454 matches
-
le ieșea în cale, cu mici șanse de izbândă. Nu ieșea vânat mare în calea lor, și pace! În comună erau și vânători adevărați, precum Coreșciuc, sau Mehedeniuc, sau Tcaciuc Alexe. Dar aceștia nu prea participau la vânătoarea amatorilor, a petrecăreților, ei erau mai mult supraveghetori în ale vânatului. După o astfel de vânătoare zgomotoasă, nu prea bogată, ce s-au gândit pădurarii și milițienii? Ce-ar fi să-l ia cu ei și pe moșul Iuțman, acesta știa bine toate
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
grup de necunoscuți. Cris, în afara lui Marian și Andrei și-a mai invitat câțiva prieteni și colege mai apropiate sufletește. Cum nu știa fiecare cu cine va veni la banchet, era și el curios cum va arăta grupul său de petrecăreți. A vizitat localul după amiază și i-a plăcut cum arăta. Parcă era o sală de bal. Mese frumos împodobite, scaunele complet acoperite cu huse albe legate cu fundițe roz la spatele spetezelor, sticlăria care strălucea de parcă era făcută din
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
04 mai 2014 Toate Articolele Autorului Interpretul de muzică folclorică din Oltenia, Constantin Enceanu este unul dintre urzitorii eposului olteanului cel mai adevărat (simplu de adevărat), cel mai cinstit (simplu de cinstit), cel mai harnic (simplu de harnic), cel mai petrecăreț (simplu de petrecăreț)... iubăreț, complicat de iubăreț...! Nu cântă orice! Ar putea cânta orice, ca gen muzical, dar de netăgăduit că numai piese de valoare. Repertoriul său adună multe cântece populare de valoare folclorică iar ceea ce le identifică este varietatea
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
Toate Articolele Autorului Interpretul de muzică folclorică din Oltenia, Constantin Enceanu este unul dintre urzitorii eposului olteanului cel mai adevărat (simplu de adevărat), cel mai cinstit (simplu de cinstit), cel mai harnic (simplu de harnic), cel mai petrecăreț (simplu de petrecăreț)... iubăreț, complicat de iubăreț...! Nu cântă orice! Ar putea cânta orice, ca gen muzical, dar de netăgăduit că numai piese de valoare. Repertoriul său adună multe cântece populare de valoare folclorică iar ceea ce le identifică este varietatea tematică și calitățile
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
dezmeticească. Orice discuție ar fi urmat nu ar fi avut decât darul de trece în planul al doilea înțelegerea pecetluită. În acea noapte, abia după ce ultimul strop de băutură s-a scurs din pahare, Albert a înțeles totul. Fiecare dintre petrecăreți a părut să răsufle ușurat. Până atunci fiecare stătuse cu ochii pe fiecare cu gândul de a pondera pe cei care ar fi avut tendința să întreacă măsura. Fiecare în parte fusese creditat, individual, cu încrederea ofițerului de contrainformații astfel încât
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]
-
sărbătoare populară, ca în fața prefecturei ,orchestra lui Aurel Iancovici-, să nu urce scările și să execute partiturile pentru echipa de dansuri populare a Primăriei, sau să acompanieze Corul orașului. Ce mai așa intrase în obiceiul Bacăului. Oameni veseli, cântăreți și petrecăreți. Până ce s-a găsit o profesoară de ,,teatru'' toți colegii-mari și chiar din clasele inferioare, urcau și coborau scările Conservatorului. Aurel Iancovici- ne examina glasurile, și nu odată ne spunea: mă copii ,mai bine învățați un instrument. El, personal preda
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]
-
fumător. - Un atu în plus la preferință. - Ce vrei să spui cu aceasta? - Nimic. Hai să mergem. Și fata îl luă pe Mircea de mână ca și când ar fi fost prieteni de-o viață, trăgându-l după ea. În sala cu petrecăreți era gălăgie, fum și muzică de petrecere la magnetofon. Orchestra formată ad hoc, încingea atmosfera pe scena căminului cultural și perechile duduiau din picioare de se cutremura scena. Îi ziceau o moldovenească de ieșeau scântei din călcâiele dansatorilor. - Ce zici
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
Ursul de Aur”! LEGI PENTRU UN PARLAMENT CURAT După-un nou regulament S-a găsit și o portiță, Vor intra în Parlament ...Doar copii de grădiniță! LA GRĂTARE DE 1 MAI După mici, berea-i plăcere - Obicei de pe la noi - Și petrecăreți, măi vere, Lasă-n urmă doar gunoi! APARIȚIE PE MALUL SOMEȘULUI Pe-o alee de prin Cluj E-o statuie curioasă, O maimuță cu mult ruj Și-o codiță...belicoasă! --------------------------------- Gențiana GROZA Cluj-Napoca octombrie 2015 Referință Bibliografică: Gențiana GROZA - 2015
2015 CU GENŢIGRAME de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352529_a_353858]
-
ce nu se poate rupe ușor”. Nu toți din neam au vrut să urmeze calea impusă de primul Daphne, dar fire nevăzute și tainice i-au întors pe mai toți cu fața spre Athos. Bunicul meu a fost un mare petrecăreț în tinerețe și îi plăcea să meargă cu lăutarii după el prin comună, făcând chefuri care durau trei zile și trei nopți. Pe mamaia a răpit-o de la părinții ei, dispărând patru luni în locuri numai de ei știute și
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
cu ea?! Floare mă bagă-n beela... Culcai copilu-n covată; Floarea mea, unde-i plecat Și ai utat de bărbat?... Am să-i arăt cine sunt, O să mă găsească în birt. (Intră în crâșmă și o vede pe Florica în mijlocul petrecăreților, cărora le cântă și joacă de mama focului. Gheorghe rămâne înmărmurit, își face cruci, se lovește cu palmele peste frunte, e un pachet de nervi) Eu mă vait și grijă-i duc, Ea cântă ca un haiduc... Eu la cratiță
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
cu ea?! Floare mă bagă-n beela... Culcai copilu-n covată; Floarea mea, unde-i plecat Și ai utat de bărbat?... Am să-i arăt cine sunt, O să mă găsească în birt. (Intră în crâșmă și o vede pe Florica în mijlocul petrecăreților, cărora le cântă și joacă de mama focului. Gheorghe rămâne înmărmurit, își face cruci, se lovește cu palmele peste frunte, e un pachet de nervi) Eu mă vait și grijă-i duc, Ea cântă ca un haiduc... Eu la cratiță
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
grav. Fetele vesele de prin oraș se strîmbau dezamăgite, se tîmpise și ăsta, dobitocul, îi pusese nevasta fofoloanca pe gură și îl potolise, era clar! Pagubă-n ciuperci, ziceau ele și cu toate astea îl regretau, pentru că era generos și petrecăreț și nici nu era al dracului cu ele, ca să le scoată ochii și pe multe le ajutase la necaz, cînd n-o puneau o zi întreagă cu nimeni și crăpau de foame, așa că, pînă la urmă, era totuși băiat bun
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
bun. De, ăștia de la lumină au relații ... Nici o relație, mormăia inginerul Marcu. E vin din supermarket ... Ce nenorociți! exclama el, dar zîmbea înțelegător. Ideea că trageau la măsea băuturi interzise muritorilor de rînd era stimulatoare la cerebel, îi făcea pe petrecăreți să se simtă mai bine, mai aleși ai soartei ... Gabriela l-a luat la dans pe căpitan. Brusc, își amintise de rostul prezenței lui în acel loc. Emoționată, agățată de gîtul lui, lipită toată de el, îi susura la ureche
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
învățau germana și franceza. Adolescența o petrece la Iași, fiind invitată la cercurile literare, la petrecerile din casele Roznovanu, Cantacuzino-Pașcanu. În casa Didiței Mavrocordat îl cunoaște pe tânărul Alexandru Ioan Cuza, un bărbat frumos, cu trăsături regulate, dar și expansiv, petrecăreț și mai mereu nestatornic. Căsătoria are loc la Iași în aprilie 1844, din dragoste, dar mai târziu, Elena va trebui să facă față celei care va deveni mama copiilor lui Alexandru, Maria Obrenovici, fiica antiunionistului Costin Catargi și mama viitorului
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
Că Luna-soră, creație celestă, soție și-a dorit-o Dintotdeauna. Doreau s-o sechestreze și pirații Pentru izbânda lor pe mare - motiv de-a fi iubit-o? * S-au despărțit dând mâna, îmbrățișări, săruturi, Cum pretutindeni fac la despărțire toți petrecăreții; I-a prins lumina zilei că-n jocul lor de fluturi, Doar umbre mai dansau, nocturn, pe toți pereții. * S-a împlinit blestemul, că Mirii-ndrăgostiți S-au înălțat pe boltă în două părți opuse Și veșnic cu iubire de
JOCURI DE NOAPTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368142_a_369471]
-
spital parizian părăsit de toți. De pe urma lui rămânea o biografie grea și o operă necunoscută. Un școlar neascultător, eliminat din liceul Louis le Grand, cu o tinerețe dezordonată, trimis în Indii, pedepsit de părinți, un excentric măscărici dornic de aventură, petrecăreț în prezența femeilor de culoare, pus sub tutelă judecătorească, azvârlit în publicistică, boem irecuperabil, citind din versurile sale la cerere în fumul gros al cafenelelor pariziene, versuri botezate mai târziu de un obscur Hippolyte Babou, în Les Fleurs du Mal
BAUDELAIRE- LA ÎNCRUCIŞAREA DRUMURILOR DINTRE ROMANTISM, PARNASIANISM ŞI SIMBOLISM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353016_a_354345]
-
fumător. - Un atu în plus la preferință. - Ce vrei să spui cu aceasta? - Nimic. Hai să mergem. Și fata îl luă pe Mircea de mână ca și când ar fi fost prieteni de-o viață, trăgându-l după ea. În sala cu petrecăreți era gălăgie, fum și muzică de petrecere la magnetofon. Orchestra formată ad hoc, încingea atmosfera pe scena căminului cultural și perechile duduiau din picioare de se cutremura scena. Îi ziceau o moldovenească de ieșeau scântei din călcâiele dansatorilor. - Ce zici
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
Pe mâineeee... spuse fata veselă că strategia sa a dat roade, plecând direct spre cămin fluturându-și mâna de pe scara tramvaiului aglomerat, spre cei doi colegi de grupă. Tinerii îndrăgostiți au plecat și ei la plimbare. Se plictisiseră stând cu petrecăreții la masa care se umplea mereu cu alte și alte rânduri de halbe. Unii dintre băieți începuseră să devină prea euforici din cauza atâtor halbe golite și nu mai erau coerenți în exprimare, motiv pentru care Robert și Deea au preferat
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353599_a_354928]
-
pentru blândețea ei, albă și luminoasă, întruchipând bunătatea maternă, telurica, stăpâna a mării și a nopții. Responsabil pentru numele de Ibiza este răutăciosul zeu Bes, de statura scunda, cu un caracter agresiv și jucăuș în același timp, visceral și imprevizibil, petrecăreț și iubitor de excese. Să fie oare acesta un semn că locuitorii Ibizei erau încă din antichitate libertini, senzuali și nebunatici? Curios cum tocmai aceste trăsături sunt redescoperite pe insula cu 3000 de ani mai tarziu. Încă din antichitate, Ibiza
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
sărbătoare populară, ca în fața prefecturei, orchestra lui Aurel Iancovici -, să nu urce scările și să execute partiturile pentru echipa de dansuri populare a Primăriei, sau să acompanieze Corul orașului. Ce mai așa intrase în obiceiul Bacăului. Oameni veseli, cântăreți și petrecăreți. Până ce s-a găsit o profesoară de „teatru" toți colegii-mari și chiar din clasele inferioare, urcau și coborau scările Conservatorului. Aurel Iancovici ne examina glasurile, și nu odată ne spunea: „Mă copii, mai bine învățați un instrument”. El, personal preda
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
mustește, firul ierbii cum iese din pământul reavăn, cărăbușii cum își împing cocoloașele spre „cămara” de iarna. Nu-ți venea să te desparți de această stare de relaxare, însă soarele se ascundea deja în spatele pâlcului de molizi, iar mașinile cu petrecăreții de weekend începuseră să părăsească valea. Am dat semnalul ca „pescarii” să-și strângă sculele, iar doamnele tinere, sub atenta supraveghere a „șefei de trib”, să strângă bagajele. Parcă erau mai puține acum când trebuia să plecam cu toții de pe malul
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]
-
armele. Urmează fraternizarea celor două tabere și sărbătoarea propriu-zisă. Punctul culminant se atinge de obicei duminica, la parada participanților. În orașul nostru se mai întâmplă să se devanseze parada cu o zi-două. Gurile rele spun că ar fi vina primarului petrecăreț, care uneori e invitat concomitent și la câte o nuntă. Săptămâna „Maurilor și Creștinilor” nu reflectă doar un episod sporadic din istoria unei localități, ci un capitol întreg din istoria poporului spaniol, capitol care nu a durat doar o săptămână
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
în intimitatea camerei noastre. Îmbrățișările pasionale, pe furate, mai mult ne creau o stare de neliniște și de agitație, decât ne calmau dorințele nemărturisite. Ne priveam și ne citeam gândurile doar din priviri. Găseam scuze pentru a părăsi gruparea de petrecăreți, ca să ne refugiem în patul larg, profitând de o nouă repriză de îmbrățișări pasionale și sărutări fierbinți, care făceau să ne dea sângele în clocot prin toată făptura. Apoi iar ne alăturam, fără prea multă tragere de inimă, celor din
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]
-
părul răvășit...ras proaspăt, ori neîngrijit, dezordonat...ori la patru ace. Au trecut anii...și noi ne coacem în găoacea noastră...până vom cloci ! Măcar de-am scoate și pui ! Chiar ! De multe ori l-am văzut sigur sau cu petrecăreți, de care mă distanțam rapid...că unui om băut, toate femeile i se par interesante...fie să le ciupească, cu fapta sau vorba, fie să le-njure... Și nimic nu mi se pare mai ridicol decât să fii “curtată“ de
VORBE DE MULT NEROSTITE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358795_a_360124]
-
suntem „LA CIOARA CHIOARĂ”?!... - Covrig, pentru tine... coana Marița o să-ți dea de-o să ți se usuce gâtul: „Azi pe bani, mâine pe gratis” îl tachină Drăgoi Pumnu din ușa localului. Didina nu mai prididea să-i servească pe acești petrecăreți care, necomandând pe banii lor, se întreceau în a-cerca să ceară din băuturile coanei Marița (la care nu le dădea nasul... nici să le guste), dar nu se văită că era asaltată din toate părțile, când auzi pe Madam
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]