546 matches
-
mai larg al literaturii propriu-zise. Ceea ce apropie sau diferențiază creatorii este, până la urmă, tocmai opera lor. Este poate și motivul pentru care Mircea Martin insistă asupra necesității de a avea în vedere "vârsta interioară" a scriitorului atunci când se încearcă o periodizare 15. De aceea, pentru o bună delimitare și operaționalizare a conceptului se introduc, pe lângă criteriul vârstei interioare, și acela al modului în care se raportează scriitorii la epoca în care trăiesc și cel al debutului 16. O generație trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lume și despre sine, universul pe care-l reflectă este indisolubil legat de existența interioară a fiecărui creator. Prin urmare, deși termenul generație literară e controversat, s-a dovedit, de multe ori, util în conferirea unei aparențe de rigurozitate a periodizărilor. Istoria, critica literară au simțit nevoia să-și capete un loc în rândul științelor, motiv pentru care au încercat să ofere o viziune obiectivă asupra literaturii pe care au vrut s-o categorizeze, să o includă în anumite tipare. Numai
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pentru că distincțiile realizate între diferitele segmente ale generației sunt deja fixate printr-o tradiție analitică și se bazează pe remarcarea unor note personale pe care nu le putem nega. De altminteri, oricât de utile ar putea fi pentru exactitatea unei periodizări sau ierarhizări, dezbaterile în jurul necesității de a folosi o sintagmă sau alta tind să devină simple digresiuni, devieri de la ceea ce ar trebui să fie esențial în orice discurs critic, analiza textului literar. Vom folosi termenul generație și nu promoție, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
47 îi reproșează lui Al. Piru tocmai ruperea de contextul istoric a literaturii care se scrie în acest interval 48. Desigur ruperea totală de contextul istoric și politic poate genera confuzii și o greșită interpretare a evoluției literaturii. Totodată însă periodizarea literaturii în funcție de criterii nonliterare tinde să devină ea însăși incorectă și să creeze ambiguități inutile dacă nu chiar interpretări false ale operelor în discuție. În general, perioada aceasta este descrisă ca un deceniu dificil în care literatura pare să se
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
opinia sa, de tradiție romantică, folosirea lui, cu toate rezervele ("În istorie, în opoziție cu ceea ce se petrece în natură, legile implică întotdeauna numeroase excepții care nu confirmă regula", ibidem, p. 195) este posibilă și, în limitele acestea, necesară unei periodizări. 6 "Generația este un cadru care îngăduie omului să iasă din sine însuși și să se împărtășească de la viața mai largă a comunității omenești, dar, în același timp, ea este o limită care oprește energiile umane să realizeze toate posibilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
minimal, încă de pe băncile liceului, cu istoria comunismului românesc și a acțiunilor sale abominale. Programa școlară ar trebui să prevadă, fără să perturbe alte teme ale istoriei României, măcar vreo 4 ore de predare legate de Gulagul românesc și de periodizarea comunismului. Totul depinde, în acest sens, de Ministerul Educației, dar și de mentalitatea publică din România. Ca să preîntâmpin neștiința ori inadecvarea informațională a studenților participanți la cursul opțional despre Gulagul românesc, în primele 3 ore le predau întotdeauna istoria României
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
explicabilă preocuparea cercetătorului pentru completarea tabloului cu aspecte aparținând vieții literare a zonei. Unei asemenea exigențe îi răspunde antologia Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918), editată în 1940. Autorul concepe dezvoltarea literaturii bănățene în strânsă corelație cu istoria provinciei, periodizarea provenind de aici: Vechea literatură bănățeană (1582-1700), Renașterea (1808-1850), ce îi cuprinde pe Mihail Roșu, Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal și C. Diaconovici-Loga, Epigonii și Creatorii: Gheorghe Bocu, Ioan Popovici-Bănățeanul, Victor Vlad Delamarina, Aurel C. Popovici, Cassian R. Munteanu și Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
de uz casnic sau a podoabelor. Unele dintre ele prezintă un grad ridicat de fragmentare datorat activității de spargere a cochiliilor în vederea scoaterii masei viscerale sau ca urmare a vechimii lor în timp. VI. ÎNCADRARE CRONOLOGICĂ ÎN CONTEXTUL CULTURII CUCUTENI Periodizarea pentru întreaga cultură Cucuteni are la bază cercetările conduse de către reputatul savant german, Hubert Schmidt, în anii 1909 și 1910, în așezarea de la Cucuteni-Cetățuia. În 1932 arheologul german a publicat lucrarea monografică a descoperirilor din această zonă, stabilind schema dezvoltării
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
PARTEA A DOUA: PUTEREA SIMBOLICĂ A SCRIITORILOR 1. Ideologii literare și ideologii politice Putere simbolică și putere politică În Europa de Est după 1989 2. Instituțiile internaționale ale câmpului literar Exil dus și Întors; epurări 3. Exil, disidenta și „a doua cultură“ Periodizarea exilului și inversarea stigmatelor Exilul și căutarea autonomiei 4. Criză instanțelor de consacrare În spațiul literar românesc după 1989 Literatura națională și statutul social al scriitorului Publicul scriitorilor Drepturi profesionale și lupte politice Asociații profesionale și statutul scriitorului după 1989
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
școlii românești În acest spațiu. Poziția științelor sociale În Învățământul de partid este marcată de momentele de criză politică: primele tentative de destalinizare (1956) și abandonarea forțată a reformelor economice (1968), internaționalizarea politicii economice Începând de la mijlocul anilor ’70. Această periodizare corespunde schimbărilor de statut al școlilor de partid - recunoaștere universitară, spre mijlocul anilor ’50, constituirea academiilor de științe sociale, În jurul lui 1970 -, ceea ce justifica ideea că academizarea constituia un raspuns specific la situația de criză politică și economică, ceea ce permite
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mod de viață comun, nu e satisfăcătoare, fiind În contradicție cu istoria socială propriu-zisă a exilului. Definițiile diferite sunt inspirate și se află În același timp la originea unor strategii concurente de mobilizare politică, naționaliste, liberale, profesionale sau propriu-zis intelectuale. Periodizarea exilului și inversarea stigmatelor Este iluzoriu să se pretindă fixarea unei date absolute a Începerii exilului. Vasile C. Dumitrescu Îi consideră pe legionarii refugiați după ianuarie 1941 ca fiind primii exilați, neluându-i În seamă pe cei care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
la studiile despre arta plastică,etnografie sau folclor,diverse domenii de creație și cercetare găsindu-și locul în paginile noilor reviste prin programele lor,cele mai importante publicații literare din secolul al XIX-lea au stabilit principii și criterii de periodizare,de promovare a valorilor autentice,de combatere a exagerărilor,de sincronizare a literaturii și culturii românești cu Occidentul,dar și de păstrare a unui echilibru între tradiție și modernitate. Reperele teoretice ale unificării și cultivării limbii literare,în perioada de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
verifica și completa multe afirmații memorialistice. Vom încerca în cele ce urmează să surprindem atât modul în care un anumit tip de mărturii memorialistice ajută scrisul istoric de astăzi sau îi lansează diverse provocări (conceptuale sau legate de o anumită periodizare), cât și felul în care acest gen de surse istorice modifică sau nuanțează anumite percepții și reprezentări privind mai ales relația dintre literatură și ideologie. În plan secundar, voi urmări și perspectiva raporturilor dintre memorie și istorie. Nu este un
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cenzor, de instructor, care supraveghează - mai mult sau mai puțin formal - artele și literatura, mărturia sa capătă poate o valoare mai mare. Reținem aici perspectiva sa că momentul iulie 1971 poate fi pus în discuție, ca punct de reper, ca periodizare, și datorită faptului că, chiar și după "minirevoluția culturală", a rămas o pojghiță de liberalizare 48, care s-a vădit în planurile editoriale, traducerile din autori occidentali, chiar montările multor spectacole nonconformiste ș.a.m.d. Lectura volumului oferă și câteva
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
revoluție, așa cum este definită ea de mai marii prezentului său, în special de N. Ceaușescu. Atunci când aderă la conceptele folosite de Ceaușescu, gestul este cumva forțat, asumat din considerente tactice. De pildă, o carte esențială pentru clarificări terminologice și de periodizare în istoria literaturii, alcătuită de Paul Cornea la finele anilor 1970, se deschide cu un motto chiar din Ceaușescu, acel secretar general al PCR care preamărea revoluția umanistă asociată cu o nouă literatură (a umanismului socialist) dominată de eroi comuniști
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
campaniile monografice ale Școlii, fiind în 1939 autorul primei monografii complete, cea a Nerejului. Este întemeietorul sociologiei istorice românești. De asemenea, este primul din România care a utilizat statistica și metoda arheologiei sociale în cercetarea istorică. A propus o nouă periodizare a istoriei românilor. 4 Dimitrie Gusti (1880-1955), sociolog, filosof și om politic. Profesor universitar la Iași și București. Deputat și senator. Ministru al Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor (1932-1933). Întemeietorul învățământului sociologic modern și al Școlii Sociologice de la București. A
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
perioadă de timp, autoritatea par excellence în cercetarea neoliticului și epocii cuprului din România, dovadă numeroasele cărți și articole pe care le-a publicat, precum și preluarea unora sau altora dintre interpretările sale de către o serie întreagă de cercetători (de exemplu, periodizările realizate de Vladimir Dumitrescu pentru așa-zisele „civilizații” Gumelnița și Cucuteni sunt și astăzi utilizate). Exceptând o perioadă de câțiva ani în care a fost deținut politic - pentru ca apoi să fie reabilitat, renunțând la activitatea politică și dedicându se exclusiv
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de forțe). Acest concept a ocupat un rol important în gândirea politică, atât timp cât războiul era socotit ca un mijloc legitim pentru soluționarea problemelor internaționale, regionale sau locale. Perspectiva istorică asupra apariției și evoluției blocurilor militare ne ajută să evidențiem unele periodizări ale evoluției acestui fenomen. De aceea, în continuare vom expune una dintre multiplele periodizări propuse în literatura de specialitate. Într-o primă perioadă, ale cărei origini nu se pot determina exact și care se întinde, în linii mari, până la sfârșitul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
era socotit ca un mijloc legitim pentru soluționarea problemelor internaționale, regionale sau locale. Perspectiva istorică asupra apariției și evoluției blocurilor militare ne ajută să evidențiem unele periodizări ale evoluției acestui fenomen. De aceea, în continuare vom expune una dintre multiplele periodizări propuse în literatura de specialitate. Într-o primă perioadă, ale cărei origini nu se pot determina exact și care se întinde, în linii mari, până la sfârșitul primului război mondial, alianțele dobândesc, prin excelență, un rol de particulară importanță în cadrul activităților
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
îndrăzneț și riscant, dat fiind că p. se raportează la trecutul recent și prezentul imediat, epoci despre care se pot formula mai degrabă ipoteze și presupuneri prudente. Literal, termenul înseamnă „după modernism”, dar lucrurile rămân vagi în privința datării și a periodizării. Nici durata de manifestare a modernismului nu e fixată consensual. Utilizat sporadic, cu înțelesuri diferite, încă din prima parte a secolului al XX-lea - istoricul englez Arnold Toynbee, bunăoară, numea postmodernă epoca de după anul 1870 -, mai târziu tot mai frecvent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
stadialității de vârstă, numită și stadialitate psihodinamică (este mai operantă din perspectiva prezentului și dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică); - între autori se constată o mare convergență în precizarea stadialității psihodinamice a ciclului vieții în timp ce în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor, părerile sunt mult mai diverse; - de regulă, referitor la reperele cronologice acestea tind să fie diferite la autori, diferite mai ales după depășirea stadiului de creștere; - ordinea stadiilor psihogenetice și psihodinamice este
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
națională a secolului următor, prin noul sens dat cuvintelor „patrie” și „patriot”. Pentru cărturar, cauzalitatea divină și voința oamenilor conlucrează, după vechiul concept bizantin al „sinergiei”, la mersul evenimentelor istorice. Mineiul pe noiembrie, tipărit în 1778, conține o încercare de periodizare a istoriei românilor, începând cu romanizarea Daciei. A doua etapă are în centru întemeierea Țării Românești, iar a treia - traducerea cărților sacre în limba română. În sfârșit, epoca a patra, cea contemporană episcopului, reprezintă o perioadă de statornicie, datorată reglementărilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
ultimi ani. Totodată, dezbateri asupra potențialului statelor arabe au loc în cadrul reuniunilor bilaterale periodice, precum Conferința Indo Arabă de la Dubai din 16.05.2007, dedicată analizei oportunităților de dezvoltare a infrastructurilor necesare racordării Indiei la fluxurile economice din zona arabă. Periodizarea și geografizarea relațiilor Indiei cu lumea arabă reprezintă așadar o constantă a cercetărilor științifice indiene, reliefând existența intereselor majore pentru spațiul arab, fapt demonstrat și de recenta afiliere a Indiei la Liga Arabă în calitate de observator, de la 1.04.2007. 4
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
personificând fără patetism proiecția lor pe hartă, pentru a înlesni memorizarea 236. Apelul la orientarea spațială a rămas o constantă a povestirii, fiind un bun prilej de colaborare în localizarea intrigii istorice ("uitați-vă pe hartă!"). Povestitorul nu a utilizat periodizările istoriografiei academice decât în forme atenuate. Pentru început, timpul a fost împărțit firesc în ani, trimiterile la secole, milenii sau decenii realizându-se doar sporadic. Autorul a folosit totuși, fără nici o explicație, principala convenție a civilizației creștine, de împărțire a
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a fost redactată cu scopul evident de a reitera dezideratul unității naționale. Actul de la 23 August 1944, atribuit regelui Mihai, era amintit ca o "dovadă că [el] înțelege să poarte cu vrednicie numele marelui său înaintaș, de la 1600"274. Însăși periodizarea istoriei românești se orienta după același principiu. "Epoca tendințelor de unitate națională, politică și culturală" constituia un decupaj cronologic și simbolic, de la Mihai Viteazul la Tudor Vladimirescu (cap. V), iar " Epoca înfăptuirii succesive a unității naționale politice" (cap. VI) includea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]