262 matches
-
în categoria "discursului repetat" și (b) non-derivabilitatea directă a dimensiunilor "conținutului" -, care sunt în același timp și necesare, și suficiente pentru delimitarea fenomenului respectiv de construcțiile învecinate. Pe de o parte, textemele se disting de celelalte unități ale discursului repetat ("perifrazele lexicale" și "sintagmele stereotipe") prin aceea că în cazul tipurilor I și II nu se înregistrează o non-coincidență a "conținutului", deoarece acestea nu semnifică (și) într-o manieră metaforică/figurată. Pe de altă parte, textemele se disting de alte forme
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și/sau expresivă suplimentară, pe care, din contră, o reclamă în mod imperios înțelegerea adecvată a textemelor). 2.5. Caracterul metaforic al textemelor plasează aceste unități nu doar în sfera de interes a unei lingvistici a "discursului repetat" (laolaltă cu "perifrazele lexicale" și cu "sintagmele stereotipe"), dar și în câmpul metaforologiei (împreună cu metaforele "libere" și cu alte fenomene textual-discursive construite pe baza transferurilor semantice). Din acest motiv, considerăm că este necesară o situare suplimentară a obiectului cercetării noastre, pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Însă modelul prismatic poate fi aplicat în studierea tuturor categoriilor "discursului repetat". De exemplu, cele trei categorii distinse de către Coșeriu (și redistribuite în secțiunea 2. a capitolului de față) ar putea fi caracterizate și cu ajutorul conceptului de "motivație": a) Astfel, "perifrazele lexicale" (ex.: a-și aduce aminte) sunt - cel puțin prin raportare la stadiul actual, "sincronic" al unei limbi - unități nemotivate, deoarece caracterul lor ne(de)compozabil opacizează relațiile etimologice dintre sensul literal și cel idiomatic. b) În schimb, "sintagmele stereotipe
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
anii ’30, și poetul evreu H. Bonciu Își vede conreligionarii În aceleași tușe cromatice : Îndrăgostit de ea, i-am revăzut strămoșii, În sinagogi, pe bănci... și azi parcă-i aud... Au bărbile cărămizii și au perciunii roșii, Și tălmăcesc o perifrază din Talmud <endnote id=" (691, p. 176)"/>. În nuvela La țigănci (scrisă În 1959), Mircea Eliade folosește „părul roșu aprins” al prostituatei evreice ca semn de identitate etnică. Mai ales că protagonistul acestei povestiri fantastice este pus să treacă - precum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
definiții moderne, care își păstrează numele din greacă, pretențios de altfel, și observă că în greacă de ekphrasis semnifică doar descriere și nu neapărat descriere a unei opere de artă. Vouilloux propune să renunțăm la a-l folosi în favoarea unei perifraze de tipul "descrierea unei opere de artă într-un text literar". Desigur, polemicile privitoare la definirea termenului și la necesitatea utilizării lui privesc în primul rând pertinența adoptării unui termen din retorica clasică în cea modernă. Cristina Sărăcuț comentează în
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
literară ce constituie originile ekphrasis-ului. Efectul lui retoric anulează orice dispoziție encomiastică a contemplatorului, imprimând pasajului nuanțe peiorative. Ultimul element pe care privirea lui Vasi îl înregistrează este anatomic: buricul. Descriptarul nu-l numește printr-un cuvânt, ci printr-o perifrază ("nodul de care născându-ne de rupem"). Detaliul pe care îl adaugă - buricul "avea urme de praf" are efectul de a demitiza imaginea celebrei opere scultpurale. În economia romanului, evocarea celebrei statui nu are rol în configurarea tematicii romanului, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de a fi o acumulare de atrocități, narațiunea impresionează prin calm, seninătate, împăcare cu viața și, nu în ultimul rând, prin umor și (auto)ironie. Precum la înaintași, concepția etică se relevă și în recursul nepremeditat la proverbul, zicală ori perifraza populară. Portretistul completează pe narator, astfel încât memorialul oglindește o lume diversă, cu scăderile și, mai rar, cu însușirile ei. Vârtejul „lazaretului” sugerează, prin sine însuși, un generos mesaj umanist. A doua carte, Vin apele!, are o compoziție mai eterogena, reunind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
de izvoare, și ploaia timpurie o acoperă cu binecuvântări". Pentru autor, străbaterea "văii plângerii" are o virtute consolatoare. Repetarea catastrofelor abătute asupra evreilor demonstrează continuitatea unei epoci căreia aceștia trebuie să-i aștepte neclintiți sfârșitul. Pentru Ha-Cohen, expresia este o perifrază pentru exil și tribulațiile lui. El se exprimă astfel: Am numit cartea aceasta Valea plângerii, căci este întocmai acestui titlu: oricine o va citi va sta cu sufletul la gură, cu pleoapele șiroindu-i de lacrimi și, cu mâinile puse
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
un miros", "pentru a percepe un sunet", "spre a le afla gustul". Componenta finală "pentru/spre a percepe" este trăsătura comună verbelor din această clasă. Definiția verbului a atinge este formulată diferit de a celorlalte verbe: verbul este definit prin perifraza "a lua contact direct", la care se adaugă o indicație de mod, "superficial, ușor, sau în treacăt", nespecificându-se scopul cu care se desfășoară o astfel de acțiune. Verbul a atinge poate desemna în română atât acțiuni controlate (L-am
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
propoziție infinitivală cu marca analitică a (a-inf.). Tiparul [a vedea + a-inf.] 101 se limitează, în limba actuală, la două contexte mai frecvente, când verbul la infinitiv este a fi predicativ sau copulativ (ori sinonime ale acestuia) sau a avea (ori perifraze care conțin verbul a avea)102. Foarte frecvent, subiectul infinitivului, diferit de cel al verbului din matrice, este așezat în poziție postverbală (64-65); alteori este avansat în poziția inițială a enunțului, trecând peste nodul verbal regent (66). În toate contextele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Pentru celelalte modalități de percepție nu există verbe de percepție propriu-zise: pentru percepția auditivă se folosește sonner, pe care autorii articolului nu-l consideră verb "pur" de percepție (Ce piano sonne faux ' Acest pian sună fals'), iar pentru cea vizuală, perifraza avoir l'air 'a avea aerul'. 6.2. Verbele de percepție evidențială din română Singura analiză din lingvistica românească referitoare la structura semantico-sintactică a acestei clase de verbe este, după cunoștința noastră, cea propusă de Manoliu-Manea (1977: 137-151). Conform analizei
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vin, după moda franțuzească. Discuții absolut încântătoare pentru un provincial candidat la Filologie. Când i-am cunoscut, mi se părea indecent să trăiască. Îi învățasem la școală, credeam că trăiseră undeva pe la începutul secolului. Marele Prozator mă prezenta cu o perifrază - nepotul meu, în care Criticul Cutare are mare încredere. Se desolidariza cumva sau evita chestiile convenționale. Pentru mine era o onoare să-l însoțesc. La marile beții nu am asistat decât o dată sau de două ori, când l-am prins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mâine și pâine pe care le socotim provinciale, oricare cititor din cuprinsul R.P.R. înțelege perfect ce voim să spunem. Cu atât mai mult ne înțelege perfect cu cât Moldovenii ca și Ardelenii au la dispoziție vorbe precise pentru foarte multe perifraze și confuzii de noțiuni și cuvinte mai frumoase decât ai fraților noștri de peste Milcov. Am înțeles de mult de ce frații noștri dunăreni preferă, de pildă, pe moldovenescul "dumbrăveancă" lui "căcău", care se aude în lunca Dunării și pe "stăncuță" "cioacei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de peste Milcov. Am înțeles de mult de ce frații noștri dunăreni preferă, de pildă, pe moldovenescul "dumbrăveancă" lui "căcău", care se aude în lunca Dunării și pe "stăncuță" "cioacei" și pe prisos căcălăului. Și mulți munteni inteligenți nu se mulțămesc cu perifraze în exprimarea unor noțiuni precise: de pildă ac, spelcă, bold (la cuvântul "bold" din Dicționarul limbii literare, am văzut curioasa explicație: "bold", moldovenism pentru ac cu gămălie.) agrafă le preferă acului de cusut, acului de cap, acului cu gămălie, acului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Miller 1959: 165-174. 68 Fenomen similar celui al etimologiei populare din vorbirea adulților renumerație [în loc de remunerație] prin asociere cu ,,număr", ,,ideea de a număra banii din salariu" etc. 69 Vezi exemplele prin care Slama-Cazacu 1999: 297 ilustrează aceste aspecte cuvinte/perifraze prin care copiii înlocuiesc termenii abstracți comuni: După ce se ia soarele [= apune], e rece afară", ,,că te-ai întristat înseamnă că ți-ai făcut de gând", ,,când mori, când închizi ochii și nu mai respiri...toată viața ta nu mai
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
fapt, cultura. Mai rămâne să cenzureze și numele autorilor, și tacâmul ar fi complet. În fond, de ce săi faci publicitate scriitorului X, ca astfel să i se vândă mai bine cărțile? Shakespeare sau Eminescu ar trebui numiți pe ocolite, prin perifraze eufemistice sau, pur și simplu, înlocuiți cu un beep. Căci numele autorilor pot fi la fel de periculoase ca o înjurătură. Vi se pare un scenariu fantasmagoric? Aș spune că nu; la mintea bravilor culturali din televiziune, se poate întâmpla întrun viitor
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Voiculescu I. recomandă în recuperarea lexiei bolnavului afazic folosirea facilitării prin asocierea pictogramelor cu cuvintele scrise sau inițierea verbală din partea logopedului a începutului cuvântului, urmând ca repetiția să se realizeze fără suportul facilitator. Facilitarea se poate realiza și cu imagini, perifraze explicative sau silabisirea treptată a întregului cuvânt, dacă începutul cuvântului nu este suficient în declanșarea engramei expresive. Exercițiile de lexie expresivă repetată, dacă sunt posibile, favorizează refacerea fluenței verbale, fapt constatat imediat la a doua repetiție a citirii. Facilitatea lexică
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Războiul de Șase Zile nemăsurând decât trei sute cincisprezece. Voga cifrelor oricât de rotunjite, de umflate ori de subestimste ar fi, după jocul intereselor de moment vine poate din aceea că rămân mai fiabile decât cuvintele, acestea uzând de prea multe perifraze și eufemisme. Cu proeminențe ieșite din comun uneori, așa ca în următorul duel contabilicesc îmtre un israelian zeflemist și un palestinian futurist: Explică-mi și mie acest mister, Faruk. Am citit că există aproape zece milioane de palestinieni în lume
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aerul timpului” este desigur de bon ton, dacă nu poți să ocolești „marotele romanticilor” sau ale scriitorilor de bulevard, atunci să-i ataci, acești „termeni”, Într-un fel mai „delicat”, mai „pieziș” și, oricum, să-i ascunzi sub alți termeni, perifraze sau să-i gâtui pur și simplu, elegant, Într-o fină, subtilă păsărească filozofică, atent mereu la bibliografia la modă și, mai ales, la „tertipurile”, la ticurile intelectuale ale unuia sau altuia dintre bonzii culturii europene sau americane de azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o adevărată constelație de echivalenți, uneori sinonimici, alteori foarte înrudiți ca sens. Jalea se traduce atunci cu „amarul” sau cu „necazul”, ea este provocată de durere, de pătimiri, de trudă, de povară, de chin și obidă; clăcașii, numiți adesea prin perifraze, „oștenii fără nume”, „cei osândiți să plângă și să tacă”, „mucenicii nerăsplătiți ai pâinii”, cu trupuri istovite și zâmbete neputincioase, sunt învăluiți în umbră, negură și întuneric, semn al tragediei ce le-a fost sortită. Clăcașii au umeri gârboviți de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
obținută prin schimbarea situației de utilizare a cuvântului. Altminteri, este evident că termenul a apărut dintr-o necesitate, mai mult decât dintr-o modă: pentru o noțiune foarte actuală a fost nevoie de un cuvânt simplu, care să evite lungimea perifrazelor greoaie. Inițiații pot comunica prin limbajul semnalelor, emblemelor și simbolurilor (de fixare a vorbirii, scriere, punctuație, semne numerice, signiaturi, mărci de fabrică, filigrane, piese heraldice, semne astrologice, alchimice, cabalistice, magice, talismane, semne tehnice și științifice, pictograme și protocolul schimburilor gesticulatorii
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
descrieri în doi peri”, „tandrețe perfidă”, prozaism (Radu G. Țeposu). S. are talentul mixării arhaismelor și neologismelor, prinse în combinații ciudate, dar pare a se opri mereu, inexplicabil, la granița dintre poezia minoră și cea de viziune. Croșetând printre calambururi, perifraze, inovații lexicale, jocuri lingvistice, el merge către același registru senzual-duios ori violent. Între greață și grație, poemele sale „pricinoase”, experimentale, se învârt în jurul unei singure teme, considerată importantă: erotismul. „Dar zău uitai cum miroseai/ vanilie, cafea sau ceai/ enibahar, șerbet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
Majoritatea structurilor cu auxiliar ale românei moderne sunt prezente și au un grad avansat de gramaticalizare în limba veche (Zafiu 2016 și bibliografia): perfectul compus cu auxiliarul a avea (1), condiționalul prezent (2) și perfect (3) bazat pe auxiliarul aș (perifraza condițională gerundivală este de asemenea atestată, (4))3 și viitorul 4 bazat pe auxiliarul voi (plus infinitiv (5) sau plus fi urmat de participiu (6) sau, mai rar, gerunziu (7))5. (1) a. I pa(k) spui domnietale ca mai
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
observă că a vrea la imperfect sau perfectul compus poate fi urmat de infinitiv (11)-(12) sau, mai rar, de infinitivul perfect (13)-(14). Din nou, se observă că auxiliarul marchează și valori de timp, pe lângă mod și modalitate, deci perifrazele respective nu se încadrează în mecanismul general de gramaticalizare a auxiliarelor românești. (11) a. Într-o vreame mai demult, cine vrea face acest lucru de vrea lua muiare ce nu i să vrea cădea și vrea călca pravila, acela om
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fiind disponibil într-o serie consistentă de structuri perifrastice, mai mult sau mai puțin stabile; în majoritatea structurilor există tendința de a se selecta forma invariabilă a lui fi (la condițional, viitor), însă fi acordat este de asemenea disponibil (la perifrazele subjonctivale, v. nota 5 supra) 2.1.2 Cliticele pronominale În discuția privitoare la statutul pronumelor clitice în limba română veche se împletesc două probleme: orientarea pronumelor clitice (orientare spre flexiune vs orientare spre complementizator) și, în legătură cu această primă problemă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]