282 matches
-
împacă autoritatea educatorului cu libertatea elevului. În aceste condiții, autoritatea, decurgînd din "grația divină", nu mai este constrîngătoare, ci eliberatoare; "ea nu comandă și nu dirijează decît pentru a-i servi (copilului) în realizarea destinării sale eterne" (11, p. 60). Personalistul italian LUIGI STEFANINI (1891-1956) ține în spirit personalist să atragă atenția că obiectul educației nu este omul abstract, ci "acest copil", "această persoană", în toată singularitatea sa. În consecință, acțiunea educatorului constă nu în a transmite o "știință impersonală", valabilă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
condiții, autoritatea, decurgînd din "grația divină", nu mai este constrîngătoare, ci eliberatoare; "ea nu comandă și nu dirijează decît pentru a-i servi (copilului) în realizarea destinării sale eterne" (11, p. 60). Personalistul italian LUIGI STEFANINI (1891-1956) ține în spirit personalist să atragă atenția că obiectul educației nu este omul abstract, ci "acest copil", "această persoană", în toată singularitatea sa. În consecință, acțiunea educatorului constă nu în a transmite o "știință impersonală", valabilă pentru toată lumea, fără deosebire, ci în solicitarea "ființei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
domeniul educației practice, apelul la mijloacele extraordinare pe care Dumnezeu ni le-a hărăzit dă acțiunii noastre educative o eficacitate profundă, fără asemănare cu mijloacele omenești pe care noi putem să le punem în mișcare" (13, p. 381). În general, personaliștii, ca de altfel, cum vom vedea, și existențialiștii pun un accent special pe factorii emoționali ai educației; aceștia, mai mult decît discursul logic, favorizează apelul la grație, la comunicare de tip personalist (14, p. 103). Filosofia lui EMMANUEL MOUNIER, care
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
punem în mișcare" (13, p. 381). În general, personaliștii, ca de altfel, cum vom vedea, și existențialiștii pun un accent special pe factorii emoționali ai educației; aceștia, mai mult decît discursul logic, favorizează apelul la grație, la comunicare de tip personalist (14, p. 103). Filosofia lui EMMANUEL MOUNIER, care se vrea o soluție a deplinei umanizări, caută să ofere unele elemente mai adecvate realității contemporane. Aceasta, cu atît mai mult cu cît, încă din 1932, Mounier afirma că personalismul are în
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Filosofia lui EMMANUEL MOUNIER, care se vrea o soluție a deplinei umanizări, caută să ofere unele elemente mai adecvate realității contemporane. Aceasta, cu atît mai mult cu cît, încă din 1932, Mounier afirma că personalismul are în vedere o revoluție personalistă și comunitară, adică o transformare revoluționară atît a persoanei, cît și a societății. Într-adevăr, în concepția sa, o astfel de revoluție presupune reformarea ființei umane, pentru ca aceasta să se poată împlini pe sine sub aspect spiritual și moral; toți
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să se poată împlini pe sine sub aspect spiritual și moral; toți oamenii, indiferent de categoria lor socială, vor putea trăi ca persoane într-un univers, un "univers personal" dominat de iubire și caritate. Pentru Mounier, ca și pentru ceilalți personaliști, mai întîi are loc "revoluția personalistă" care pregătește "revoluția comunitară", întîi transformarea persoanei și apoi, pe această bază, transformarea socială. "Educația trebuie să prepare terenul" spune Mounier (15), inversînd relația marxistă dintre "bază" și "suprastructură". Em. Mounier, ca întreaga filosofie
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sub aspect spiritual și moral; toți oamenii, indiferent de categoria lor socială, vor putea trăi ca persoane într-un univers, un "univers personal" dominat de iubire și caritate. Pentru Mounier, ca și pentru ceilalți personaliști, mai întîi are loc "revoluția personalistă" care pregătește "revoluția comunitară", întîi transformarea persoanei și apoi, pe această bază, transformarea socială. "Educația trebuie să prepare terenul" spune Mounier (15), inversînd relația marxistă dintre "bază" și "suprastructură". Em. Mounier, ca întreaga filosofie personalistă, a căutat să depășească explicarea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mai întîi are loc "revoluția personalistă" care pregătește "revoluția comunitară", întîi transformarea persoanei și apoi, pe această bază, transformarea socială. "Educația trebuie să prepare terenul" spune Mounier (15), inversînd relația marxistă dintre "bază" și "suprastructură". Em. Mounier, ca întreaga filosofie personalistă, a căutat să depășească explicarea unilaterală a devenirii ființei umane fie numai prin factori interni, fie numai prin factori externi. În concepția sa, devenirea este un proces simultan de auto și eteroformare. Omul este atît rezultatul propriei sale creații, cît
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
creații, cît și al unor intervenții exterioare. În felul acesta, aprecia filosoful francez, personalismul depășește atît soluția "biologică" (freudismul), care pune accentul pe instinct, cît și pe cea "economică" (marxismul) în care locul primordial îl ocupă condițiile vieții materiale. Soluția personalistă este explicit una spiritualistă, care aspira să se întemeieze pe dimensiunile cele mai profunde ale omului. Spiritul este o infrastructură" (16, p. 28); de spiritual depinde întreaga configurație a omului și a lumii sale. Potrivit concepției lui Em. Mounier, ființei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să fac apel la concepte în legătură cu care nici filosofii existențialiști, nici comentatorii lor n-au ajuns la o înțelegere. Voi prezenta doar cîteva idei simplificate poate ca introducere la teoriile despre educație ale unor existențialiști, teorii care ca și cele personaliste chiar dacă nu vor fi adoptate, datorită valorii lor practice limitate oferă prin subtilele analize critice ale educației contemporane valoroase sugestii și subiecte de reflecție. Pentru existențialism importantă nu este atît cunoașterea, cît trăirea, interesînd mai puțin filosofia ca atare și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
medieval și Renașterea, Paris, 1932. Apud ANDREI OȚETEA, Renașterea, Editura Științifică, București, 1964. 7 bis. TOMA D'AQUINO, De magistro, Editura Humanitas, București, 1994. 8. A. S. RUGIU, Storia sociale dell'educazione, Principate Editore, Milano, 1987. 9. LUDWIG GRÜNBERG, Critica filozofiei personaliste, Editura Științifică, București, 1962. 10. GH. VLĂDUȚESCU, Personalismul francez, Editura Științifică, București, 1971. 10 bis. EMMANUEL MOUNIER, Le Personnalisme, Paris, P.U.F., 1950. Apud GH. VLĂDUȚESCU, op. cit., p. 21. 11. LUCIEN LABERTHONNIÈRE, Théorie de l'éducation, 10e édition, J.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Personalismul francez, Editura Științifică, București, 1971. 10 bis. EMMANUEL MOUNIER, Le Personnalisme, Paris, P.U.F., 1950. Apud GH. VLĂDUȚESCU, op. cit., p. 21. 11. LUCIEN LABERTHONNIÈRE, Théorie de l'éducation, 10e édition, J.Vrin, Paris, 1933. 12. LUIGI STEFANINI, Pedagogia personalistă, raport la primul Congres internațional al învățămîntului universitar de științe pedagogice, "Gând", sept. 1953, apud F. SCIACCA (sub dir.), op. cit., p. 1133. Dintre lucrările lui L. Stefanini semnalăm: II rapporto educativo, proemio alla scienza dell'educazione, 1932; Metafisica della persona
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
orizontul filosofiei contemporane III.1. Explicarea omului în energetism și în personalismul energetic / 185 III.1.a. Sensuri energetiste în Știință și energie / 185 III.1.b. Energetismul lui Wilhelm Ostwald și filosofia personalismului energetic / 189 III.2. Modele antropologice personaliste / 198 III.2.a. Sensurile filosofiei personaliste la C. Rădulescu-Motru / 198 III.2.b. Filosofia personalistă a lui Charles Renouvier / 201 III.2.c. Modelul personalist al lui Emmanuel Mounier / 207 III.3. Formula sintetică a situării personalismului energetic în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în energetism și în personalismul energetic / 185 III.1.a. Sensuri energetiste în Știință și energie / 185 III.1.b. Energetismul lui Wilhelm Ostwald și filosofia personalismului energetic / 189 III.2. Modele antropologice personaliste / 198 III.2.a. Sensurile filosofiei personaliste la C. Rădulescu-Motru / 198 III.2.b. Filosofia personalistă a lui Charles Renouvier / 201 III.2.c. Modelul personalist al lui Emmanuel Mounier / 207 III.3. Formula sintetică a situării personalismului energetic în filosofia contemporană / 213 Încheiere: Personalismul energetic între
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a. Sensuri energetiste în Știință și energie / 185 III.1.b. Energetismul lui Wilhelm Ostwald și filosofia personalismului energetic / 189 III.2. Modele antropologice personaliste / 198 III.2.a. Sensurile filosofiei personaliste la C. Rădulescu-Motru / 198 III.2.b. Filosofia personalistă a lui Charles Renouvier / 201 III.2.c. Modelul personalist al lui Emmanuel Mounier / 207 III.3. Formula sintetică a situării personalismului energetic în filosofia contemporană / 213 Încheiere: Personalismul energetic între cunoașterea și recunoașterea de sine a omului / 215 Bibliografie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
b. Energetismul lui Wilhelm Ostwald și filosofia personalismului energetic / 189 III.2. Modele antropologice personaliste / 198 III.2.a. Sensurile filosofiei personaliste la C. Rădulescu-Motru / 198 III.2.b. Filosofia personalistă a lui Charles Renouvier / 201 III.2.c. Modelul personalist al lui Emmanuel Mounier / 207 III.3. Formula sintetică a situării personalismului energetic în filosofia contemporană / 213 Încheiere: Personalismul energetic între cunoașterea și recunoașterea de sine a omului / 215 Bibliografie / 227 Rezumat / 243 Abstract / 247 Argument la ediția a doua
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
constă numai în semnalarea, de către autor, a legăturilor dintre opera sa și cultura română, ci, mai cu seamă, în locul pe care această operă, odată încheiată, îl ocupă în orizontul cultural românesc. Cultura română i-a oferit, după propria mărturisire, viziunea personalistă asupra lumii. Într-un articol din "Convorbiri literare" din 1933, C. Rădulescu-Motru afirma prezența a două filoane spirituale în filosofia românească: filosofia de erudiție a profesorilor greci și tradiția filosofică autohtonă. Prima oferă extensiune reflexiunii filosofice, a doua, intensiune. Tradiției
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din 1933, C. Rădulescu-Motru afirma prezența a două filoane spirituale în filosofia românească: filosofia de erudiție a profesorilor greci și tradiția filosofică autohtonă. Prima oferă extensiune reflexiunii filosofice, a doua, intensiune. Tradiției filosofice autohtone îi este propriu și un accent personalist. Mai mult: "adevărata filosofie începe, nu după ce s-au adunat multe cunoștințe asupra naturii externe, căci atunci ea n-ar mai începe niciodată: cunoștințele asupra naturii sunt sortite să se înmulțească la infinit; adevarata filosofie începe de îndată ce experiența intimă a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai începe niciodată: cunoștințele asupra naturii sunt sortite să se înmulțească la infinit; adevarata filosofie începe de îndată ce experiența intimă a vieții personale și-a găsit un rost care este în armonie cu cât mai multe cunoștințe asupra naturii"4. Ipoteza personalistă va deveni una dintre coordonatele sistemului. Persoana este unitate microcosmică, univers în miniatură; ea înfăptuiește cunoaștere și tot ea face posibil, prin structura și prin statutul său de unitate energetică, acordul dintre acțiunile sale și propria cunoaștere, îndeplinind, datorită aceluiași
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în absența transcendentului divin sau a imanentului spiritual, iar pe de altă parte, reacția la această mișcare riscă, paradoxal, să elimine omul însuși din spațiul umanului; teoria filosofică asupra personalității, care trebuie interpretată, prin raportare la filosofia contemporană, ca proiect personalist. Modelul explicației antropologice (împreună cu interogațiile care îl justifică) este personalist-energetic, iar personalismul și energetismul sunt integrate filosofiei contemporane. Modalitățile de abordare, soluțiile construite și conceptele modelate sunt în spiritul filosofiei contemporane, adică ele fac parte din orizontul acesteia. De asemenea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
relații dintre personalismul energetic și filosofia lui Kant, cea din urmă fiind socotită adesea ca principală sursă aporetică pentru cea dintâi. Intenția mea este de a argumenta, pe temeiul acestei interpretări, ideea că personalismul energetic este o specie a filosofiei personaliste, o variantă a personalismului contemporan. Opțiunea pentru o asemenea încercare se întemeiază pe faptul că în opera sa, C. Rădulescu-Motru formulează enunțuri despre om care alcătuiesc împreună o unitate teoretică înlăuntrul căreia noțiunea personalității (a omului, în înțelesul filosofului) reprezintă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru se ridică "până la schițarea unei concepții proprii, pe temelii kantiane"12. Mircea Djuvara evidenția faptul că finalismul constituie elementul kantian permanent în filosofia lui C. Rădulescu-Motru. Influența lui Kant este mai consistentă în teoria cunoașterii și în doctrina personalistă ale lui C. Rădulescu-Motru, susține Simion Ghiță; potrivit lui Gheorghe Al. Cazan, doctrina lui Kant, față de personalismul energetic, face "oficiul unei indicații". Iar mai aproape de noi, Alexandru Surdu aprecia: "C. Rădulescu-Motru, chiar după propriile sale mărturii, a fost inițial un adept
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
noastre și că inteligența noastră însăși este un element al realității: cum deci o idee, care nu este decât o parte a unei părți, ar putea să îmbrățișeze Totul?"15 A doua problemă kantiană însușită de Rădulescu-Motru în reconstrucția filosofică personalist energetică este, cum am amintit, aceea referitoare la personalitate, la libertatea voinței și la posibilitatea omului de-a-fi și într-un orizont al scopurilor, nu numai în unul al cauzelor și efectelor. Dar "Kant clădește întregul edificiu al filosofiei sale pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
asupra personalității nu este o simplă generalizare a faptelor oferite de psihologie și de alte științe, căci ea depășește și limitarea metodologică "pozitivistă" și experiența științifică propriu-zisă, legată de experiment și de verificare a ideilor prin teste empirice. Originalitatea proiectului personalist energetic, desfășurarea lui într-o reconstrucție filosofică având un principiu propriu de punere în ordine a discursului, poate primi probe; desigur, prin interpretare. Dar originalitatea nu poate fi gândită în sine, ci numai pe temeiul "lucrării" gândului originar în cazul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
despre o "logică formală" existențialistă "interpretată" prin filosofiile care participă la ea; de fapt, ea este pusă să ordoneze un conținut de idei (întrebări, probleme, soluții, "teme" etc.). La fel spunem despre personalism: există o "logică formală" "interpretată" în filosofiile personaliste, între acestea aflându-se și personalismul energetic. (Termenul "interpretare" activează aici două sensuri, vizate în complementaritatea lor: cel în care îl folosesc logicienii atunci când dau valori unor variabile ce alcătuiesc o formulă, în cazul nostru "formula" fiind o anumită "logică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]