2,409 matches
-
aici, pe jos, și ridicate pe pereți, noi avem covoare groase, în care piciorul ți se pierde, pe care așezăm multe perne și așa, țesând în aer cu mâna dolofană, cu aur pe deget și cu aur la încheietură, covorul persan, mângâietor, pernele umflate și moi, Rezvan se lasă victorios pe perete, sprijinindu-și spatele masiv de lemnul subțire, vibrând viu, gata să cadă sub atâta greutate, întinzându-și picioarele lateral, punându-și un braț sub cap. Noi așa mâncăm, stăm
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
colțuroși, străbătută de un fluid ascetic atât de distilat, încât a devenit aproape imperceptibil, cu fața tăiată ca o mască, o privește pe femeia celeilalte Asii, la nu mai mult de un metru de ea. Aceasta, Rezvan pe numele ei persan, Paradis în traducere, s-a revărsat ca un șuvoi în afară, rupând orice diguri, ca un strigăt al materiei voluptuoase care-și găsește împlinirea în chiar exuberanța și foamea cu care devorează viața. Undeva, într-o latură care poate nici
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
aceeași perspectivă ca să înfățișeze epoci de glorie a țării, cea a unei fete sărace, pornită într-o aventură în cursul căreia își află rostul existenței, trăiește experiența iubirii, descoperă treptat lumea și secretele unei arte. Atât Okuni cât și tânăra persană au în comun inteligența ce se însoțește cu o inocență deconcertantă, autenticitatea sentimentelor și mai ales pasiunea pe care și-o urmează, dansul și țesutul, indiferent de câte obstacole li se pun în cale. Arte fabuloase Teatrul Kabuki și arta
Teatru Kabuki și covoare de Isfahan by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7695_a_9020]
-
născut și au înflorit. În 2008, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu a venit și o faimoasă trupă de Kabuki, pentru prima oară publicul de la noi a avut prilejul să vadă asemenea spectacole de ținută artistică înaltă. Despre covoarele persane de Ishahșn aduse în vremuri mai vechi sau recente la noi, nu știu, dar nu este prea greu de imaginat că ele n-ar fi făcut podoaba unor palate domnești sau a caselor boierești. Și teatrul kabuki și covoarele de
Teatru Kabuki și covoare de Isfahan by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7695_a_9020]
-
o evoluție extrem de interesantă, într-un joc permanent între inovație și tradiția abia coagulată, cu amalgamul de elemente artistice diverse: muzică și dans, costume și decor, text literar și declamație, "tablouri vivante" și scene pline de mișcare. Cât despre covoarele persane, "Nota autoarei" de la sfârșitul romanului Sângele florilor dezvăluie documentarea serioasă privind spiritualitatea încifrată în modelele și culorile acestora, simboluri legate de credințele vechiului Iran. Și aici se întrevede așadar o artă rară, bazată pe o tradiție esoterică, care și-a
Teatru Kabuki și covoare de Isfahan by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7695_a_9020]
-
de tânăra ucenică, după învățătura primită de la unchiul ei Gostaham: "încântă ochiul cu modele, dar nu-l obosi; surprinde privirea, dar n-o orbi." O privire atentă ne lămurește că Anita Amirrezvani a combinat în roman două feluri de țesături persane, una a covoarelor, alta a poveștilor. Paginile încântătoare se compun din povești: cinci din cele șapte istorii presărate de-a lungul capitolelor provin din poveștile iraniene sau islamice, iar două, care încheie Capitolul Unu și Șapte îi aparțin scriitoarei, sunt
Teatru Kabuki și covoare de Isfahan by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7695_a_9020]
-
prima, Okuni din Izumo fiind figură istorică, intrată în legendă încă din tipul vieții, a doua fiind un personaj imaginat de autoare, care nici nu îi dă nume în semn de omagiu față de numeroși meșteri care au creat faimoasele covoare persane. Fiecare iubire pe care o stârnește Okuni sau pe care o trăiește nu-i aduce decât vremelnic fericirea. Logodnicul părăsit din Izumo o urmărește hotărât s-o distrugă, toboșarul căruia îi datorează inițierea în teatru o trădează de mai multe
Teatru Kabuki și covoare de Isfahan by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7695_a_9020]
-
ori, iubirea partenerului ei de dans ori a nobilului flautist stau mereu în umbra pasiunii ei pentru dans. Târziu, când îi pierde pe toți, Okuni înțelege că a pus mai presus de toate dansul care i-a adus bucurie. Tânăra persană are parte de altă experiență, cea a căsătoriei temporare, decisă printr- un contract acceptat de ambele părți, sigheh. Și în cazul ei, mai presus de plăcere, stă dorința de a-și împlini cealaltă menire. Covoarele pe care le țese o
Teatru Kabuki și covoare de Isfahan by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7695_a_9020]
-
fără patetismul-grimasă al conglomeratelor din climate fosforescente. Th. Pallady, răsfrânge în sufletul și-n arta sa Parisul. Adevăratul Paris, nu Parisul parizian din care străinii și-au făurit o imagine de frivolitate: clinchete și foșnet de mătasă, culori vii, bazar persan, carte poștală colorată care se veselesc, prin cabarete, până la ziuă. Parisul grav, cu surâs melancolic, mai mult al frunții decât al buzelor, Parisul cărților și-al pietrelor auguste. Lumină a cărei prezență o simți. Smulgi frumusețea care se ascunde, în
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
relief și de climă suprapuse celor atât de viu redate de ilustrul înaintaș. Trama respectă datele strict istorice privind temerara încercare din anul 401 a. C. a lui Cirus cel Tânăr de a-și detrona fratele, pe Artaxerxe, stăpânitorul imensului regat persan. Armatei de mercenari asiatici, Cirus îi adăugase un corp format din 13.000 de voluntari greci, ce aveau să descopere cu întârziere că nu despre reprimarea acțiunilor răzlețe ale unor triburi era vorba, ci de o miză riscantă ce avea
Premii literare italiene în 2008 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/7606_a_8931]
-
și cultivată în sine: "Albă-ca-Zăpada are/ 7 feluri de pisici, -/ de alt soi e fiecare,/ iar pisoii sunt pitici.// Cea dintâi între princese/ e un siamez (dar n-am/ să vă spun exact prin ce se/ ilustrează acest neam).// Un persan albastru, - a II-a/ (rasa i-o cunosc pe sfert)/ are botul ud ca roua/ fi^ndcă bea tot lapte fiert.// Ce-i mai albă ca zăpada,/ pe a III-a n-o prea rabd/ (dar pe Albă-ca-Zăpada/ nu o
Cartea Micului Print (Șerban Foarță) by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/7646_a_8971]
-
în sanscrită și ne-a parvenit prin limba romani a țiganilor? Ce să mai vorbim de alcov, atestat la mijlocul secolului XIX în poezia lui Costache Conachi, care l-a descoperit în rusă sau în franceză, dar care este la origine persan? Sunt sigur că nu știați (nu știu nici eu, cu toată istoria limbii făcută în facultate cu Byck, Rosetti și Graur) prin câte transformări poate trece un cuvânt în decursul călătoriei lui prin timp. De exemplu, chiar alcovul poetului. În
Viața și moartea cuvintelor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5734_a_7059]
-
rute a petrolului în cazul izbucnirii unui conflict armat deschis între Teheran și Vest. Manevrele marinei, cu nume de cod “Velayat-e 90”, se suprapun unei escaladări a tensiunilor dintre SUA și Iran provocată de programul nuclear al statului islamic. Cuvântul persan “Velayat” se poate traduce prin “supremație” și este în Iran numele planului de apărare al comandantului supreme Aiatolahul Ali Khamenei. Unii analiști militari anticipează că Iranul ar intenționa să blocheze strâmtoarea în cazul în care acuzele SUA privind intenția Teheranului
Iranul a început manevrele militare pe cea mai importantă rută mondială a petrolului () [Corola-journal/Journalistic/58948_a_60273]
-
din istorie, Asăneștii. Andrei Alexandru Căpușan îl evocă pe regele de oțel al anglo-saxonilor, Alfred cel Mare, învingătorul vikingilor. Adrian Nicolescu trece în revistă greșelile de istorie politică la Shakespeare. Marius Sala, într-o istorie a cuvintelor, ajunge la cuvinte persane, cum ar fi sarailie, satrap, sarabandă. Dar să ne oprim aici: voind să semnalăm doar câteva articole valoroase, vedem că suntem siliți să cităm întreg cuprinsul revistei! „Istorie și civilizație" - o publicație care te face s-o citești din scoarță
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6175_a_7500]
-
Elenă Badea Misterul legat de dispariția celor 50.000 de soldați persani ai regelui Cambyses în deșertul Egiptului, în jurul anului 524 î.e.n., despre care Herodot afirmă că au fost înghițiți de o furtună de nisip, a fost elucidat după mai mult de 2.000 de ani. Unul din marile mistere ale Antichității
Misterul armatei înghițite de o furtună de nisip a fost elucidat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62026_a_63351]
-
avea baza militară faraonul. Ulterior, Petubastis, pe atunci un simplu lider rebel, a cucerit mare parte din Egipt și a devenit faraon, fiind încoronat la Memphis. Adevărul a fost însă distorsionat la doar doi ani de la bătălie de către noul rege persan Darius I, care, după ce a cucerit Egiptul și dorind să spele rușinea predecesorului său, a lansat povestea cu furtună de nisip, varianta preluată peste 75 de ani de către istoricul grec Herodot.
Misterul armatei înghițite de o furtună de nisip a fost elucidat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62026_a_63351]
-
afghani au ordonat populației să-și astupe urechile, precum Ulise marinarilor săi, spre a nu auzi cântecul Sirenelor. Nu putem presupune că fundamentalismul islamic este afon prin natură. Cum să ignorăm tradiția excelenței muzicii sufite ori a poeziei arabe și persane? Melodioșii somalezi nu sunt decât victimele cele mai recente ale unei politici ostile în principiu cântecului. Înainte de a ne întreba de ce sau de a lega interdicția de fundamentalismul religios, să vedem ce s-a întâmplat cu muzica și cu poezia
Muzica înainte de toate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6301_a_7626]
-
din jur, Pythia caută să atragă atenția cu o nouă prevestire însoțită de gesturi oraculare grotești. De data aceasta, cuvintele ei reiau aproape întocmai o profeție antică rostită la Delphi, îndemnul adresat atenienilor de a-și părăsi orașul în fața invaziei persane, sfat reprodus de Herodot în Istorii, VII, 140: Nefericiților, ce stați? Fugiți spre capătul lumii/ Casa lăsând în urmă și zidul cetății voastre/ [...]Zeii așteaptă-n picioare nerăbdători/ Temple să cadă și sânge să curgă negru ca smoala./ Gata! Plecați
Oracolul dereglat by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5241_a_6566]
-
constituie antologia lui Șerban Foarță, Mic tratat de pisicologie, Editura Humanitas, 2008). Poemul se naște din fascinație și „reflecție”: instanța producătoare a textului retrăiește, în regimul banalității cotidiene, consternarea lui Montesquieu, cel care se întreba cum e posibil să fii persan. Eugen Suciu se întreabă cum e posibil să fii pisică - pentru că de perși se îngrijește chiar motanul lui autoritar, micul dictator care organizează întregul univers domestic. Spre deosebire de pisica vag demonică a lui Baudelaire, Eustache de pe malul lacului Snagov își exercită
Cronică literară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5129_a_6454]
-
faptul, ceea ce subliniază istoricitatea episodului, că despre el atât Marcu (15, 21), cât și Matei (27, 32) folosesc un termen tehnic, neîntâlnit la niciun scriitor grec, ci numai în înscrisuri sau papirusuri, cel de aggareno, un verb grec de origine persană, ca înseamnă „a sili pe cineva să facă o muncă grea (o corvoadă)”. Prin folosirea sa, cei doi evangheliști subliniază că era normal să rechiziționeze pe cineva pentru a ajuta un condamnat să-și poarte crucea. Acest termen tehnic rarisim
Iisus judecat de Pilat, cel mai important proces din istorie () [Corola-journal/Journalistic/66960_a_68285]
-
au ratat micul lui scop", rațiunea specială pentru care și-a scris toate cărțile, "obiectul", prin excelență, pe care ar trebui, pînă la urmă, "să-l găsească" un exeget în text, "secretul meu", "secret" similar "desenului complex dintr-un covor persan". Pentru a-l impulsiona pe tînărul critic, scriitorul observă că misteriosul "desen" traversează opera lui asemenea unui fir roșu, conferindu-i unitate și sens general, scoțînd-o adică din captivitatea (și capcana) fragmentarității și investind-o cu forța totalității. Numai o
Portretul unui reflector by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6746_a_8071]
-
palat, în episodul de luni. Sulatana Hurrem află de la boierul Rustem despre tatuajul pe care frumoasa Firuze îl poartă pe piele, iar acest desen va aduce dizgrația cadândei. Dar ce reprezenta acesta? Ea era tatuată cu emblema Safavizilor, o dinastie persană, aflată în conflict cu Imperiul Otoman, acest desen fiind dovada cea mai sigură că ademenitoarea femeie era, de fapt, o spioană. Cea care îi dă viață delicatei Firuze este Cansu Dere, o actriță originară din Ankara, Turcia, pe care ați
Suleyman Magnificul: De ce cadâna preferată va fi dată afară din harem by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/65154_a_66479]
-
dintre ei autori de tratate. Repudiând tradițiile (bune și rele) ale familiei, Ahmad Nafisi a plecat de acasă la 18 ani, a studiat și s-a descurcat în viață de unul singur, a fost un mare iubitor al literaturii clasice persane și un excelent cunoscător al literaturii occidentale, a publicat trei cărți pentru copii, pe vremea ultimului șah a ajuns primar al Teheranului. Când a fost închis în urma unui denunț mincinos, și-a petrecut timpul în pușcărie citind romane franțuzești și
După moartea părinților by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6536_a_7861]
-
a observat că unul dintre cei cinci pui născuți de o pisică sălbatică din Montana, este diferit de ceilalți, deoarece avea o blană ondulată. Puiul ciudat era o femelă, care, ajunsă la maturitate, a devenit partenera unui mascul de rasă Persană. Puii rezultați din această împerechere au făcut parte dintr-o nouă rasă, pe care stăpâna pisicilor a numit-o Selkirk, după numele bunicului ei, fiind, astfel, prima rasă de feline care a primit un nume inspirat din cel al unei
Pisica Poodle, noua rasă de felină domestică, adorabil de pufoasă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63980_a_65305]
-
și proprietarul ei nu a mai putut niciodată să o recupereze", a mai spus Mazar. Ținând cont de epoca și de felul în care acele obiecte au fost descoperite, Eilat Mazar crede că acestea au fost "abandonate în contextul cuceririi persane a Ierusalimului în anul 614 e.n.", se afirmă în același comunicat.
Comoară descoperită într-un loc sacru pentru cele 3 religiii abrahamice by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63414_a_64739]