174 matches
-
realizare a coeziunii sintactice; analiza fenomenelor de semie/ polisemie, a dimensiunii intensionale, respectiv extensionale a semanticii acestui tip de limbaj; identificarea principalelor clase și relații semantice cultivate în comunicarea politică; investigarea formelor de manifestare a intenționalității și a modalităților de persuadare valorificate de emitentul politic; analiza efectelor pe care le generează la nivelul receptării și a problematicii relației emitent politic receptor. Descrierea parametrilor semiozei politice este complinită de explicitarea mecanismelor care stau la baza funcționalității unui astfel de limbaj. Concretizarea limbajului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
manifestare. Variațiile sintactice, topica, recursul la construcții fixe, utilizarea cu predilecție a anumitor raporturi sintactice devin mărci ale situării locutorului în raport cu referențialul reprezentat, reflectând apartenența politică și afinitățile ideologice ale acestuia. În comunicarea politică, expresia stă sub semnul imperativelor de persuadare a publicului receptor, iar opțiunea pentru o organizare sau alta a semnului verbal denotă interesul pentru suscitarea unor efecte particulare la nivel de receptare. Dintre transformările sintactice, omisiunile, elipsa, complexitatea, succesiunea semnelor verbale, raporturile sintactice de coordonare și de subordonare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a-și adecva discursul la datele contextului extralingvistic și la finalitățile manifestării discursive, determină selecția mijloacelor de exprimare și organizarea individuală a limbajului jurnalistic. În cazul publicisticii, conținutul informațional al mesajului este dublat de o accentuată componentă pragmatică care urmărește persuadarea publicului cititor, câștigarea adeziunii acestuia față de opiniile, afirmațiile și judecățile gazetarului. Prin urmare, putem spune că producerea/ receptarea mesajelor jurnalistice eminesciene angajează trei instanțe coparticipante: jurnalistul, cititorul și corpusul publicistic și că semnificațiile limbajului politic eminescian nu constituie un dat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mediere, de "traducere" a actelor de pe scena politică, și nu mai are rolul de legitimare a accesului/ menținerii la putere, ca în cazul manifestărilor discursive specifice actorilor politici. Din perspectivă pragmatică, publicistica eminesciană este expresia unor acte perlocutorii care vizează persuadarea cititorului, în sensul acceptării afirmațiilor jurnalistului și al responsabilizării privind deciziile politice. La o primă vedere, raportul dintre jurnalist și cititor pare inegal, dacă avem în vedere statutul, legitimitatea și competențele participanților la actul de comunicare, dar și numărul acestora
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
referentul fiind construit după model analogic, iar accesul la el fiind mediat de cunoașterea ostensivă și discursivă. Conștient de potențialul performativ al cuvântului, Eminescu este adeptul declarat al retoricii lucid și conștient orientate pragmatic. Printre mijloacele cultivate de jurnalist, în vederea persuadării publicului cititor, remarcăm: folosirea exemplelor menite să confere o coloratură familiară ideilor politice prezentate; tehnica citatului revelator; susținerea demersului argumentativ cu date statistice; explicitarea mecanismelor discursive în cadrul unui metadiscurs care însoțește limbajul publicistic eminescian; adresarea directă, instaurând o relație discursivă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a determina schimbări în comportamentul interlocutorului). Din această perspectivă, utilizarea unui limbaj și a unor categorii lingvistice individuale echivalează cu producerea unor efecte particulare la nivel de receptare. Guvernată de finalități specifice, vizând legitimarea ideilor și opțiunilor politice, educarea și persuadarea publicului cititor, responsabilizarea opiniei publice cu privire la problemele țării, exprimarea atitudinii și a opțiunilor politice ale gazetarului ș.a., publicistica eminesciană se remarcă prin strategii discursive particulare, în concordanță cu obiectivele jurnalistului. 5.3.2. Metamorfoze ale relației jurnalist-cititor A vorbi despre
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
presa în educarea opiniei publice și, implicit, în atingerea idealurilor naționale. Cu timpul, caracterul strict informativ al primelor gazete este depășit prin cultivarea unui jurnalism de atitudine, definit prin exprimarea opiniilor gazetarilor față de realitățile prezentate, prin atenția din ce în ce mai mare acordată persuadării opiniei publice. 6.2. Analize cantitative, semantice și pragmatice Analiza contrastivă a limbajului politic, cultivat de presa din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, vizează identificarea, cu ajutorul mijloacelor informatice, a diferențelor înregistrate sub raport semantic, la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ale jurnalistului. La nivel pragmatic, publicistica eminesciană se definește printr-o dinamică particulară a relației jurnalist-cititor, evidențiind fenomenul co-producerii semnificației mesajului jurnalistic. Plecând de la postulatul că, în cazul discursului publicistic, componenta informațională este dublată de o accentuată componentă pragmatică, vizând persuadarea cititorului, câștigarea adeziunii acestuia la opiniile și judecățile gazetarului, am urmărit în analiza noastră particularitățile de manifestare a relației jurnalist-cititor în publicistica eminesciană și mutațiile pe care le înregistrează aceasta de-a lungul celor patru etape de activitate. În acest
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comunicare adresată unui public particular, în timp ce sarcina sa este de a analiza și a aprecia metoda cu ajutorul căreia oratorul își difuzează ideile în rândul publicului său. Astfel, susține autoarea, urmând analiza lui Em Griffin, articolul lui Wichelns consolidează formele de persuadare aristotelice (ethos, logos și pathos) drept modalitatea prin excelență de a evalua discursul public. Această practică a cercetării, numită de Griffin "metoda neo-aristotelică de a practica criticismul retoric", a dat norma cercetării academice, în contextul noului apărut domeniu, timp de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
pe un tip de comunicare adresată unui public particular, în timp ce sarcina sa este aceea de a analiza și a aprecia metoda cu ajutorul căreia oratorul își difuzează ideile în rândul publicului său"11. Articolul lui Wichelns consolidează, după Griffin, formele de persuadare aristoteliene (logos, ethos și pathos) drept modalitatea prin excelență de a evalua discursul public. Această practică a cercetării, pe care Griffin o identifică drept "metoda neo-aristoteliană (de a practica) criticismul (retoric)"12 a dat norma cercetării academice, în contextul noului
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
retorice, de acces la evenimentele comunicaționale reale, autentice, chiar dacă acestea se rezumă, cum scrie Griffin, la "un pumn ridicat în aer, o obscentitate strigată pe stradă sau asedierea unei clădiri"29. Dacă retorica recuperează, într-adevăr, ansamblul mijloacelor disponibile de persuadare, acest lucru va începe, după Black, să se traducă în emergența unor retorici de tip particular: vom avea o "retorică a puterii negrilor" ("Rhetoric of Black Power"), o "retorică a confruntării" ("Rhetoric of Confrontation") și alte asemenea "retorici ale ...", care
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
o analiză critică "ce reinterpretează ușor neo-aristotelianismul - o analiză ghidată de spiritul și, de regulă, de litera textului aristotelian"203, așa cum îl înțelege Hill. Iată interpretarea sa. Forbes Hill declară că, în ce îl privește, "criticismul neo-aristotelian compară mijloacele de persuadare întrebuințate de un orator cu inventarul comprehensiv oferit de "Retorica" lui Aristotel"204. Astfel, continuă Hill, implicația directă a celor de mai sus este că "scopul criticismului (retoric - adăugirea mea) este acela de a descoperi dacă oratorul întreprinde cele mai
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de ieșire din impas într-o situație particulară, prin mijloace pur discursive) - oratorul beneficiază de ajutorul lui Aristotel pe cale. Însă tot Aristotel, după Hill, este cel pe care oratorul nostru trebuie să îl "mulțumească": inventarul comprehensiv al mijloacelor disponibile de persuadare există, o dată pentru totdeauna, în Retorica, constituind, după Hill, cel mai bun instrument de măsurare a semnificativității alegerilor oricărui orator. Prin urmare, o implicație importantă a propunerii teoretice a lui Hill face din Aristotel atât "cel mai bun prieten" al
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
persuasivi de natură logică, psihologică și caracteriologică; în termeni tradiționali, este momentul când criticul accesează, în textul discursului, mijloacele (logice, psihologice și caracteriologice) alese de Nixon în demersul său discursiv pentru a convinge, din ansamblul, desigur, al mijloacelor disponibile de persuadare. Astfel, în ce privește argumentarea logică, Hill remarcă, în textul adresei lui Nixon, apelul său masiv la entimeme, constitutive "corpului" argumentării, construite pe fundamentul unor premise majore ce denotă referiri la predicții și valori. Înainte de a proceda la consemnarea lor, pe urmele
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
a demersului critico-retoric, în interpretarea pe care el însuși i-a dat-o, în momentul inițial al acestei analize, alegerile lui Nixon și ale consultanților săi sunt, realmente, cele mai fericite, având în vedere contextul mai larg al mijloacelor de persuadare aflate, ca atare, la îndemâna oratorului. Astfel, Nixon s-a adresat, preponderent, celor "nededicați ideologic, în mod excesiv, nici victoriei contra comuniștilor, nici păcii cu orice cost, însă frustrați de războiul prelungit"277. Discursul operează logic în baza celor mai (universal
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
al ordinii, societatea civilă agitând status quo-ul pentru a înfăptui schimbarea. În esență, din punctul meu de vedere, relația societății civile cu statul s-a desfășurat pe următoarele trei coordonate: (1) antrenarea și diversificarea participării cetățenilor la viața politică; (2) persuadarea factorilor de decizie pro sau contra unor acțiuni cu impact social larg; (3) acoperirea breșelor și disfuncționalităților de competențe ale statului (ex. serviciile complementare ale ONG-uri adresate grupurilor sociale vulnerabile, asistaților sociali etc.). De la jumătatea secolului trecut a apărut
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
7%; Principii de sustenabilitate, bune practici și tendințe: 12%; Abilități de relaționare interpersonală: 7%; Cunoașterea ramurii de activitate: 12%; Gândire/viziune strategică: 7%; Facilitarea consensului: 11%; Planificare sustenabilă: 6%; Gândire sistemică: 11%; Abilități de manageriere a proiectelor: 5%; Abilități de persuadare/influențare:11%; Leadership: 5%; Abilități analitice: 10%; Expertiză în reglementări (mediu, deșeuri, hidro etc): 4%. În plus, ISSP Releases 2010 Special Report face demarcația între abilitățile de bază, "hard" și abilitățile "soft" ale unui specialist în sustenabilitate. Rezultat în urma unor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
lideri de opinie nu permit companiilor să-i ignore. Cu toate acestea, și "influențătorul" poate fi influențat. Iar afacerile știu faptul că, cu cât mai larg și mai difuz este procesul de comunicare extraorganizațională, cu atât mai consistente sunt consecințele persuadării. Astfel că punctele tari ale "influențătorului de brand" care-l diferențiază de masa de consumatori activismul social și buna informare trebuie consolidate cu mai multe date și informații din surse multiple. Sursele de informare directă puse la dispoziție de companie
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
puține ori vehemente în primii ani de după '89, s-au estompat, s-au surdinizat; cei puțini care n-au abandonat par nefirești, în contra curentului, tulburători ai păcii civice, ai unei societăți în care, se lăsa a se înțelege că, prin persuadare, victimele și călăii comunismului au "fraternizat" întru liniștea și bunăstarea patriei. Unul din cei mai importanți disidenți ruși, Vladimir Bukovski, expulzat din URSS, revine în 1991, după puciul de la Moscova, cu intenția de a organiza un proces al comunismului. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu un QI modest; preoții consacrați dar și popii grași, bețivi și afemeiați; intelectualii ratați gen Dobru, lăudăroși și ranchiunoși. O figură cu totul aparte o face predicatorul Lukov un lipov cu burtă ultrageneroasă, aflat într-o bahică competiție de persuadare a mai tânărului Luca Guțaga, român din Pocrovca Nouă. Specialitatea predicatorului Lukov era molocanismul, o învățătură religioasă mai puțin cunoscută. Adepții se numeau molocani pentru că acceptau să mănânce lapte (“moloco”) chiar și în timpul postului. Datele de bază ale sectei, formulate
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
acestora asupra datelor s. fie redusă. Sugestii de teme: „Caracteristici ale climatului educațional în clasa de elevi”; „Locul și ponderea activităților în echipă în timpul orelor de curs”; „Diferențe în așteptările profesorilor în ceea ce privește succesul școlar al fetelor și băieților”; „Strategiile de persuadare a colegilor utilizate de managerii instituțiilor educaționale”. Studiul de caz constă în investigarea intensivă, în detaliu a unei persoane, a unui eveniment, a unei instituții sau a unei comunități (Sax, 1968). El este asociat deseori metodei istorice (Havârneanu, 2000b), dar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
sa stoică îl împiedică să comită această eroare ce i-ar putea fi fatală. Pentru a-i convinge pe toți ceilalți de înțelepciunea rivalului său, ea folosește ca argument suprem forța povestirii. Vulpea stăpânește, prin urmare, și arta orientală a persuadării cu mijloacele poveștii, familiară și cititorului român prin intermediul unor cărți populare precum Povestea lui Sindipa filosoful ori Halima, iar lui Cantemir măcar prin Golestan și Kalila și Dimna. Cum acestea sunt singurele secvențe ale cărții în care Lupul acționează, nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un orator desăvârșit, de mare talent și convingere. Rolul său nu este cel de a-l convinge pe Corb, ticălos irecuperabil, ci pe cititor. De aceea, discursul său face apel la teme și motive la care, din aceeași intenție de persuadare, recurgea și Miron Costin în poemul Viiața lumii: "Iată, amândoaă monarhiile din patru părți s-au scuturat, iată, lucrurile publicăi noastre spre groznică răzsipă s-au plecat, râdicarea așteptând, căderea ne sosește, unele altora s-au amestecat și toate în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
alta (greșit formulat, dar la asta duc cuvintele care departajează) este același psihic uman, însă cu particularitățile lui contextuale determinate de stările psihice firesc trăite, anterior, de cunoștințele pe care le-au căpătat ori de lipsa lor, de educație, de persuadări exterioare. Nu este o exagerare pro domo și nici melodrama: totul este psihic, cu diversele determinări - și dacă nu se va înțelege această, de toți, si se va continua în agravarea oricăror neînțelegeri, cu consecințele acestora va trece și "ceasul
Minerii si psihologia by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/18131_a_19456]