425 matches
-
pancreasului lipsește și este înlocuit cu un țesut lax. Cornul anterior al pancreasului posterior poate fi găsit, fie numai pînă la nivelul marginii D2, fie chiar pînă la linia mediană a D2. Tehnică: Timpul I - Laparotomia mediană. Timpul II - Incizia peritoneului parietal posterior la 2 - 3 mm de marginea laterală a D2. Timpul III - Decolarea duodenopancreatică cît mai mult spre linia mediană posterioară. Timpul IV - Se va inciza fascia care acoperă D2 și extremitatea anterioară a pancreasului inelar posterior și începerea
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
posibilă și existența pancreasului inelar dezvoltat incomplet, atît anterior cît și posterior. Iată operația care se practică. Tehnică: Timpii I și II - Se referă la punerea în evidență a anomaliei pancreasului și izolarea sa, după laparotomia mediană. Timpul III - Secțiunea peritoneului latero-duodenal doi, la o distanță de 2 - 3 mm de marginea laterală. Timpul IV - Decolarea duodeno- pancreatică pe o distanță cît mai mare, adică pînă la locul de unire a celor două pancreasuri. Timpul V - Rezecția în „ic” a pancreasului
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
D.2), latero-laterală, sub pancreasul inelar (A.G.D. l.-l.) Tehnică: Timpii I și II - ca mai sus. Timpul III - Mobilizarea duodenului doi supra, dar mai mult substenotic, începînd de la nivelul genunchiului inferior, manevră care se va face prin incizia peritoneului paraduodenal și efectuarea unei decolări duodenale atît cît este necesar pentru mobilizarea duodenului proximal. Timpul IV Mobilizarea, cît mai mult posibilă, a marii curburi gastrice (antrale), la nevoie chiar cu degajarea epiplonului gastro (antro)-colic din zonă, fără însă a
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
a marii curburi gastrice (antrale), la nevoie chiar cu degajarea epiplonului gastro (antro)-colic din zonă, fără însă a devasculariza zona eliberată din stomac. Timpul V „Mobilizarea” duodenului doi, în special a segmentului său distal, prin eliberarea sa, după incizia peritoneului visceral de pe marginea medială a sa. Atenție la decolarea segmentului duodenal distal, de pe pancreas (capul său), pentru a nu produce leziuni care pot provoca mari complicații (dezunirea anastomozei), fistule pancreatice „pure” sau fistule pancreatice anastomotice (duodeno-gastro-pancreatice), citate în literatură! Timpul
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
să fie de cel puțin un lat de deget (20 mm). Timpul I și Timpul II sînt similare celor din celelalte procedee tehnice. Timpul III Mobilizarea ambelor segmente ale D II - cel suprastenotic, eliberat cît mai mult posibil de la nivelul peritoneului parietal posterior, dar și de la nivelul peritoneului visceral, cu precauțiunile expuse mai sus; de asemenea, și segmentul D II substenotic. Timpul IV Efectuarea a două incizii orizontale, una pe fața anterioară a D II, suprastenotic, iar a doua pe fața
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
de deget (20 mm). Timpul I și Timpul II sînt similare celor din celelalte procedee tehnice. Timpul III Mobilizarea ambelor segmente ale D II - cel suprastenotic, eliberat cît mai mult posibil de la nivelul peritoneului parietal posterior, dar și de la nivelul peritoneului visceral, cu precauțiunile expuse mai sus; de asemenea, și segmentul D II substenotic. Timpul IV Efectuarea a două incizii orizontale, una pe fața anterioară a D II, suprastenotic, iar a doua pe fața anterioară a D II, substenotic. Condiții: - lungimea
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
două viscere. Timpul V - Coasem apoi și peretele anterior al gurii de anastomoză de aceeași manieră, firele de sutură fiind trecute prin capsula proprie a pancreasului, care pe această față a glandei are avantajul de a fi dublată și de peritoneul visceral, și prin peretele gastric, de aceeași manieră, adică firul total. Timpul VI - După terminarea suturii gurii de anastomoză, creăm o meșă epiploică pediculată, care este adusă în zonă, trecută prin breșa epiplonului gastro-colic și fixată, atît la bontul pancreasului
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
de extirpare a pancreasului; - efectuarea completă și corectă a hemostazei, în care fiecare vas sîngerînd să fie ligaturat cu fire rezorbabile, trecute cu acul; - disecția, pe o distanță de cîțiva milimetri, a capsulei pancreatice posterioare și a celei anterioare, împreună cu peritoneul visceral; - punerea în evidență, clară, a capetelor canalului Wirsung, care trebuie să aibă planul de secțiune regulat; la nevoie, capetele canalului pancreatic pot fi resecționate, pentru ca secțiunea lor să fie corectă. Timpul II - Sutura planului posterior al glandei, care se
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
întîi a celor posterioare, strîngere care se face lent, pînă se afrontează cele două capete; - se strîng apoi și cele două fire anterioare, cu aceleași precauții, pînă cînd nu se mai vede lumenul canalului pancreatic. Timpul IV - Coaserea capsulei, împreună cu peritoneul visceral anterior, cu fire separate de ață, care să îndeplinească aceleași reguli ca la peretele posterior. Această sutură trebuie realizată în așa fel, încît după terminarea sa să nu se mai vadă țesut pancreatic de pe suprafețele de secțiune. Timpul V
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
sau mai multe soluții de continuitate din zonă: bilio- digestivă, bilio-pancreatică, bilio- pancreatodigestivă etc. Vom descrie, în continuare, clinica peritonitelor postoperatorii, cît și conduita lor. Peritonitele „banale” Etiologie Așa cum aminteam, sursa acestor peritonite nu este alta decît poluarea septică a peritoneului de la nivelul organelor digestive deschise și neprotejate, mai rar, dar nu concepem această situație, sterilizarea defectuoasă a instrumentarului etc., fără a aminti și de alte cauze (?); dar și de soluțiile de continuitate digestive „nediagnosticate”. Clinic, peritonitele postoperatorii cu această cauză
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
de peritonită au o evoluție bună. Conduita acestor forme de peritonită este standard și anume: depistarea cauzei soluției de continuitate și rezolvarea acestor cauze definitiv, adică în primul timp operator, care în unele situații este anevoios. De exemplu, în poluarea peritoneului cu bilă provenită din patul veziculei biliare, care este dată, cel mai frecvent, de nedepistarea peroperatorie a unui vas biliar care se varsă direct în vezicula biliară, face ca ligaturarea acestui vas să nu poată fi efectuată din două motive
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
ligaturat. Soluția este unică: cea de a practica o hepatectomie „minimă”, bineînțeles, atipică, și sutura soluției de continuitate hepatică pe „tutore”, adică pe o meșă epiploică pediculată și adusă în zonă. În unele situații, rezolvarea sursei biliare de poluare a peritoneului este urmată și de drenajul biliar, efectuat prin montarea unui tub Kehr în CBP. Cauzele peritonitelor biliare mai pot fi și unele soluții de continuitate de la nivelul căilor biliare extrahepatice produse cu ocazia pancreatectomiilor și neobservate în timpul operației. Un exemplu
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
abdominale. În cavitatea toracică are raporturi în porțiunea mijlocie cu pericardul și inima, iar către lateral cu pleura și bazele plămânilor. La nivelul sinusurilor costodiafragmatice stabilește raporturi cu peretele toracic. Fața abdominală a diafragmului, căptușită de fascia diafragmatică inferioară și peritoneul parietal, vine în raport cu fața superioară a ficatului, fornixul gastric, unghiul splenic al colonului și splina (fig. 8.8-8.11). Posterior și medial diafragmul are raporturi cu bursa omentală, pancreasul, duodenul, vasele pancreatice și lanțul ganglionilor simpatici, iar postero-lateral (la nivelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
cele două fețe ale diafragmului, formând rețele anastomotice, mai bine reprezentate la periferia și în zonele acoperite de seroase ale diafragmei. Există, pe de o parte anastomoze între limfaticele diafragmului și limfaticele pleurei viscerale și mediastinale, precum și limfaticele ficatului și peritoneului, iar pe de altă parte există o comunicare între plexurile limfatice de pe cele două părți ale diafragmului (Durden citat de [6]). Limfaticele diafragmului drenează în următoarele grupe ganglionare: ggl. limfatici lombari, ggl. limfatici intercostali, ggl. limfatici diafragmatici anteriori și posteriori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
dimensiuni de peste 2 cm [23, 26, 27]. Totuși, metoda nu permite vizualizarea tumorilor ampulare mici, din interiorul lumenului duodenal [12, 28], acuratețea generală a metodei fiind descrisă la doar 20% [25]. Utilitatea CT constă în evaluarea prezenței metastazelor (limfoganglioni, ficat, peritoneu, plămân și măduvă). Endoscopia digestivă superioară și colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) Reprezintă metode diagnostice de elecție pentru tumorile papilare, permițând localizarea exactă a tumorii și prelevarea de biopsii [15, 27, 29, 30]. Endoscoapele cu vedere laterală permit o evidențiere mai
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
celiac, artera hepatică și mezenterica superioară). Metastazele ganglionare interesează ganglionii pancreatico-duodenali (stația I), ganglionii mezenterici superiori (stația II) și ganglionii paraaortici (stația III). Ulterior, extensia se poate face chiar și spre ganglionii mediastinali. Metastazele hematogene sunt localizate în ficat, plămâni, peritoneu, oment [2, 27]. Prognosticul este rezervat, dar mai bun comparativ cu celelalte tumori periampulare. Aceasta se datorează diagnosticului precoce, fiind favorizat de localizarea tumorii ce determină obstrucția fluxului biliar și apariția rapidă a simptomatologiei. Histologic, tumorile ampulare au în general
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
și pancreasul. Ulterior, sunt interesate țesuturile peripancreatice și vasele mari (venă portă, venă mezenterică superioară, venă splenică, trunchi celiac, arteră hepatică, arteră mezenterică superioară). Metastazele ganglionare sunt prezente la 15- 30% dintre pacienți în momentul diagnosticului. Metastazele hematogene interesează ficatul, peritoneul. Tumora poate determina însămânțare peritoneală și după operație sau cateterizare. Pentru tumorile de coledoc inferior rezecabile, supraviețuirea la 5 ani după pancreato-duodenectomie este de aproximativ 20%. Prezența invaziei neurale și a metastazelor ganglionare în momentul intervenției chirurgicale agravează prognosticul (supraviețuirea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
la distanță extrem de rapidă. Se extinde la ganglionii limfatici regionali, la structurile vasculare învecinate (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică, artera celiacă, artera hepatică, artera mezenterică superioară) determină invazie capsulară și perineurală. Sunt apoi interesate organele învecinate: duoden, stomac, peritoneu etc. Metastazarea hematogenă are cele mai variate sedii și este rapidă. Cancerul pancreatic este tumora cu cel mai rezervat prognostic din grupul tumorilor periampulare. Principalul mijlocul terapeutic este rezecția chirurgicală, dar rata rezecabilității în momentul diagnosticului este sub 15-20% [95
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
el complica cu infecții locale sau generale. Cel mai frecvent implicați sunt stafilococul auriu și germenii gram-negativi. Dializa peritoneală ambulatorie (cronică) este folosită la circa jumătate dintre diabeticii cu insuficiență renală cronică care necesită dializă extrarenală. Evident, cateterul introdus în peritoneu este o sursă potențială de infecție deși dispozitivele moderne sunt destul de bine protejate prin sisteme multiple de siguranță. În multe statistici, se menționează la acești pacienți o medie de 2 episoade de peritonită/pacient/an. Totuși, această complicație nu pare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Luminiţa Scăiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/92239_a_92734]
-
verii timp de șase ore. Pacientul, un om slab În vârstă de aproximativ cincizeci de ani, era În deplinătatea facultăților senzoriale. Am trimis pe cineva să-mi aducă instrumentele, iar după aceea am lărgit deschizătura Îngustă a mușchiului și a peritoneului, astfel Încât să-i pot pune intestinele la loc și să-i Închid rana. Totul dură doar câteva minute. În timpul operației pacientul glăsuia Încet: „Tenn, tenn, tenn” („sfânt, sfânt, sfânt”). Jerah-ul care mă asistase Îmi acordă titlul de ustad (maestru). După
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
centrelor consideră că pacienții aflați în stadiul IIIB, IIIC, IVA și IVB nu au indicație chirurgicală. Aceste stadii sunt caracterizate prin invazia unei vene hepatice sau a unui ram portal major, invazia directă a altor organe excluzând vezicula biliară, perforația peritoneului visceral, metastaze ganglionare sau la distanță. Dimensiunile tumorii nu trebuie utilizate drept criteriu unic pentru a contraindica rezecția hepatică. Pawlik și colab. evaluează rezultatele rezecției chirurgicale în cazul a 300 de pacienți cu CHC mai mare de 10 cm [12
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
DIAFRAGMUL POROS Sindromul diafragmului poros reprezintă pasajul transdiafragmatic din peritoneu în pleură al fluidelor (sânge, exudat, transudat, aer) sau al țesuturilor printr-un defect macroscopic al diafragmului. Sindromul a fost descris de Kirschner în 1998 [8]. Defectul este frecvent situat în porțiunea tendinoasă, pe partea dreaptă și posterior. Poate fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CEZAR MOTAŞ, NATALIA MOTAŞ, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92117_a_92612]
-
numai în absența durerii și în cazurile în care se poate spera eliminarea spontană a calculului, această cură putând grăbi uneori eliminarea; b) Medicația se adresează în primul rând durerii și apoi tulburărilor digestive, în relație cu eventuala afectare a peritoneului, având în vedere rapoartele cunoscute ale acestuia cu calea principală de excreție. Sunt cunoscute astfel: grețurile și/sau semnele de pareză intestinală și acestea cu intensitate variabilă, până la intoleranța gastrică, uneori totală. Când alimentarea bolnavului pe gură este posibilă și
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
cele de la nivelul pleurei. Toate celelalte forme sînt numite forme grave și au o schemă de tratament diferită (v. "Tratamentul tuberculozei"). Cele mai des întîlnite forme de tuberculoză extrarespiratorie sînt la nivelul ganglionilor periferici, al pleurei sau altor seroase (pericard, peritoneu), a laringelui, aparatului genito-urinar sau a celui osteo-articular. Nu sînt chiar rare nici localizările cutanate, oculare, amigdaliene, tiroidiene sau suprarenaliene, precum și cele mamare. Nu este ușor de stabilit un diagnostic de tuberculoză extrares-piratorie. Avînd în vedere că din 1990 s-
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
HD, TREBUIE LUATĂ îN DISCUȚIE îN URMĂTOARELE SITUAȚII: Insuficiența clearance-ului sau al ultrafiltrării; Episoadele frecvente de peritonită; Complicații mecanice ale accesului peritoneal care nu pot fi rezolvate; Pierderile importante de proteine și malnutriția severă; Hipertrigliceridemia severă. b. Anatomia și fiziologia peritoneului ca membrană de dializă Membrana peritoneală este formată din două foițe, parietală și viscerală, între care se găsește cavitatea peritoneală. Peritoneul funcțional este constituit din trei straturi - mezoteliul, interstițiul și endoteliul capilar - prin care au loc schimburile de apă și
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]