220 matches
-
perspectiv] moral] nu înseamn] c] este recomandabil] urm]rirea lui. Moralitatea unei acțiuni nu este deci singurul criteriu de care ar trebui s] ne servim când decidem s] action]m într-un anumit fel. O acțiune poate fi permis] din perspectiv] moral], dar nes]n]toas] din perspectiv] strategic]. Realizarea ei este nerecomandat] pentru c] nu este spre binele pe termen lung al unei persoane sau pentru c] este ofensiv] în raport cu gusturile noastre ori pentru c] ne distrage de la acțiuni mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
urm]rirea lui. Moralitatea unei acțiuni nu este deci singurul criteriu de care ar trebui s] ne servim când decidem s] action]m într-un anumit fel. O acțiune poate fi permis] din perspectiv] moral], dar nes]n]toas] din perspectiv] strategic]. Realizarea ei este nerecomandat] pentru c] nu este spre binele pe termen lung al unei persoane sau pentru c] este ofensiv] în raport cu gusturile noastre ori pentru c] ne distrage de la acțiuni mai valoroase. 4) Critică modific]rilor kantiene Criticile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Spre deosebire de contractele de afaceri, „contractele” sexuale sunt rareori exprimate sau subiect al unor negocieri complexe. Cum știm când un contract este pe cale de a se încheia și ce aștept]ri rezonabile pot fi formulate? Cum poate fi sexul permis din perspectiv] moral], dar d]un]tor binelui nostru pe termen lung și fericirii noastre? Noțiunea de „exploatare” nu este oare maleabil] și nedeterminat]? Nu cumva slogane nedeterminate de genul „este greșit s] îl folosești pe cel]lalt” și „este greșit s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
feministele mai puțin radicaliste și nonfeministele insist] c] o asemenea situație nu este necesar] și, de asemenea, c] ea limiteaz] alegerile femeilor și neag] chiar și posibilitatea teoretic] de a se angaja într-o activitate heterosexual] consensual] neexploatativ]. Din aceast] perspectiv] radical], b]rbatul este incapabil de la natur] s] fie altfel decât opresiv și exploatator. Abordarea separatist] pare deficitar], deoarece, desi începe cu o def]imare general] a ideii unei naturi umane anistorice, se încheie bazându-se chiar pe o asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moralei, si nu din cauza faptului c] își iubesc copiii. Argumentul similar în cazul prietenilor sau al soților. Am putea stabili în continuare relații cvasiapropiate, dar acestea ar fi fondate pe reguli morale generale, nu pe atracție sau alegere personal]. Aceast] perspectiv] elimin] câteva dintre beneficiile primare ale relațiilor personale: de exemplu, faptul c] ele ne susțin imaginea pozitiv] despre sine. Relațiile apropiate sunt cele în care oamenii ne plac pentru ceea ce suntem, pentru caracterul nostru. Astfel, atunci când cineva te iubește, te
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și în cazul durerii sau pl]cerii psihologice, deși acestea sunt mai greu de cuantificat. Utilitariștii întâmpin] ins] probleme atunci când este vorba de situatii care implic] uciderea. S] ne întoarcem la exemplul lui Regan și s] îl analiz]m din perspectiv] utilitarist]. Pentru un utilitarist, exemplul cu barca de salvare devine extrem de complex. Deoarece deciziile trebuie s] fie bazate pe o gam] întreag] de considerente, vom clarifica mai întâi exemplul. Aruncarea oric]ruia dintre pasageri peste bord va avea efecte asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ilegale. Și totuși, modelul muncii că „marf]” își menține amprenta puternic] asupra afacerilor, implicând manageri și directori, muncitori calificați și necalificați. Din aceast] cauz], etică afacerilor s-a concentrat în ultimul timp pe noțiuni precum drepturile angajaților și, dintr-o perspectiv] diferit], asupra noțiunii de loialitate fâț] de companie. De altfel, dac] o companie își trateaz] angajații că pe niște m]rfuri dispensabile, nu ar trebui s] fim surprinși dac] angajații vor vedea în acea companie doar o surs] temporar] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în special pentru activit]țile cooperative, fie activit]ți comune, fie activit]ți care se bazeaz] în mod indirect pe cooperarea altora. În această const] relevanță special] a situațiilor amintite pentru politic], care este cooperativ] în mod deosebit din aceast] perspectiv]. Compromisul este un fel de negociere în care mai mulți agenți, care v]d avantaje în eforturile cooperative, accept] s] continue într-un fel în care fiecare trebuie s] renunțe, cel putin temporar, la unele scopuri, interese sau politici proprii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
discuțiile legate de etică r]zboiului și descurajarea nuclear] susțin, de obicei, poziții și politici destul de diferite de practicile reale ale statelor. Analizele etice atente tind s] submineze profund teoriile acceptate legate de r]zboi, pace și securitate. Pacifismul Din perspectiv] realist], r]zboiul este justificat atunci cand servește interesului național și nejustificat atunci când este împotriva acestuia. Interesele altor state sau națiuni sunt considerate, în cea mai mare parte, irelevante, cu excepția cazului în care pot fi folosite ca mijloc de atingere a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
zboi. Cerință discrimin]rii este astfel un corolar al teoriei jus ad bellum. Această contrazice viziunea standard conform c]reia jus ad bellum și jus în bello sunt independente din punct de vedere logic (Walzer, 1997, p. 21). Din aceast] perspectiv] standard, soldații care lupt] pentru o cauz] dreapt] și cei care lupt] pentru o cauz] nedreapt] sunt supuși acelorași constrângeri în ceea ce privește folosirea violenței. Dac] privim ins] lucrurile din perspectiva pe care am incercat s] o schițez, acest fel de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a unei persoane nevinovate.) Dar, dac] este inacceptabil s] ucizi din cauza naturii actului, si nu din cauza naturii actului considerat că întâmplare, atunci inacceptabilitatea să trebuie s] fie legat] de natură relațiilor dintre agent, acțiunile sale și consecințele acelor acțiuni. Aceast] perspectiv] plaseaz] ins] accentul nu pe victim], ci pe agent, afectând astfel înțelegerea eticii actului uciderii. A ucide este inacceptabil din cauza efectelor acestei acțiuni asupra victimei, nu din cauza felului în care agentul este legat prin acțiunea să de moartea victimei. (Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau este dep]sit în cazurile în care formarea unei intenții recunoscute că imorale ar putea preveni consecințe dezastruoase, așa cum mulți susțin c] este cazul intențiilor implicate în practică descuraj]rii (Kavka, 1987, capitolele 1 și 2). Aceast] din urm] perspectiv] pare s] fie sprijinit] de morală simțului comun. Dac] o obiecție moral] adus] descuraj]rii nu se bazeaz] în întregime pe considerații asupra consecințelor, aceasta nu înseamn] c] descurajarea implic] persoane cu intenții imorale (care, în cazul nostru, nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra Europei de Vest s] poat] fi transformat într-un r]zboi nuclear la scar] global]. Teoreticienii acestui sistem doresc că Uniunea Sovietic] s] cread] c] un eventual r]zboi va fi unul nuclear de natur] strategic] împotriva Statelor Unite. Aceast] perspectiv], cred ei, ofer] cea mai eficient] descurajare a unei agresiuni sovietice. S] observ]m aici c] inițierea deliberat] a unui r]zboi nuclear este cea care m]rește eficientă descuraj]rii agresiunii convenționale. (Astfel, riscul unui atac convențional este cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s-ar afla, în mod firesc, în contrast cu utilitarismul; utilitariștii (de exemplu, J.S. Mill) încercau s] susțin] faptul c] exist] doar un singur Principiu Suprem. Dar în zilele noastre, un intuiționist este considerat a fi o persoan] care are o anumit] perspectiv] asupra felului în care reușim s] ne d]m seama care acțiuni sunt corecte și care sunt greșite. În acest sens, intuiționiștii pretind c] înțelegem principiile morale de bâz] prin intuiție și acest lucru poate fi crezut f]r] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-l determina s] se opreasc] din ceea ce face său s]-și schimbe intențiile, f]r] a avea nevoie de ajutorul unei dorințe independente. Aceste percepții morale (pe post de motive pentru noi) pot s] ne motiveze în felul lor. Aceast] perspectiv] este una internalist] și din aceast] cauz] este în general preferat] externalismului lui Ross. Externalismul nu a fost niciodat] plauzibil și, întrucât a ap]rut că un rezultat direct al aplic]rii p]rerilor lui Hume despre motivație la p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
e vorba despre judecat] și nu despre percepție când consider]m faptul c] se apropie un autobuz drept motiv pentru a nu trece inc] stradă. În orice caz, toate acestea sunt extrem de controversate în stadiul actual al filosofiei (pentru o perspectiv] diferit], vezi capitolul 35, „Realismul”). Ceea ce am incercat s] fac pan] aici este s] prezint obiecțiile cele mai eficace care au fost aduse intuiționismului lui Ross și Prichard și în continuare s] vedem cum ar putea proceda cineva pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi interpretat ca un fel de r]spuns la ceea ce exist] independent. În schimb, ar trebui s] accept]m c] proiect]m propriet]ți morale într-o lume care nu are în ea ins]și astfel de propriet]ți. (Aceast] perspectiv] a ajuns s] fie cunoscut] sub numele de proiectivism.) Exist] dou] modalit]ți de a r]spunde acestui atac. Prima este s] discut]m contradictoriu cu McDowell c] valorile într] în relații cauzale, chiar dac] nu se poate spune c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ușoar] pe care ar putea s] o aib]? Dac] își imagineaz] situația recurgerii la avort, este ea liniștit] sau îngrozit] la gîndul acesta? Hume concluzioneaz] c], în stadiul final al analizei, „morală este determinat] de sentiment”. Oamenii au preferat aceast] perspectiv] din diferite motive, unele dintre ele bune, altele mai puțin bune. Uneori, oamenii îmbr]țișeaz] subiectivismul etic deoarece îl asociaz] cu o atitudine de tolerant]. Trebuie s] fim toleranți, spun ei, cu cei care ne dezaprob]. Fiecare persoan] are dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rui alt lucru. Gândiți-v] ce ciudat ar fi. Nu i-ar afecta dac] lor li s-ar întâmpla aceste lucruri? Nimeni care nu a c]zut prad] unei patologii însp]imânt]toare n-ar putea s] aprobe o asemenea perspectiv]; din contr], oricine care este într-adev]r tentat s] adopte aceast] concepție în viață real], si nu doar tentat s] o apere cu prilejul unui seminar de filosofie - ar trebui s] caute ajutorul psihologului. Aceast] dezaprobare a nihilismului moral ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi de nerezolvat sau, cel putin, nu ar putea fi soluționate pe c]i raționale. Bineînțeles, s-ar putea crede c] rațiunea n-ar mai avea nici un rol în etic]. Totuși, într-o ultim] încercare de a formula o perspectiv] subiectivist] potrivit] pentru judecată etic], am putea spune c]: un lucru este corect din punct de vedere moral dac] analiza naturii și a consecințelor sale ar genera sau ar susține un sentiment de aprobare a acestui lucru de c]tre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar respinge posibilitatea existenței unui adev]r unic despre structura universului. La urma urmei, diversitatea în credințe ar putea rezulta din grade variate de înțelepciune. Sau e posibil ca popoare diferite s] aib] propriile perspective limitate despre adev]r, fiecare perspectiv] fiind distorsionat] în felul s]u. Uneori se crede c] m]sura și profunzimea dezacordului în etic] arăt] c] judec]țile morale nu sunt doar judec]ți despre fapte, c] ele nu afirm] ceva adev]rât sau fals despre lume
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
criterii aplicabile tuturor codurilor morale. O versiune mai rezonabil] a relativismului normativ ar trebui s] ne permit] s] emitem o judecat] despre alte persoane care au valori substanțial diferite de ale noastre. Chiar dac] aceste valori diferite sunt „dintr-o perspectiv] neutr]” la fel de justificate că și ale noastre, tot suntem îndrept]titi s] numim r]u sau monstruos ceea ce contrazice cele mai importante valori ale noastre. Ce avem dreptul s] facem în lumina acestor judec]ți este cu totul alt] problem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru a interveni este impunerea valorilor noastre și consider]m c] nu avem un argument mai obiectiv pentru perspectiva noastr] moral] decât au ceilalți pentru ale lor. Sursă acestei sov]ieli este o tr]s]tur] a moralei noastre. O perspectiv] liberal], contractualist] este parte a vieții etice a Occidentului postmodernist, fie c] o recunoaștem sau nu (vezi capitolul 15, „Tradiția contractului social”). Vrem s] ne comport]m fâț] de ceilalți în așa fel încât acțiunile noastre s] poat] fi justificate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îndeplini obligațiile și îndatoririle instituționale. Individul face ceea ce este bine cu scopul de a-și p]stră instituțiile. Nivelul C. Nivelul postconvențional și principial Etapă 5 Etapă drepturilor cu întâietate și a contractului social. O persoan] recunoaște c] exist] o perspectiv] rațional] conform c]reia exist] valori și drepturi - precum viață și libertatea - care nu își datoreaz] importantă instituțiilor sociale, si care trebuie susținute în orice societate. Altfel, cineva este preocupat că legile și îndatoririle fâț] de societate s] se bazeze
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tez] extrem de stimulativ]: ne începem viața dintr-un punct de vedere egocentric și, prin dezvoltare cognitiv], atât datorit] efortului nostru de a rezolva conflicte din ce in ce mai complexe, cât și a capacit]ții noastre de împ]rt]sire, ajungem s] avem o perspectiv] moral] din ce in ce mai altruist] și mai orientat] spre alții, perspectiv] a c]rei deplin] expresie este atins] în Etapa 6. Kohlberg susține c] fiecare etap] superioar] reprezint] o form] de dezvoltare cognitiv] care constituie de fapt și o form] de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]