544 matches
-
istorie recentă. M-am pomenit exclamînd de unul singur : „Da, da, așa e ! Da, bineînțeles !”. Motivul bucuriei mele nestăpînite îl constituia o operațiune cît se poate de abstractă și academică, în aparență, pe care am putea-o numi, pe scurt, periodizare istorică. Ce-i de jubilat la așa ceva ? vă puteți întreba. Ei bine, este ! Urmărind avatarurile temei sale, materializată în planuri, construcții și politici urbane, autoarea (Adriana Diaconu) trecea cu un firesc fermecător peste epoci, perioade și evenimente, demonstrînd cît se
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
patru ori); a treia, timpul patriarhilor (Gen 17 ș.u.; cuvântul apare de zece ori în cadrul alianței cu Abraham); ultima, experiența de la Muntele Sinai (Ex 25 ș.u.; termenul nu apare, dar ideea este aceeași). a) Modele de astfel de periodizare mai găsim în Biblia ebraică, ca de exemplu în Dan 7, în care escatologia este prezentată prin succesiunea celor patru împărății. Această periodizare este foarte diferită de modul în care atât izvoarele cele mai vechi („jahwistul” și „elohistul” [Soggin 1987
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Sinai (Ex 25 ș.u.; termenul nu apare, dar ideea este aceeași). a) Modele de astfel de periodizare mai găsim în Biblia ebraică, ca de exemplu în Dan 7, în care escatologia este prezentată prin succesiunea celor patru împărății. Această periodizare este foarte diferită de modul în care atât izvoarele cele mai vechi („jahwistul” și „elohistul” [Soggin 1987, cap. 8]), cât și Deuteronomul și Dtr (Soggin 1987 capp. 9 și 14) vorbesc despre tradițiile antice. Și în Cronici, după cum vom vedea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
consecință fiind nevoie de o nouă alianță care să-i ia locul. Această tematică va fi reluată de Cărțile Cronicilor, după cum vom vedea mai târziu (cf. 8.8). În fond, după cum au observat și alți comentatori, chiar dacă e utilizat pentru periodizarea preistoriei, conceptul de alianță nu are un caracter central în „sacerdotal”, interesul său concentrându-se asupra constituirii poporului lui Dumnezeu prin comunitatea sacră și teocratică și asupra originii cultului legitim, adică a acelor elemente despre care, pentru început, afirmă că
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
derulat, și lumea imediată cu avatarurile ei, peste care se așază, evident uneori, subtil alteori, stratul cultural. Deși, așa cum afirmă poetul - în nr. 11/2012, al revistei Cafeneaua literară -, se consideră indiferent la etichetările generaționiste sau la fenomenele critice de periodizare canonică a literaturii române, în poemele sale, după cum atestă volumul de față, postmodernismul se întâlnește cu neoexpresionismul. Primul e decelabil - între altele - în limbajul lipsit de solemnitate, al cotidianului, înregistrat fragmentar, fără cosmetizări sterile, printr-o aglomerare de date prozaice
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pentru Literatură Universală, București, 1966, pp. 491-499). Despre istoria și relevanța conceptului de generație, propus în istoria literară de François Métre (1920) și Julius Petersen (1930), la noi de Mircea Vulcănescu (1934) și T. Vianu (1936) - v. și Paul Cornea, „Periodizarea ca «lectură» a datului istoric și strategie zonală“, în Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii: concepte, convenții, modele, Editura Eminescu, București, 1980, pp. 121-123. Ar fi însă mai nimerit, poate, să vorbim - pe urmele sociologului francez Robert Escarpit - despre o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
estetica subiectivistă a lui Rémy de Gourmont) au contribuit, cu mijloacele lor, la acest proces. În decupajul periodizant pe care îl propune lucrarea de față, avangarda istorică autohtonă a fost segmentată în trei faze distincte de evoluție (deși, firește, orice periodizare e mai mult sau mai puțin arbitrară). Primul „val” are drept bornă inaugurală anii de dinaintea Primului Război Mondial, respectiv ruptura față de simbolism (în literatură) și impresionism (în pictură). Principalii protagoniști: scriitorii Ion Vinea, Tristan Tzara, Adrian Maniu, Jacques G. Costin, grupul teribilist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
momentul de climax, dar mult mai apropiată de sursele ei intelectuale - se caracterizează printr-o dominantă fantasmatică, „nocturnă”, care imprimă compozițiilor poetice și plastice un caracter „centripet” în jurul unui nucleu obsesional profund. Cu tot gradul ei (poate inevitabil) de arbitrar, periodizarea în speță o urmează, în linii mari, pe cea propusă de către Ion Pop în studiile sale de sinteză... „integralistă” dedicate avangardei literare românești (Avangardismul poetic românesc, 1969, Avangarda în literatura română, 1990 ș.a.). Totodată, ea își propune să introducă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
teorie literară, nr. 1, 1983, pp. 35-37 Cizek, Oscar Walter, Eseuri și cronici plastice, Editura Meridiane, București, 1967 Constantinescu, Pompiliu, Scrieri, Ediție îngrijită de Constanța Constantinescu, cu o prefață de Victor Felea, vol. V, Editura Minerva, București, 1971 Cornea, Paul, „Periodizarea ca «lectură» a datului istoric și strategie zonală”, în Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii: concepte, convenții, modele, Editura Eminescu, București, 1980 Cotorcea Livia, Avangarda rusă, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2005 Crăciun, Gheorghe, Aisbergul poeziei moderne, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
s-a constatat la cele din preajma Bârladului, care au o altitudine ce variază între 65/70 - 170 m, precum cele de la Crasna, Bursuci, Bălăbănești, că sunt acoperite cu prundișuri considerate cuaternare. Cu alte cuvinte, relieful colinelor este cuaternar, a cărui periodizare climatică se încadrează între 1-1,85 milioane ani. Pe întreg Podișul Bârladului a fost semnalată prezența prundișurilor carpatice, ele fiind găsite inițial în zona teraselor, iar pe coline au format acumulări importante. Colinele Podișului Central Moldovenesc sunt, din punct de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dus la progresul accelerat al științei ciberneticii, dar și la apariția unor domenii științifice noi, care au apărut și s-au dezvoltat în perioada extrem de fertilă pentru cunoașterea științifică imediat următoare celui de-al Doilea Război Mondial. Vom respecta această periodizare, dar vom adăuga o nouă perioadă, începută după 1985 și care continuă și în prezent, ce se dovedește decisivă pentru progresul ciberneticii, dar și a unui întreg ansamblu de noi discipline științifice corelate cu aceasta, cunoscute sub numele generic de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
personificând fără patetism proiecția lor pe hartă, pentru a înlesni memorizarea 236. Apelul la orientarea spațială a rămas o constantă a povestirii, fiind un bun prilej de colaborare în localizarea intrigii istorice ("uitați-vă pe hartă!"). Povestitorul nu a utilizat periodizările istoriografiei academice decât în forme atenuate. Pentru început, timpul a fost împărțit firesc în ani, trimiterile la secole, milenii sau decenii realizându-se doar sporadic. Autorul a folosit totuși, fără nici o explicație, principala convenție a civilizației creștine, de împărțire a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a fost redactată cu scopul evident de a reitera dezideratul unității naționale. Actul de la 23 August 1944, atribuit regelui Mihai, era amintit ca o "dovadă că [el] înțelege să poarte cu vrednicie numele marelui său înaintaș, de la 1600"274. Însăși periodizarea istoriei românești se orienta după același principiu. "Epoca tendințelor de unitate națională, politică și culturală" constituia un decupaj cronologic și simbolic, de la Mihai Viteazul la Tudor Vladimirescu (cap. V), iar " Epoca înfăptuirii succesive a unității naționale politice" (cap. VI) includea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
necesitățile identitare și nu spre exigențele științei istorice. Era convins că "nici un popor nu va sacrifica trecutul său, eroii săi, momentele sale de înălțare, în schimbul unei științe puțin sigure"285. Dând o mare importanță conștiinței naționale, el schița o altă periodizare a istoriei contemporane. Descoperea astfel că momentul-cheie al evoluției românilor după 1821 nu putea fi decât domnia "marelui rege" Ferdinand, cel care "începe o nouă carte în viața poporului nostru"286. În redactarea lui Ion S. Floru se pot identifica
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a fost astfel complet anulată, ca sens și ca informație, o dată cu actorii, locațiile și evenimentele consacrate inclusiv ziua de 1 decembrie 1918. Următorul capitol era inedit pentru istoriografia interbelică: "România între 1918-1923". Manualele "capitaliste" anterioare nu justificau o astfel de periodizare, nici decupajele similare, ale anilor 1923-1929, 1929-1933, 1933-1940. Dar noua cronologie se construia în funcție de revoltele claselor muncitoare, încheiate cu momentele de triumf din 6 martie 1945 și 30 decembrie 1947302. Insistent denigrată, Unirea era văzută doar ca un prilej de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
informație istorică. După epoca rolleriană, manualul de gimnaziu a fost asumat temporar de Dumitru Almaș, în echipă cu Gh. Georgescu-Buzău și cu Aron Petric. Ei au pus în pagină un ton mai puțin violent, mai persuasiv. Au operat și noi periodizări, prin care debutul "orânduirii capitaliste" se deplasa spre 1848. Într-o accepție mult mai înțelegătoare, participarea României la un "război imperialist" și epopeea revoluției socialiste din Rusia nu mai contraveneau unirii Transilvaniei cu România, plasată acum în contextul frecventelor mișcări
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la ediția I). 285 Ibidem, p. 10. 286 Ibidem, p. 11. Această sugestie nu a avut urmări semnificative în istoria de uz școlar a epocii, dar se va regăsi parțial cu o altă argumentație și din alte rațiuni în noua periodizare a istoriei românilor, impusă în manualele de istorie din anii '70. 287 Ibidem, p. 339. 288 Ibidem, p. 349. 289 Ibidem. Anticipând retroactiv gestul ardelenilor, un alt autor scria că "regele Ferdinand intră la 1 Decembrie 1918 în București ca
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
neapărat într-o schimbare intempestivă a ideologiilor, acestea fiind rodul acumulărilor progresive de idei care se subsumează unor transformări de ordin interior, ce țin de un timp subiectiv al ființei și nu de curgerea exterioară a timpului obiectiv. Ca urmare, periodizarea literară nu se suprapune întotdeauna peste cea cronologică, după cum o sugerează și realitățile secolului al XVIII-lea care, deși este numit în întregime "Secolul luminilor", nu își merită pe deplin această denumire decât în partea finală a devenirii sale. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
anul 1700 nu marchează o graniță intangibilă, clar delimitată între ceea ce s-a petrecut înainte și ceea ce a urmat; de fapt, anul 1700 nu reprezintă nimic semnificativ prin raportare la cursul evenimentelor ce au relevanță în istoria culturii. Nevoia de periodizare care este justificată din dorința de a stabili o ordine, de a găsi repere concrete a scos în evidență alți ani ai acelui interval temporar, ani cu un ecou mult mai puternic în ceea ce privește sfera literelor și evoluția ideilor, în general
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
francez a reprezentat doar o putere fertilizatoare, furnizând trăsături precum accentuarea formei, structurarea conținuturilor, ordinea, trăsături ce nu erau native englezilor, dar pe care aceștia au fost dornici să le învețe și să le prelucreze în stil propriu. O altă periodizare și o altă viziune propune Henri Peyre care încadra etapa clasică engleză între 1688 anul "Revoluției glorioase", care presupune îngrădirea atribuțiilor regelui și creșterea puterii Parlamentului și anii 1740-1745, când apar primele semne ale ceea ce s-a numit ulterior preromantism
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în aparență semnele exterioare ale aceluiași tip de clasicism precum cel francez, dar se manifestă totuși într-o manieră particularizată, dezvoltând aspecte ce nu sunt comune cu modelul galic. Astfel, pentru stabilirea unei viziuni de ansamblu vom lua în considerație periodizarea făcută de Matei Călinescu ce distingea trei etape: 1660-1700 coagularea ideilor, 1700-1740 maturitatea, 1740-1770 stingerea. Fiecare din aceste diviziuni se subsumează, din punct de vedere al teoretizării anumitor concepte, celor trei nume importante John Dryden, Alexander Pope, Samuel Johnson. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
accelerate, subsumate reorganizării burghezo-democratice a statului și luptei pentru emancipare națională. Reperele temporale ale acestei epoci au fost stabilite, în genere, între anii 1830 și 1860, dar aceste granițe a căror alegere stă mai mult sub semnul dorinței didactice de periodizare riguroasă sunt, de fapt, mult mai fluide deoarece realitățile istorice și culturale sunt întotdeauna mult mai complicate, mai nuanțate, decât transpunerea lor teoretică. Astfel, în mod concret, schimbările încep a se produce în Țările Române odată cu instaurarea domniilor pământene, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și operatorii de telefonie fixă și mobilă. Formulele à la carte, diferențierea gamelor de prețuri și a produselor au devenit principii de organizare a ofertei industriale și a serviciilor. În lucrarea sa consacrată istoriei marketingului, Richard S. Tedlow propune o periodizare analoagă celei din textul de față, dar interpretată într-o cu totul altă lumină. După părerea lui, capitalismul s-a angajat pe calea segmentării și o nouă abordare a pieței, ce ține cont de criteriile de vârstă și de factorii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ISD greenfield, în perioada analizată. Capitolul al treilea și-a propus cercetarea principalelor tendințe ale ISD din România, în perioada 1991-2012, având ca sursă de date și metodologii Registrul Comerțului privind noțiunea și metodele de calcul ale investițiilor străine directe. Periodizarea intervalului de timp 1991-2012, pe subperioade, a vizat etape importante de pregătire a procesului de aderare a României la Uniunea Europeană și de postaderare, după cum urmează: 1991 1995 - perioada de preasociere a României la Uniunea Europeană; 1996-2000 - perioada de asociere și începerea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
chiar scrise de indivizi neasemănători și publicate la edituri aflate în concurență povestesc aceeași epopee schimbând doar câteva detalii, forma, istoriile filosofiei oferă foarte adesea una și aceeași narațiune. Aceiași autori, aceleași texte de referință, aceleași omisiuni, aceleași neglijențe, aceleași periodizări, aceleași ficțiuni, cunoscute, dar repetate la nesfârșit - cum ar fi existența unui Democrit presocratic, anterior prin definiție lui Socrate, dar care a trăit după el cam treizeci de ani! De ce atâtea manuale diferite pentru a exprima o versiune identică a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]