429 matches
-
obligatorie de început că exercițiul polemicii și al confruntărilor de idei mai trebuie încă descoperit și învățat în Moldova de Est, unde „dezbaterile” între intelectuali au, de regulă, aspectul dizgrațios al unor reglări de conturi. Tinerii scriitori basarabeni, „copii ai perestroicii” cum i-au numit cu exactitate chiar oponenții lor - „bătrânii” - le reproșează acestora din urmă o biografie plină de compromisuri, considerându-i ostași ideologici ai literaturii sovietice moldovenești, care au edificat, pe măsura talentului fiecăruia - împotriva programului național afișat la
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ți-a fost refuzată ție. august, 1999 Generația ’80 în Basarabia - schiță de portret Tinerii scriitori din Basarabia, optzeciștii - replică terminologică a multmediatizatei și valoroasei generații ’80 din România - sunt, fără a supradimensiona segmentul politic al problemei, copiii literari ai perestroicii pe meleagurile noastre. Debutul în presă și, in cazurile fericite, debutul în volum a multora dintre ei s-a produs/a fost posibil în anii de deschidere spre democratizare a colosului sovietic, perioadă ce cuprinde, aproximativ, anii ’84-’89. Intrarea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
sugereze sau să permită constatarea că e vorba de o nouă generație de creatori, o generație reformatoare și nonconformistă. Nu am complexul inamicului, dar cred că această disipare i-a fost benefică, dintr-un anume punct de vedere, tinerei generații. Perestroika demarase la centru, însă în provinciile imperiului ideologia comunistă totalitară și antinațională, prin slujitorii ei cei mai zeloși, a rămas de neclintit încă mulți ani, și o eventuală sesizare a lor în acest sens ar fi declanșat reacții imprevizibile. Desigur
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
izola) de un mediu în care totul merge anapoda, un mediu în care toți, de la președinte la portar, orbecăiesc. Mai mult, elita intelectuală basarabeană, prin modul defectuos cum a înțeles să-și gestioneze imaginea și capitalul moral câștigat în anii perestroikăi, a generat destule confuzii în societate. Spiritul critic, atât cât a existat, a fost înlocuit cu un servil partizanat politic, care a eșuat de cele mai multe ori în mod lamentabil. Intelectualul basarabean pare să fi ieșit din comunism fără memorie și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de departe, toate relatările citate anterior, trezind resentimente de neșters. Manualul amintea frecvent de un adevărat tribut pe care Moldova l-a plătit mereu imperiului sovietic 83, indiferent dacă au fost anii celui mai crunt stalinism sau deceniul promițător al perestroikăi. În această privință, povestirea trimite la un vechi tipar autohton de reprezentare a relațiilor dintre Principatele Române și Imperiul Otoman. Extorcarea materială nu a fost singura urmare a includerii în URSS. Autorul acuză agresiva politică de rusificare a autohtonilor, dublată
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să-și optimizeze prestația (profesionalizarea meseriei, campanii anti-corupție); după paranoia eșecului (enunțarea metaforică a ruinei, maladiei, catastrofei), se tinde spre configurarea viitorului (politici sociale, culturale etc.). "Dacă în regimul comunist se trăia sub speciae aeternitatis (credința în eternitatea comunismului), sub perestroika homo sovieticus a început să se instaleze în precaritatea prezentului (sentimentul unei catastrofe iminente). După dispariția utopiei comuniste s-a creat impresia unui interimat, a unei paranteze, a unei traversări nedefinite a limburilor, tunelelor cărora nu li se vede capătul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
special", dar comuniștii, inițial destul de independenți iar mai apoi aliniați politicii moscovite, au fuzionat cu stînga socialistă formînd din 1980 Alianța Democrată Populară din Finlanda, SKDL, după multe dispute între opozanții eurocomuniști și socialiști și "ortodocși". În 1985, după modelul Perestroika, "staliniștii" și-au făcut propriul partid, în vreme ce eurocomuniștii părăseau PC în 1970 pentru a adera doar la SKDL. În 1991, odată cu căderea comunismului, cele trei partide s-au destrămat aderînd la un nou partid, Alianța de Stînga, VAS, care a
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
inovația, spiritul între-prinzător sau progresul. În faza de descompunere, Gorbaciov s-a ocupat mai întâi de ceea ce a considerat el ca fiind contravalori, spre exemplu alcoolismul și birocrația. În faza de recompunere a pus accent pe două valori-cheie: glasnost și perestroika. A încurajat valori ca eficacitatea, autonomia, responsabilitatea, meritocrația. În sfârșit, a ajuns la concluzia că socialismul sovietic era de nereformat și a fost obligat să recunoască necesitatea schimbării regimului. Putem să ne imaginăm cel puțin trei atitudini față de valorile abandonate
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și 1996, cadrul legislativ în domeniu a fost stabil, dar atitudinea statului față de piață a fost mai degrabă una de tip autoritarist. De fapt, în anii '90 și '9129, Ion Iliescu, care ținea frâiele puterii, a cochetat mai degrabă cu perestroika drept model de dezvoltare economică și socială decât cu modelele occidentale. Statul a continuat să dețină cea mai mare parte din economie, foștii tovarăși comuniști au devenit manageri sau acționari și au continuat să controleze fie direct, fie indirect aproape
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai sus de Herța, gata gata s ă înșface până și mormântul lui Ștefan cel Mare de la Puma, dezmoștenindu ne?; despre Insula Șerpilor furată ceva mai t ârzi u, despre... Imperiu și stăpână a Europei a rămas Rusia și după perestroika lui Gorbaciov, după coborârea de pe tanc a lui Elțân, dar și astăzi în timpul lui Putin. Când în Republica Moldova se vorbește tot mai des despre posibi la e i federalizare, când limba română este încorsetată și nu mai este recunoscută, iar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de-al 27-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care a avut loc în perioada 24-28 februarie. Era primul congres sub conducerea lui Gorbaciov, care a profitat de ocazie, făcînd din această întrunire un moment istoric. Cuvintele-cheie erau perestroika sau restructurare și glasnost, adică deschidere. În viziunea lui Gorbaciov, perestroika era o politică "de accelerare a progresului social și economic al țării și de reînnoire a tuturor sferelor vieții"2366. Glasnost' însemna "democratizare a atmosferei"; nevoia de "mai multă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care a avut loc în perioada 24-28 februarie. Era primul congres sub conducerea lui Gorbaciov, care a profitat de ocazie, făcînd din această întrunire un moment istoric. Cuvintele-cheie erau perestroika sau restructurare și glasnost, adică deschidere. În viziunea lui Gorbaciov, perestroika era o politică "de accelerare a progresului social și economic al țării și de reînnoire a tuturor sferelor vieții"2366. Glasnost' însemna "democratizare a atmosferei"; nevoia de "mai multă lumină!". Partidul trebuia să știe totul, "adevărul" era obiectivul fundamental 2367
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
politică și economică, decît avusese vreodată în timpul guvernului precedent. Cu o zi înainte de închiderea lucrărilor, Ceaușescu a luat și el cuvîntul în fața delegaților. E de la sine înțeles că Ceaușescu nu avea nici cea mai mică intenție să implementeze conceptele de perestroika și glasnost' în România. Pentru a nu părea arțăgos, liderul român a preferat să scoată în evidență faptul că sînt "o mulțime de căi către socialism". El s-a raliat cu entuziasm la apelul către dezarmare al lui Gorbaciov, însă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe care Gorbaciov nu o vizitase. Ceaușescu a acceptat, deși cu rețineri. Nu mai existau alți lideri ai Pactului de la Varșovia care să aibă ideologii atît de divergente. Ceaușescu spusese deja că în România nu este nevoie de glasnost' și perestroika. Mai mult decît atît, inițiativele luate de Gorbaciov în politica externă subminaseră rolul lui Ceaușescu în relațiile internaționale. Cînd liderul sovietic a optat pentru reducerea înarmării, "inițiativele de pace" ale președintelui român au rămas în umbră. Întrucît Gorbaciov voia să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mesajul său de reformă. El spuse auditoriului că a înțeles că România are "o serie de probleme dificile" care afectează "viața de zi cu zi". Și Moscova avea probleme, dar găsise o soluție. Tema de bază a vieții sovietice era perestroika, "restructurarea tuturor aspectelor vieții sociale - la o scară fără precedent și de tip revoluționar. Mai mult decît atît, în ianuarie 1987, CC al PCUS optase pentru "democratizare", o deschidere care era "o condiție indispensabilă pentru dezvoltarea democrației". Erau acești doi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Tuturor ne este drag socialismul și vrem cu toții ca el să arate cît mai atrăgător cu putință. Dar dacă se ascund unele neajunsuri, ele vor lua, inevitabil, amploare"2445. Deși principalele teme ale cuvîntării au fost conceptele de glasnost' și perestroika, acestea nu au fost singurele subiecte care l-au iritat pe Ceaușescu. Liderul sovietic a adus în discuție și cîteva chestiuni cu implicații speciale pentru România. Pentru restructurarea socială și economică era nevoie de personal competent, nu de avansarea pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s Republic, Publishing House of the Rumanian Institute for Culture, Bucharest, 1955 Idem, Situația internațională și politică externă a Republicii Populare Române, Editura Politică, București, 1960 Gilberg, Trond, Modernization in Romania since World War II, Praeger, New York, 1975 Gorbachev, Mikhail, Perestroika: New Thinking for Our Country and the World, Harper & Row Publishers, New York, 1987 Gordon, Lincoln et al., Eroding Empire: Western Relations with Eastern Europe, The Brookings Institution, Washington, D.C., 1987 Gormly, James L., The Collapse of the Grand Alliance, 1945-1948
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ed.), Yearbook on International Communist Affairs, Hoover Institution Press, Stanford, CA, 1987, p. 336 2364 Amnesty International, România: Human Rights Violations in the Eighties, 1987, p. 11 2365 Bugajski și Pollack, East European Fault Lines, pp. 137-139 2366 Mihail Gorbaciov, Perestroika: New Thinking for Our Country and the World, Harper & Row Publishers, New York, 1987, p. 10 2367 Ibidem, p. 75 2368 Abraham Becker and al.; The 27th Congress of the Communist Party of The Soviet Union: A Report from the Airlie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pasul decisiv către sistemul civilizațional occidental, acceptând o "contrarevoluție" pașnică sprijinită de Statele Unite și de NATO. Ceaușescu însă s-a autoblocat la jumătatea drumului, deschizând iminența unei "revoluții" sângeroase, în vreme ce, la jumătatea deceniului nouă, Moscova lui Mihail Gorbaciov a declanșat perestroika, însemnând, de fapt, sub un anume aspect, continuarea drumului blocat de geniul rău al Ceaușescului. Nu întâmplător, la avertismentele gorbacioviste, conducătorul român a argumentat că el făcuse deja perestroika și că, dacă ar fi întreprins pasul următor, ar fi însemnat
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în vreme ce, la jumătatea deceniului nouă, Moscova lui Mihail Gorbaciov a declanșat perestroika, însemnând, de fapt, sub un anume aspect, continuarea drumului blocat de geniul rău al Ceaușescului. Nu întâmplător, la avertismentele gorbacioviste, conducătorul român a argumentat că el făcuse deja perestroika și că, dacă ar fi întreprins pasul următor, ar fi însemnat să distrugă sistemul comunist însuși. Și avea perfectă dreptate, spre deosebire de naivul Mihail Gorbaciov care credea sincer că sistemul poate fi reformat, după cum îl convinsese miliardarul evreo-maghiaro-american George Soros, care
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
reușit să-i convingă și pe bătrânii bolșevici că sistemul trebuie salvat fie și prin îngroparea, aparentă, a hegemoniei partidului comunist, conform doctrinei celor patru stadii. Exemplul grăitor este al al lui Alexandr Iakovlev, devenit mâna dreaptă a lui Gorbaciov. Perestroika n-ar fi fost posibilă fără acordul bătrânilor din Comitetul Central, al KGB și al Armatei, care au înțeles că nu mai există soluție și că centralizarea a dus sistemul pe marginea prăpastiei. În 1986, într-o emisiune televizată, Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
România să stea sub spectrul "naționalismului" eminescian, atât în Țară, cât și în Basarabia. Comunismul, în ansamblu, a căzut prin ofensiva naționalismului, aspect pe care, după propria-i mărturie, Mihail Gorbaciov nu l-a luat în calcul atunci când a declanșat perestroika. Fiindcă nici ilustrul Iuri Andropov n-o luase. Ba chiar nici ideologii transnaționali din Occident, deși serviciile secrete americane constatau că naționalismul era calea înfrângerii din interior a sistemului bolșevic. Sau cum observă Larry L. Watts: Într-una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fostului mareșal Mobutu Sese Seko, vechi prieten, căruia fosta Uniune Sovietică îi trimitea ajutoare frățești constînd din spărgătoare de gheață (!)... O situație econo-mică deplorabilă, o corupție feroce, o evaziune fiscală de o anvergură inimaginabilă și o criminalitate dezlănțuită. Comunismul și perestroika au falimentat, făcînd loc noilor oligarhii financiare și mafiei, cu concursul activ al finanței mondiale și complicitatea puterii. P.I.B.-ul Rusiei reprezintă doar 1,1% din P.I.B.-ul mondial, după surse ale O.N.U. Peste jumătate din populația rusă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
care factorul etnic a jucat un rol deloc neglijabil 9. În ceea ce privește istoriografia actuală din Republica Moldova, majoritatea absolută a istoricilor au abordat critic și au condamnat fărădelegile din perioada anilor 1940-1941 și 1944-1951. Primele publicații pe această temă apar În anii Perestroikăi, inițiate mai Întâi de scriitori și publiciști, cărora li s-au alăturat ulterior și istoricii 10. O excepție notabilă o reprezintă scriitorul Ion Druță, care a condamnat foametea din 1946-1947 Încă În plină „stagnare”, În epoca brejneviană, În romanul său
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
li s-a refuzat acest drept. Mulți dintre cei deportați au murit În timpul deplasării, din cauza condițiilor inumane de transport. Alții și-au pierdut viața În „siberii de gheață”, pentru a evoca o expresie utilizată de intelectualii de la Chișinău În perioada Perestroikăi. Nu se știe Încă până astăzi numărul celor care au supraviețuit. S-au publicat unele memorii ale supraviețuitorilor 58, precum și o „carte a memoriei” victimelor totalitarismului comunist 59. Cele patru volume ale colecției Cartea Memoriei constituie o sursă importantă pentru
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]