă respectau ca pe o mamă. Peregrinările Prințului se terminaseră, literar, cu mult înainte de India. Dar, cine știe? E.Ț.: În volumul ,,Peregrinările Prințului cel Trist” v-ați propus să sondați inconștientul uman, profunzimea personalității, pentru a descifra și a încerca rezolvarea acelor stări interioare specific umane
INTERVIU CU DNA. RODICA ANCA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383011_a_384340]