348 matches
-
principal Domeniilor Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă și trei biserici — la Bălțeni, Cocioc și Piscu. În 1925, comuna era arondata plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Văleni și Buriași, cu 5380 de locuitori în total. În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari al regiunii București. În 1968, a redevenit parte din județul Ilfov, cu această
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari al regiunii București. În 1968, a redevenit parte din județul Ilfov, cu această ocazie comună fiind reorganizata. Astfel, satele Pârlita, Cocioc și Brătulești au fost comasate și incluse în satul Periș, care a devenit reședința comunei și a dat și numele acesteia. În 1981, comuna Periș a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov, o entitate aflată în subordinea municipiului București și devenită în 1997 județul Ilfov. În comuna Periș se află
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
a redevenit parte din județul Ilfov, cu această ocazie comună fiind reorganizata. Astfel, satele Pârlita, Cocioc și Brătulești au fost comasate și incluse în satul Periș, care a devenit reședința comunei și a dat și numele acesteia. În 1981, comuna Periș a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov, o entitate aflată în subordinea municipiului București și devenită în 1997 județul Ilfov. În comuna Periș se află biserică „Sfanțul Nicolae” a fostului schit Bălțeni, datând din 1626, aflată în satul Bălțeni și
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
în satul Periș, care a devenit reședința comunei și a dat și numele acesteia. În 1981, comuna Periș a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov, o entitate aflată în subordinea municipiului București și devenită în 1997 județul Ilfov. În comuna Periș se află biserică „Sfanțul Nicolae” a fostului schit Bălțeni, datând din 1626, aflată în satul Bălțeni și clasificată că monument istoric de arhitectură de interes național. Palatul Scrovistea Regele Carol I a trimis câțiva specialiști pentru determinarea calității aerului prin
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
Palatul Scrovistea. În rest, opt obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov că monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice două la Bălțeni, unul la Buriaș-Ciocănari, două la Cocioc și unul la Periș. Al optulea este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în fața gării din satul Periș, obiectiv clasificat că monument de for public. http://www.primaria-peris.ro/obiective-turistice-peris/
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
județul Ilfov că monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice două la Bălțeni, unul la Buriaș-Ciocănari, două la Cocioc și unul la Periș. Al optulea este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în fața gării din satul Periș, obiectiv clasificat că monument de for public. http://www.primaria-peris.ro/obiective-turistice-peris/
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
Transilvania, amenințare care nu era serioasă în fapt, armata bulgară neavând capacitatea de a angaja forțe semnificative la nord de Dunăre, în condițiile în care avea masat grosul forțelor pe frontul de la Salonic. La 15 septembrie 1916, regele convoacă la Periș un Consiliu de Război la care participă primul ministru, locțiitorul șefului Marelui Cartier General - generalul Dumitru Iliescu, și comandanții de armate, generalii Ioan Culcer, Alexandru Averescu si Constantin Prezan. Pe timpul consiliului s-au conturat două concepții diametral opuse, una susținută
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
, inițial Ion Silaghi (n. 23 ianuarie 1929, comuna Ghercești, județul Dolj - d. 5 iunie 2010, Periș Ilfov) a fost un comunist și general român, care a îndeplinit funcțiile de membru al CC al PCR (1965-1979 și 1982-1989), ministru de interne intre și președintele Consiliului Securității Statului al RSR (1968-1972), ministru de interne (1972-1973), ministru al turismului
Ion Stănescu () [Corola-website/Science/308339_a_309668]
-
de nicio ieșire. Principala cale de comunicație a comunei este șoseaua județeană DJ101B, care duce la est către Nuci și mai departe în județul Ialomița la Rădulești, Maia și Adâncata; și spre vest la Snagov (unde se intersectează cu DN1), Periș și mai departe în județul Dâmbovița la Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A). În zona satelor Lipia și Gruiu, DJ101B se intersectează cu șoseaua județeană DJ101C, care duce spre sud la Moara Vlăsiei și la est către Ciolpani
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
la est) și A3 (nord). Alte drumuri naționale care trec prin județ sunt DN1A (în partea de nord-vest) și centura Bucureștiului. De asemenea, principalele magistrale de cale ferată care pornesc din București traversează Ilfovul: București-Ploiești cu gările Chitila, Buftea și Periș; București-Urziceni cu gările Mogoșoaia, Balotești, Căciulați și Moară Vlăsiei; București-Constanța cu gările Pantelimon, Pasărea și Brănești; București-Videle cu gară Chiajna. Transportul în comun pentru județul Ilfov este asigurat parțial de către RATB, în anumite zone, acestea fiind liniile 4**., aceste linii
Județul Ilfov () [Corola-website/Science/296881_a_298210]
-
l-a inventat, noi am deținut supremația peste germani în aer, așa cum am facut-o". A fost printre primii care a folosit betonul-armat în construcția clădirilor din România - printre clădirile construite de acesta: Cazinoul din Constantă, Castelul de apă de la Periș, podurile de peste râul Siret de la Adjud, Răcătău, Român, Palatul Patriarhiei, Hotelul Athénée Palace, Marea Moschee din Constantă (Moscheea Carol I). În contul lui Gogu Constatinescu figurează circa 400 de brevete de invenție, parte patentate în SUA, Danemarca, Elveția, Austria, Germania
George Constantinescu () [Corola-website/Science/297364_a_298693]
-
Prahovei. Este traversată de șoseaua județeană DJ101A care o leagă spre nord de Filipeștii de Târg (unde se termină în DN72) și spre sud de Cocorăștii Colț (unde se intersectează cu DN1A), Șirna și mai departe în județul Ilfov de Periș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,19%). Pentru 3,41% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
recurgând la diverse expediente sub numele de Helen Cara-Chester. A venit in Romania in sep. 2011 ca sa faca o casa memoriala Toma Caragiu. Din 1964 actorul se mută în București împreună cu soția; cumpără o casă rustică în satul Brătulești, comuna Periș, aflată la circa 29 km de Capitală, unde își petrece timpul liber. Casa va fi vândută ulterior, după moartea maestrului, de către moștenitorea sa, Maria (Doina) Caragiu. În seara fatidică de 4 martie 1977, artistul avea în vizită pe prietenul său
Toma Caragiu () [Corola-website/Science/297582_a_298911]
-
după mănăstirea ortodoxă înființată acolo de Grigore Ghica, transformată în 1987 în restaurant și hotel în timpul regimului comunist. Cu o suprafață de 69 km², Pantelimon este cel mai întins oraș al județului, dar nu mai întins decât comunele rurale Snagov, Periș și Vidra. Prin centrul arealului administrativ al orașului (care este însă doar o periferie a principalei zone urbane), trece șoseaua de centură a Bucureștiului. Acolo se află și unele zone industriale, cu o fabrică de bere și una de panificație
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
tezaur. În urma acestui măcel, o parte din marea boierime și rudele celor uciși pleacă în pribegie în Transilvania și Ungaria, unde se coalizează și încearcă în două rânduri să-l răstoarne de pe tron. Prima încercare a reprezentat-o bătălia de la Periș, din 24 august 1546, când oastea boierilor pribegi a fost atacată prin surprindere și nimicită de . La începutul lui 1548 are loc o nouă plecare în pribegie a boierilor rămași în țară, în frunte cu: Stoica stolnicul, Vintilă vornicul, Radu
Mircea Ciobanul () [Corola-website/Science/302518_a_303847]
-
primarul Sibiului, cu somarea de-a recunoaște și a se supune regelui Ioan I Zapolya, sub amenințarea intervenției militare. Nereușita misiunii va atrage represalii, Moise trimițând în noiembrie un corp expediționar condus de Drăgan postelnicul din Merișani și Neagoe din Periș, asasinii lui Radu de la Afumați și, probabil, ai pretendentului Basarab, cu scopul de a cuceri cetățile Vințul și Vupărul (Börberek) și de a-i intimida pe sași. Caracterul misiunii este surprins într-o scrisoare pe care voievodul o adresează brașovenilor
Moise Vodă () [Corola-website/Science/298696_a_300025]
-
militar în caz de răscoală a secuimii în contra lui Ioan I Zapolya. În 13 februarie 1530, cu prilejul nunții sorei sale cu Barbu II Craiovescu, Moise ordonă asasinarea unor boieri (printre care și Drăgan postelnicul din Merișani și Neagoe din Periș) din partida oponentă Craioveștilor și, implicit, ideilor anti-otomane. Boierii oponenți care nu au participat la sângeroasa nuntă se refugiază peste Dunăre propunând ca domn pe Vlad al VI-lea Înecatul. Acesta primește acceptul Înaltei porți și în luma mai, însoțit
Moise Vodă () [Corola-website/Science/298696_a_300025]
-
cu județul Ilfov, pe malul drept al râului Prahova. Este străbătută de șoseaua județeană DJ101B, care o leagă spre est de Adâncata, și spre vest de Rădulești, apoi în județul Ilfov de Nuci, Gruiu, Snagov (unde se intersectează cu DN1), Periș, apoi în județul Dâmbovița de Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Maia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Maia, Ialomița () [Corola-website/Science/301243_a_302572]
-
Transilvania, amenințare care nu era serioasă în fapt, armata bulgară neavând capacitatea de a angaja forțe semnificative la nord de Dunăre, în condițiile în care avea masat grosul forțelor pe frontul de la Salonic. La 15 septembrie 1916, regele convoacă la Periș un Consiliu de Război la care participă primul ministru, locțiitorul șefului Marelui Cartier General - generalul Dumitru Iliescu, și comandanții de armate, generalii Ioan Culcer, Alexandru Averescu si Constantin Prezan. Pe timpul consiliului s-au conturat două concepții diametral opuse, una susținută
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
Periș (în ) este un sat în comuna Gornești din județul Mureș, Transilvania, România. Satul Periș se află situată pe malul stâng al râului Mureș și este traversat de Drumul Național (DN) 15 care asigură legătură câmpiei Transilvane prin defileul Deda - Toplița
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Periș (în ) este un sat în comuna Gornești din județul Mureș, Transilvania, România. Satul Periș se află situată pe malul stâng al râului Mureș și este traversat de Drumul Național (DN) 15 care asigură legătură câmpiei Transilvane prin defileul Deda - Toplița cu Moldova și prin Bistrița cu Maramureșul și Moldova de Nord, aflându-se la
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
prin defileul Deda - Toplița cu Moldova și prin Bistrița cu Maramureșul și Moldova de Nord, aflându-se la o distanță aproximativ egală față de reședință județului Mureș, municipiul Târgu Mureș (21 km SSV) și față de orașul Reghin (12 km NNE). Satul Periș din punct de vedere administrativ aparține comunei Gornești care este alcătuit din mai multe sate : Gornești situat în centru, Iară de Mureș, Teleac, Petrilaca de Mureș - spre est, Mura Mică și Mura Mare, Ilioara, Pădureni spre sud - est. Satul Periș
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Periș din punct de vedere administrativ aparține comunei Gornești care este alcătuit din mai multe sate : Gornești situat în centru, Iară de Mureș, Teleac, Petrilaca de Mureș - spre est, Mura Mică și Mura Mare, Ilioara, Pădureni spre sud - est. Satul Periș este situată în nordul comunei și are ca vecini direcți următoarele sate : la sud, sud - vest satul Gornești, la est satul Petrilaca de Mureș, la nord, nord - vest satul Petelea, si la vest satul Voivodeni. Prima atestare documentara al satului
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
este situată în nordul comunei și are ca vecini direcți următoarele sate : la sud, sud - vest satul Gornești, la est satul Petrilaca de Mureș, la nord, nord - vest satul Petelea, si la vest satul Voivodeni. Prima atestare documentara al satului Periș apare în colecția de documente și scrisori de la Clujmănăstur ( “Kolozsmonostori Konvent Jegyzökönyvei ” ), vol. I, pag. 261 sub formă de Possesion Kerthvelfa, Possesion Kerthwelfaya, într-o scrisoare de donație în care aflăm că în acestă localitate se află moșia unui anumit
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Kortvelyfaia , 1634 - Kortovelyfaia , 1620 - Keortueli, 1451 - Körtvelyfája, 1760 - 1762 Körtovelyfalva, conscripția Buccow, 1762 - Kortefája, 1800 - Kortvelyfaja , 1808 - pagus Kortvélyfalva; Kürtvelyfalva; Kurtifája, 1838 - Körtvélyfája; Körtvely-fája; Birbaun; Kutefája , 1850 - Körtefája ; Kurtifája; Birnbaun , 1857 - Kortvelyfája; Birnbaun; Curtifaja; Curtifaia , 1910 - Körtevélyfája; Bengút; Dellő , 1925 - Periș , 1940 - 1944 Körtvélyfája , 1956 - Periș; Körtvélyfája , 1960 - Periș . De-a lungul timpului localitatea a făcut parte din mai multe unități administrativ - teritoriale. Până în 1877 a făcut parte din comitetul Turda, care era împărțit în 1813 în două cercuri cu 12
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]