4,268 matches
-
parțial), Panselelor), Poieni, Valea Lungă, Moșnița Nouă (parțial), Dudeștii Noi (parțial), Răuți, Ecluza Uivar, Dudeștii Vechi, Beba Veche (parțial), Lovrin (parțial), Igriș (parțial), I.A.S. Minda, Jamu Mare (parțial), Deta - blocuri zona Tg. Mare, str. Ștefan cel Mare. MARȚI: Timișoara (străzile Petalelor, Lacului (parțial), Științei (parțial), Bd. Dâmbovița (parțial), Independenței nr. 7, Popa Laurențiu nr. 11, sc. B, nr. 9, sc. C, Mureș (parțial), Letea (parțial), Ariadna (parțial), Constantin Brâncoveanu (parțial), Hărniciei (parțial), Complexul „Doina“, Calea Șagului nr. 33, Inului, Bd. Liviu
Agenda2003-21-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281047_a_282376]
-
Mare (parțial) + Drumuri Naționale, Fermă Vegetală „Tiomtim“, Gottlob (parțial), Lovrin (parțial), Periam (parțial), Periam Port, Tomnatic (parțial), Sânpetru Mare (parțial), Gătaia (parțial), Birda (parțial), Deta - blocuri zona Tg. Mare, str. Ștefan cel Mare. MIERCURI: Timișoara (Bd. Dâmbovița (parțial), străzile Dreptatea, Petalelor, Lacului (parțial), Independenței nr. 7, Calea Bogdăneștilor nr. 2, sc. A, D, Constantin Brâncoveanu (parțial), Panselelor (parțial), Musicescu (parțial)), Sacoșu Turcesc (parțial), Moșnița Nouă (parțial), Sânandrei (parțial), Cornești, „Jimtim“ - fermă Grabați, Comloșu Mare (parțial), Sânnicolau Mare (parțial) + Drumuri Naționale, Fermă
Agenda2003-21-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281047_a_282376]
-
dar și către estetic și artistic. De 50-60 de ani, bionica arhitecturală și-a asumat o nouă metodă de lucru, care are în vedere interpretarea spațial-volumetrică, structurală și plastică a unor forme specifice naturii vii, cum sunt: formele scoicilor, ale petalelor florilor, ale curburilor frunzelor, carapacelor de broască țestoasă, melcilor. Pentru viitorul sediu al Inspectoratului de Protecția Mediului noi am propus arhitecților deprinși cu principiile arhitecturii bionice drept muză, fluturele, care în folclorul românesc exprimă frumusețe, vitalitate și dinamism“. O clădire
Agenda2003-6-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280677_a_282006]
-
și luați aminte: acum e-o stâncărie. Ostrov cu dulci secrete și mândre sărbători, A anticei Venere mirifică fantomă Deasupra mării tale planează-n chip de-aromă Și răspândește-n suflet iubire și langori. O blând ostrov, prin care pluteau petale roze. Și-l adorară-n veacuri popor după popor, Iar boarea-nmiresmată a laudelor lor Plana precum tămâia peste grădini de roze Sau al privighetorii suspin îndurerat. Cythera e o țară acum cu șesuri vide Și veșnic tulburată de țipete-ascuțite
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
a părăsit azi lumea, ca și haina Uitată acolo-n cui, Și singur stau împărtășit cu taina Ce n-o pot spune nimănui. Îmi las toiagul, praful și sandala: Nici umbră nu mai sunt. Din alt tărîm privesc în zări petala Luminii ce mi-a fost pămînt.” Este o replică rezumativă a unei poezii, probabil mai reușite, ce încheiase volumul Țărm pierdut din 1937; poezia se chema Alesul: „Mi-am dezlegat sandala ca o frunză Ce cade moartă la piciorul meu
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
convingă să alunge evreii, fiindcă în țară trebuia să rămână o singură religie - lecție relatată de Stephan Gerlach, teolog din Tübingen numit între anii 1573- 1578 trimis al Austriei la Istanbul. Acesta povestește că „Sultanul a rupt o floare cu petale galbene și albe și l-a întrebat pe pașă dacă îi place”. După ce acesta a răspuns că desigur îi place, fiindcă Allah a creat-o astfel, sultanul a rupt pe rând toate petalele galbene, apoi pe cele albe, iar pașa
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
că „Sultanul a rupt o floare cu petale galbene și albe și l-a întrebat pe pașă dacă îi place”. După ce acesta a răspuns că desigur îi place, fiindcă Allah a creat-o astfel, sultanul a rupt pe rând toate petalele galbene, apoi pe cele albe, iar pașa a recunoscut că floarea a rămas fără culoare și nu mai era întreagă. „Atunci padișahul i-a spus: Dacă accepți întregimea florilor ca pe o perfecțiune și îți plac așa cum sunt, de ce nu
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
câmp într-o cană/ sub umbrela fleșcăită a postmodernității divinul/ carl gustav scrie cum scrie./ în absența stăpânului dus cu prietenii/ își permite stranii licențe, mistificarea/ grosolană a realității,/ practică delațiunea/ cum că// până și-un cocoș de tablă ciuguli petală cu petală/ din păhăruțul meu roza mentală,// denigrează/ flecărind de garabet cu vorbe rele,/ cum că scrisul meu atârnă prea mult/ de calitatea inspirației unui motan negru-negru/ cum că garabet merge prea des cu bărbătușul/ în căutarea inspirației și că
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
o cană/ sub umbrela fleșcăită a postmodernității divinul/ carl gustav scrie cum scrie./ în absența stăpânului dus cu prietenii/ își permite stranii licențe, mistificarea/ grosolană a realității,/ practică delațiunea/ cum că// până și-un cocoș de tablă ciuguli petală cu petală/ din păhăruțul meu roza mentală,// denigrează/ flecărind de garabet cu vorbe rele,/ cum că scrisul meu atârnă prea mult/ de calitatea inspirației unui motan negru-negru/ cum că garabet merge prea des cu bărbătușul/ în căutarea inspirației și că de fapt
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
jertfă visătoare/ tu răsărit apus și înstelare/ tu mugur în explozii de furtună/ tu strană și potir cuminecare/ tu leagăn și colind și nor și lună/ tu țipăt ce pustia încunună/ tu rugăciune la iluminare/ tu harul și prescura din petale/ tu smirnă și ofir din patrafire/ tu roza orchestrîndu-mi cimitire/ tu Ghetsimani și Auralul, iată-l/ multplînsumi suflet exilîndu-l Tatăl/ într-un mormînt al lacrimilor tale“ (Tu). Cititorul poeziei lui Horia Zilieru are două „soluții“ de lectură: fie o abordează
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
de ce nu poate găsi. 1190. Nuferii sălbatici ai inimii plutesc doar pe râul vieții în valurile căruia strălucesc ochii morții. 1191. Eleganța este un furt de priviri al luminii din noi. 1192. Romantismul este arta inimii. 1193. Sobrietatea este o petală care știe că odată ce va fi smulsă din floarea ochilor ei se va veșteji. 1194. Ce poate fi mai versatil decât viața? 1195. Amăgirea este calea atât de lunecoasă a pașilor lumii încât te pierzi și cazi în brațele unui
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
și fără ură” (În barcă). Pînă la urmă chirurgia e înlocuită cu autopsia: „Îmi construisem un mort// fără ploaie fără vînt/ numai cu mîncărimea asta de limbă” (Miaduc aminte dar). E drept, pe alocuri pot fi surprinse frăgezimi, delicatețuri cum petale de floare prinse-n vîrtejul unui torent. Dar ele au doar rostul de a sublinia dezastrul. Singura consolare autentică a bardului damnat o reprezintă o evanescență a suferinței, precum starea unei ființe foarte ostenite, uneori cuprinse de torpoare. Din nou
Un damnat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2580_a_3905]
-
seva știe totul, chiar și bunicii și străbunicii. Îmi plac poveștile, dar, gata, mă pregătesc de ziua cea mare. Chiar cred povestea cu Făt Frumos care a crescut într-o zi cât alții în șapte. Uite, eu, de când au apărut petalele strânse bine una într-alta, tot cresc, tot mai mare. Mama mă pregătește: - Mâine vei străluci, vei fii cea mai fru moasă fiică a mea. Eu tremur toată. De emoție. Știu că așa le spune la toate, am tras eu
O VIAŢĂ DE O ZI. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Corina Diana Haiduc Luca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_124]
-
viață, spunea odată seva cuiva. Ei, dar mâine este rândul meu. Am prins chiar frânturi dintr-o discuție seara târziu. Vroiau să filmeze deschiderea. Pe mine, adică vedeta de mâine. Razele soarelui m-au trezit din vise. Mi-am întins petalele mari ca niște aripi. Carmin. Agi tație obișnuită de dimineața, după care toată lumea pleacă și liniștea se instalează. Aștep tam cu nerăbdare să văd cine va fi prima per soană care mă va observa. Da, este tot timpul ea, care
O VIAŢĂ DE O ZI. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Corina Diana Haiduc Luca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_124]
-
de unde îmi vin oare ideile astea absurde? Și ce dacă ziua de astăzi se sfârșește, la fel ca toate zilele oamenilor? - Va fi și mâine o zi, nu-i așa? o întreb în gând pe stăpâna casei, care-mi mângâie petalele catifelate. - Sigur, draga mea, mâine va fi o altă zi, dar, totuși, bucură-te de clipele tale de glorie. Acel totuși mă intrigă. Ce vrea să spună? Știu că nu mi-a ascuns niciodată adevărul. Vreau să o mai întreb
O VIAŢĂ DE O ZI. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Corina Diana Haiduc Luca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_124]
-
eu curioasă. - Prințeso, prea vrei să le știi tu pe toate. Ai să afli la timpul potrivit. Care timp? Care potrivit? Tot punându-mi o mie de întrebări, văd că s-a făcut seară, luminile încep să se stingă și petalele mă strâng din ce în ce mai tare. - Ce se întâmplă? strig fără ca nimeni să mă audă. Ele continuă să mă strângă, mă închid, mă sugrumă, îmi iau aerul, lumina, viața. Ele, care mi-au dat strălucirea. Încep să înțeleg. Clipe de glorie. Au
O VIAŢĂ DE O ZI. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Corina Diana Haiduc Luca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_124]
-
expoziție foto și vor avea parte de o vizită ghidată în interiorul spațiului Grădinii Copiilor. Spațiul “are un design deosebit, sub forma unei plante uriașe, unde copiii se vor plimba prin Rădăcină, vor parcurge Tulpina sinuoasă până la Frunză, vor poposi sub petalele Florii sau vor juca eco-șotronul în căsuța semințelor, Fructul. Fiecare parte a plantei este un loc special de educație prin joc", potrivit comunicatului trimis către Mediafax.
Educație ecologică pentru copii la Grădina Botanică by Ghiulea Alma () [Corola-journal/Journalistic/22495_a_23820]
-
va apare pe Pamânt, această floare va înflori datorită marilor sale virtuți și numeroaselor sale binecuvântări.” Semnele divine sunt menite să trezească sufletele oamenilor În limba sanscrită, udumbara înseamnă „floare de bun augur venită din cer”. Delicata floare Udumbara are petale diafane, de culoare alb rozalie și o tijă fină, iar cei care i-au admirat frumusețea au fost fascinați de parfumul suav și îmbietor, surprinzător pentru o floare atât de mică. Cele câteva fotografii - aflate la îndemâna curioșilor care navighează pe
Un fenomen SUPRANATURAL. Floarea lui Buddha a înflorit ! [Corola-blog/BlogPost/92585_a_93877]
-
de același gen, cum ar fi plante, statui, chiar și porțiuni de metal sau sticlă), la o cercetare atentă diferențele dintre ele sunt evidente. Ambele având dimensiuni milimetrice, unii curioși le-au supus unui examen cu microscopul, observând astfel delicatele petalele și stamine ale florii, care nu apar în cazul ouălor. În plus, florile Udumbara își păstrează prospețimea și culoarea alb - rozalie un timp îndelungat, în timp ce ouăle insectei neuroptere trec destul de repede de la verde deschis la gri pe măsură ce larva evoluează; în
Un fenomen SUPRANATURAL. Floarea lui Buddha a înflorit ! [Corola-blog/BlogPost/92585_a_93877]
-
Într-o frumoasă zi de toamnă, 24 septembrie, 2014, Cenaclul “Petale” al S.N.I.H.R, condus de Mitică Zamfira și-a desfășurat lucrările în satul Nenciulești, al comunei Tetoiu ( județul Vâlcea ). Cum la fiecare întâlnire această grupare culturală își propune o temă, aici, la Nenciulești, tema a fost, Bacovia. Înarmați cu Bacovia-n
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92680_a_93972]
-
viața și activitatea lui Bacovia, Ilorian Păunoiu. Asistența participă la discuții, dovadă că la eveniment... s-a venit cu lecția învățată. Ultimul cuvânt al temei îl are tot Ilorian, care recită o frumoasă poezie bacoviană. Penultimul capitol al lucrărilor Cenaclului Petale a fost acela că fiecare scriitor prezent să citească ceva din propria creație. S-a început, bineânțeles, cu doamnele. Violeta Scrociob a dat citire celor două poezii. Chiar dacă nu a editat încă o carte, asistența, dar și critica (Ilorian) a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92680_a_93972]
-
în curtea școlii a unui solar destinat cultivării de legume ecologice. Planuri frumoase, în condiții destul de grele, dar ... ambiția va învinge. Și primarul comunei, domnul Lucian Antonie, un om foarte apropiat fenomenului cultural a apreciat și aplaudat desfășurările lucrărilor cenaclului Petale. Seara a continuat cu voia bună specifică locului, cu depănări de amintiri, povești, glume. Târziul pusese stăpânire pe lumea satului și peste tot, voia bună însă, continua. Cum toate au un sfârșit și întâlnirea culturală a Cenaclului Petale ia sfârșit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92680_a_93972]
-
lucrărilor cenaclului Petale. Seara a continuat cu voia bună specifică locului, cu depănări de amintiri, povești, glume. Târziul pusese stăpânire pe lumea satului și peste tot, voia bună însă, continua. Cum toate au un sfârșit și întâlnirea culturală a Cenaclului Petale ia sfârșit. Lumea pleacă. Plec și eu acum să semnez și să consemnez . Felicitări, Mitică Zamfira! 25092014 - Puiu Răducan U.Z.P.R. și Radiotv Unirea - Viena.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92680_a_93972]
-
plecat și bătrânul acordor. Îmi amintesc de vremuri de-altădată, Când picuram în note armonii: Cu degete prelungi și fine-o fată Închipuia-n acorduri fantezii. Erau culori și vise muzicale, Erau parfumuri revărsate-n sunet, Când florile izbucneau în petale, Ascultând susur blând de menuet. Și lunii-i cântam în piano sonata, Înfiorat de vraja-i și de dor Căci mă îndrăgostisem chiar de fata Care, cântând, mă mângâia ușor.. Și-i oglindeam cu drag chipul frumos Cu plete blonde
POVESTEA PIANULUI de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381597_a_382926]
-
Leacuri verzi ne-aduce, cu omag și spânz, Primăvara, care vine de departe. Se aude-ncet, murmurând, aparte, Stins, pierdut, chiar glasul cel de miel sau mânz. Am depășit și vântul și ninsoarea Și-au mai rămas doar cele de petale, Ne-am vindecat cu luna și cu marea, Când iar ne-am regăsit pe-aceeași cale. Din anotimp, se naște întrebarea: Sunt lacrimile ploii ? Ale tale ? (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: LEACURI / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LEACURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381615_a_382944]