4,527 matches
-
rai, dar și infern, Roșu liant purtând instictul tău matern Și, cât o potârniche, o inimă blajină. Când te privi de-aproape păreai neterminată; Un lut frumos lucrat, dar fără de culoare. Cum te dorea să fii motiv de venerare, Visa perfecțiunea prin tine-ntruchipată. Atunci, ți-a pus în iris mult verde din câmpii, În păr un miez de noapte prins într-o peruzea, Un clopot alb să-ți bată în piept când cade-o stea Și pânza de-ntuneric o rupe
FEMEIE, SUFLET ÎNGEMĂNAT de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380655_a_381984]
-
Ciucă. Pentru poezia clasică pe care o cultivă cu asiduitate, autorul stăpânește bine mijloacele de expresie artistică, principalele reguli de teorie a versificației, vădind o dexteritate în construcția versurilor cu măsură și rimă, la care nu dă greș, fiind adeptul perfecțiunii prozodice dar și al muzicalității subtile. Autorul folosește simboluri și însemne cu mare încărcătură istorică: stema, pajura, steagul, ș.a. Și chiar dacă-și îngăduie momente de respiro, pline de reverie, poetul revine „din veșnicie” în vremelnicie pentru un motiv foarte clar
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
de mine și de nevoile mele, și de frustrările și nefericirile mele, pe care le mascam mereu cu un zâmbet cald. Păi și cum o fi asta??? Păi ce fel de Fecioară aș fi eu dacă nu aș mai căuta perfecțiunea??? Cum voi reuși eu să nu mai fiu atât de critică în primul rând cu mine și apoi cu toți cei din jurul meu??? Aceste gânduri au năvălit atunci peste mine, mi-au furat liniștea și pacea din suflet. Au adus
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380777_a_382106]
-
rai, dar și infern, Roșu liant purtând instictul tău matern Și, cât o potârniche, o inimă blajină. Când te privi de-aproape păreai neterminată; Un lut frumos lucrat, dar fără de culoare. Cum te dorea să fii motiv de venerare, Visa perfecțiunea prin tine-ntruchipată. Atunci, ți-a pus în iris mult verde din câmpii, În păr un miez de noapte prins într-o peruzea, Un clopot alb să-ți bată în piept când cade-o stea Și pânza de-ntuneric o rupe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
mult rai, dar și infern,Roșu liant purtând instictul tău maternși, cât o potârniche, o inimă blajină.Când te privi de-aproape păreai neterminată;Un lut frumos lucrat, dar fără de culoare.Cum te dorea să fii motiv de venerare,Visa perfecțiunea prin tine-ntruchipată.Atunci, ți-a pus în iris mult verde din câmpii,În păr un miez de noapte prins într-o peruzea,Un clopot alb să-ți bată în piept când cade-o steași pânza de-ntuneric o rupe în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
găsească mecanisme de precizie pentru orice stare muzicală, oricât de imaterială ar fi fost aceasta. Preocuparea permanentă întru a extrage formularea cea mai clară a unei muzici, de a construi angrenaje coerente și de a inventa complexități sonore ajunge la perfecțiune în lucrări de virtuozitate instrumentală precum Continuum pentru clavecin, Studiile pentru pian, Concertele pentru vioară, pian și corn natural. În aceste lucrări, capodopere ale muzicii secolului 20, se aliază și se topesc într-o expresie originală diferite influențe: tradiția muzicii
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
mea ești un poem de lumină scris de taină iubirii noastre și dăruit stelei în care ne vom regăsi eternitatea. 1046. A trăi înseamnă ori a vegeta ori a iubi. Alege! 1047. Xenofobia este arta prostiei adusă la rang de perfecțiune fiindcă nimeni nu este mai străin de tine decât sufletul tău. 1048. Cartea este odiseea prin care poate trece un cuvânt. 1049. Norocul este față descoperită a Destinului. 1050. Libertatea este măsură trasata de moarte vieții. 1051. Nu există nimic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și mai emoționant, mai crud, mai expus și, nu în ultimul rînd, mai asumat. La București, farmecul unor costume elaborate, vaporoase, pe nuanțe de alb și nisipiuri, a învolburat tensiunea piesei și a jocului pînă la cote ce au atins perfecțiunea. Simplitatea spațiului creat de scenograful Nick Ormerod, labirintul de cortine, complicitatea luminilor, ponderalul fiecărui actor, prezența clară a travestiului și a subtilităților lui m-au făcut să simt că nu există nici o graniță între spectatori și artiști, că zborul este
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
părut că-l știu. Ion Marin, tocmai în zilele și în nopțile acelea se întorcea la Milano ca să primească, cu brațele deschise, succesul de la Scala din Milano cu Manon. Scala. Visul oricărui mare dirijor, cîntăreț, regizor, scenograf. Scala, locul unde perfecțiunea sunetelor înseamnă mai mult decît un cult. Scala. Scala, locul în care am auzit aplauzele lui Strehler pentru Ion Marin. De ce nu vuiesc presa, radioul, televiziunile despre asta? De ce atîta tăcere românească față de un eveniment cu adevărat remarcabil? De ce superficialitatea
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
mea ești un poem de lumină scris de taină iubirii noastre și dăruit stelei în care ne vom regăsi eternitatea. 1046. A trăi înseamnă ori a vegeta ori a iubi. Alege! 1047. Xenofobia este arta prostiei adusă la rang de perfecțiune fiindcă nimeni nu este mai străin de tine decât sufletul tău. 1048. Cartea este odiseea prin care poate trece un cuvânt. 1049. Norocul este față descoperită a Destinului. 1050. Libertatea este măsură trasata de moarte vieții. 1051. Nu există nimic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
aflat. Scula-mă-voi, miam zis, și-n târg voi alerga, pe ulițe, prin piețe, amănunțit voi căuta pe dragul sufletului meu”. În acest tablou înfățișat de Sfântul Părinte, avem acea mireasă, care este arătată pe parcursul Cântării că progresează de la perfecțiune la perfecțiune; și totuși, se pare că obține, nu cum ne-am aștepta, pe Iubitul pe care-L caută, ci numai mirare și aparentă frustrare. Ea și-L imaginează pe Dumnezeu însoțindu-i ființa, iar virtutea sa nu este, în
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
-mă-voi, miam zis, și-n târg voi alerga, pe ulițe, prin piețe, amănunțit voi căuta pe dragul sufletului meu”. În acest tablou înfățișat de Sfântul Părinte, avem acea mireasă, care este arătată pe parcursul Cântării că progresează de la perfecțiune la perfecțiune; și totuși, se pare că obține, nu cum ne-am aștepta, pe Iubitul pe care-L caută, ci numai mirare și aparentă frustrare. Ea și-L imaginează pe Dumnezeu însoțindu-i ființa, iar virtutea sa nu este, în cele din
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
lui Moise, care a pătruns în întunericul unde se afla Dumnezeu - Dumnezeu Care a făcut din întuneric locul Lui de ascundere care-L împresoară. Și intrând în acest întuneric, ce află mireasa este că „e încă departe de a atinge perfecțiunea, ca și acei care nici n-au început încă ... Într-adevăr [spune ea] am pus stăpânire pe iubirea pentru Acel pe care-L doresc; dar obiectul iubirii mele a zburat din plasa gândurilor mele ... I-am strigat numele, atât cât
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
lui Solomon în omilia a șasea pentru a declanșa în mireasă dorința de unire<footnote Ibidem, VI, 190.2-3. footnote>. Într-adevăr, mireasa a cunoscut deja unirea, după cum tocmai s-a scris în omilia întâi, și a atins o considerabilă perfecțiune<footnote Ibidem, 175.16-179.20. footnote>. Dar același pat este acum înconjurat de întuneric, iar în acest întuneric, ea simte că nici nu s-a apropiat încă de perfecțiune. Îmbrățișată de această „noapte divină”, începe să-l caute pe Preaiubit
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
s-a scris în omilia întâi, și a atins o considerabilă perfecțiune<footnote Ibidem, 175.16-179.20. footnote>. Dar același pat este acum înconjurat de întuneric, iar în acest întuneric, ea simte că nici nu s-a apropiat încă de perfecțiune. Îmbrățișată de această „noapte divină”, începe să-l caute pe Preaiubit, „ascuns în întuneric”, și strigă: „și îl doresc pe preaiubitul meu chiar dacă nu-l pot înțelege”<footnote Ibidem, 181.14-16. footnote>. Dar continuă să-l caute. Numai când realizează
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
-l căuta pe Preaiubit (lucrarea Duhului Sfânt, deși admitem că este oarecum mai tacită aici). Imediat, contextul migrează spre apofatic, semnalizat de marcajele apofatice grigoriene, cum ar fi întunericul și diversele expresii oximoronice: mireasa se află într-o stare de perfecțiune, dar încă la chiar începutul călătoriei sale; ea cunoaște prin necunoaștere; înțelege prin înțelegerea credinței ceea ce prin definiție nu poate fi niciodată înțeles. Mai mult, vedem cum dorința, atrasă și amplificată se mută nu numai în întunericul apofatic, dar chiar
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
cu dorința înflăcărată, cu palmele deschise ale necunoașterii. Pentru a facilita acest demers, filosofia conținută în Cântarea Cântărilor exersează sufletul cu paradoxuri și oximoroane: întuneric luminos; beție trează; rană de laudă; durere dulce; cunoaștere prin necunoaștere; înțelegere incomprehensibilă; în culmea perfecțiunii, rămâne o începătoare; ea este concomitent în sanctuarul interior și în anticamera exterioară; rănită de săgeata dragostei, devine chiar ea o săgeată dătătoare de dragoste; în mișcare și în repaus. „Paradoxul descleștează pumni (engl. fists) noeticierotici de înțelegere; uitând orice
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
frumuseții prin excelență<footnote Frances Young, „Sexuality and Devotion: Mystical Readings of The Song of Songs”, în Theology and Sexuality, Vol. 7, Nr. 14, 2001, p. 94. footnote>. Din moment ce existența este un efort continuu de a se menține în ființă, perfecțiunea sa constă dintr-un efort perpetuu spre Dumnezeu. Acest efort este participarea spirituală în Dumnezeu: „Creația se situează în domeniul frumosului numai printr-o participare în tot ce este mai bun. Nu a început să existe într-un punct sau
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Dorința după Dumnezeu este satisfăcută permanent și totuși niciodată satisfăcută, pentru că satisfacerea dorinței duce la o și mai mare sau mai înflăcărată dorință după Dumnezeu. Astfel avem definiția spiritului creat: „Dorința eternă de a poseda mai deplin frumusețea înseamnă poate perfecțiunea (τελειότης) naturii umane”<footnote Ibidem, col. 301C. footnote>. Aceasta este o definiție destul de dinamică. Deocamdată este suficient să înțelegem că infinitatea spiritului creat se opune inevitabil infinității materiei, care reprezintă infinitatea numărului, a goliciunii (κένωμα καὶ οὐδέν), a timpului și
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
este etern, întotdeauna egal cu el însuși, deasupra întregii creșteri și întregului declin, incapabil de a primi o nouă bunătate”<footnote In Canticum canticorum, 6, P. G. XLIV, col. 885D. footnote>. Soluția la paradoxul Sfântului Grigorie rezidă în următoarele: dacă perfecțiunea este de neatins, datorită mutabilității umane, capacitatea de creștere și schimbare spre bine, ori spre rău, a ființei umane este la fel de nelimitată precum ființa incomprehensibilă a lui Dumnezeu. Virtutea și cunoașterea umană vor fi întotdeauna, în toate circumstanțele, inferioare lui
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
nu este marcată de satisfacție (χóρος), ci de dorință (ἔρως). Întotdeauna deasupra, întotdeauna mai mare decât mine însumi Prin participarea la Transcendent, sufletul uman crește continuu, neîncetându-și niciodată înălțarea. Cuvântul din Cântare conduce sufletul sus spre înălțimi prin ascensiunile perfecțiunii, spunând „Ridică-te, vino”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, 157-159.2.13. footnote>. În De vita Moysis, Moise funcționează ca paradigmă a sufletului care se înalță spre Dumnezeu, în timp ce în In Canticum canticorum, Mirele este exemplul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
19, 352.8-10, 366.15. footnote>. Prin această participare la Transcendent de care am vorbit, sufletul rămâne continuu de neclintit în bine; într-un anume sens, mireasa este perpetuu creată, schimbându-se mereu în mai bine în creșterea sa spre perfecțiune. Nici nu este limitată, nici nu poate fi circumscrisă în creșterea sa spre bine; totuși, starea sa actuală de bunătate, chiar dacă deosebit de mare și de perfectă, reprezintă numai începutul unei stări mai transcendente, mai bune. Cuvintele Apostolului Pavel se verifică
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
este motivul pentru care, în omilia a IV-a, mireasa este, simultan, și la odihnă în brațele Preaiubitului, și înălțată ca o săgeată. Sau în omilia a V-a, acesta este motivul pentru care mireasa este denumită „porumbiță”, datorită înălțimilor perfecțiunii pe care le-a atins, fiind, în același timp, „invitată să devină din nou porumbiță prin transformarea sa în ceva mai bun”<footnote Omilia a V-a, 120 (160, 6-9); cf. Martin Laird, „The Fountain of His lips: Desire and
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
and Divine Emotion in the Thought of Gregory of Nyssa, New York: Herder & Herder, 2004, p. 214-216. footnote>. Sfântul Grigorie extrage implicațiile pentru suflet ale acestui fenomen: „este creat pururea în timp ce se modifică pururea în mai bine în creșterea sa în perfecțiune ... Totuși, starea sa prezentă de bunătate, chiar dacă este deosebit de bună și perfectă, reprezintă numai începutul unui stadiu transcendent mai bun”<footnote Omilia a VI-a, 127 (174, 7-13); cf. Martin Laird, „The Fountain of His lips ...”, p. 49. footnote>. În
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
evalua insistența Sfântului Grigorie pe ideea că Dumnezeu rămâne etern dincolo de suflet<footnote Kathryn Rombs, „Gregory of Nyssa’s Doctrine of Epektasis: Some Logical Implications”, în Studia Patristica, vol. 37, Peeters, Leuven, 2001, p. 288-289. footnote>. Această „constantă creștere în perfecțiune” nu are nimic de-a face cu dorința de a te simți frustrat sau necorespunzător (dată fiind o pregătire corespunzătoare) în descoperirea și comunicarea cu Dumnezeu, ci reprezintă doar implicația unirii persoanei finite cu un Dumnezeu infinit. Și Sfântul Apostol
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]