169 matches
-
se reproducă pe sine haotic și la nesfârșit. Purtându-și echipa de exploratori de-a lungul fluviului stihinic de piatră Sambatyon, până la vărsare, Eco nu-și poate reprima desfătări semantice și cromatice oferite de profuziunea mineralogică deslănțuită. Abundă inventarele faunistice, petrografice, caricaturile umanoide, dar și detaliile grozave despre boli, torturi, morți atroce, cu un picior în istoria trecută și viitoare, cu celălalt în oceanul invenției. Fapt e că cei 12 crai își irosesc ceva ani în anticamera împărăției Preotului Ioan, Baudolino
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
asupra locuirii În sine. 1.2.2 Hazarde exogene 1.2.2.1 Hazarde geomorfologice Alunecările de teren Sunt rezultatul intersectării spațiale și temporale a două tipuri de factori. Pe de-o parte, factorii favorizanți ce sunt reprezentați de alcătuirea petrografică a solului și vorbim aici de nisipuri, argile nisipoase, pietrișuri sub care există argile. Pe de altă parte, sunt factorii declanșatori , cum ar fi precipiațiile abundente, mai ales după perioade de secetă În care terenul crapă, mișcări seismice sau intervenții
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
Lindei Ellis, dedicată ceramicii complexului Cucuteni Tripolie (ELLIS 1984). Deși, în ceea ce privește analizele realizate pe fragmente ceramice Cucuteni A, cercetătoarea americană a avut la dispoziție o bază logistică mult mai sofisticată decât cea utilizată de noi, accentul fiind pus pe studiul petrografic al probelor, și deși numărul de probe analizate este prea mic pentru a permite o abordare statistică, se pot efectua câteva observații. Astfel, spre deosebire de probele ceramice provenite din așezările de la Poduri, Văleni, Târgu Berești și Ghelăiești analizate în lucrarea menționată
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
geomorfologic și orografic asociate apoi componentei biogeografice: altitudinea; pantele (prin formă și mai ales prin aliniamentele de schimbare a valorii lor); expoziția versanților; forma interfluviilor (plată, rotunjită, ascuțită); forma versanților și a văilor; structura orografică; formele de relief structural și petrografic; depresiunile; unele procese geomorfologice actuale a căror frecvență sau intensitate deosebită produc degradări însemnate (spălări, șiroiri, alunecări, torențialitate) devenind factori de vulnerabilitate, hazard sau de risc geomorfologic; vegetația și modul de utilizare a terenurilor, sunt componentele sistemice care în majoritatea
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
este limitată la nord de Câmpia Dunării Mijlocii și Câmpia Dunării Inferioare. Masivitatea din jumătatea nordică amintește de Peninsula Iberică, iar sectorul sudic amintește mai degrabă de Peninsula Italică. Relieful Peninsulei Balcanice este predominant muntos (munți cu structură complexă, alcătuire petrografică variată). Câmpiile sunt mici și fragmentate. Unitățile orografice aparțin fie sistemului alpin (Dinarici, Pind, Balcani), fie sistemului hercinic (care include cele mai înalte vârfuri: Musala, Olimp). Munții Dinarici și Munții Pindului cuprind 3 zone morfostructurale longitudinale: Zona centrală aliniază cele
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
orientată NV - SE, fiind Încadrată Între două sectoare mai Înguste: cheile Pojorâtei În amonte și Strâmtura Roșie În aval. Între aceste limite depresiunea se dezvoltă pe Valea Moldovei care se lărgește mult aici căpătând un aspect de „câmpulung”, datorită faciesului petrografic mai ușor de erodat reprezentat mai ales de șisturi negre cretacice din partea de vest și centrală a capătului sudic al Obcinei Feredeu. Limita depresiunii este mult mai clară pe rama sudică unde Munceii Rarăului coboară tranșant cu denivelări de 400
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
apa unor pâraie mai mici ce se scurg de pe dealuri: Blidari, Dobreana, Pârâul Roșu (Dunaviciorul, Sălașul Roșu) și pârâul Fruntești. Alimentarea cu apă a izvoarelor și pâraielor depinde de umiditatea aerului, valoarea precipitațiilor, de caracterul reliefului și de constituția lui petrografică. în funcție de apa primită, depinde creșterea și descreșterea regimului de scurgere a pâraielor. în zona comunei Filipeni, scurgerea apei se realizează în proporție de 19,60% iarna, 42,58% primăvara, 21,34% vara și 16,48% toamna. Coeficientul de scurgere lunară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
SULFATATE, CALCICE, MAGNEZIENE HIPERTONE (izvorul sărat din Valea Morii), surse cu debite mici dar care prin compoziția fizico-chimică a apei sunt recomandate sau recomandabile în cura balneară, atât în cura internă cât și în cura externă. 3. 2. RELIEFUL Alcătuirea petrografică a zonei se reflectă în primul rând în apariția reliefului. Văile care intersecteză regiunea au rămas uneori fidele subasmentului, alteori s-au abătut. Dintre cele adaptate la structură amintim căile subsecvente. Numeroase rupturi de pantă care înscriu valori mari pentru
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de vedere geologic. Astfel, Gr. Cobălcescu (1883), Sabba Ștefănescu (1897) și I. Simionescu (1903), în studiile pe care le publică (în urma cercetărilor efectuate în Podișul Moldovei) oferă informații interesante asupra depozitelor geologice din această parte a țării, asupra alcătuirii lor petrografice și a structurii monoclinale a stratelor, ori asupra faunei pe care o conțin. În partea introductivă a studiilor respective, acești autori fac și scurte caracterizări ale reliefului din Moldova. Între anii 1908 - 1918, R. Sevastos a efectuat studii în Podișul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și comunelor ce se suprapun acestuia, iar recent (1990 - 1991), P. Jeanrenaud și A. Saraiman au efectuat un studiu geologic asupra Moldovei Centrale dintre Siret și Prut, desigur, incluzând și arealul vizat de prezentul studiu. CAPITOLUL IV RELIEFUL 1. ALCĂTUIREA PETROGRAFICĂ. Unitatea naturală avută în vedere, respectiv bazinul hidrografic al pârâului Lohan, se suprapune în întregime Platformei Moldovenești. Cele două componente ale acesteia, soclul (fundamentul) și cuvertura sedimentară reflectă stadii diferite de evoluție, fundamentul fiind etapa mobilă de geosinclinal, iar cuvertura
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și cuvertura sedimentară reflectă stadii diferite de evoluție, fundamentul fiind etapa mobilă de geosinclinal, iar cuvertura - etapa de stabilitate (platformică), în care depozitele acumulate în cicluri marine succesive nu au fost deformate tectonic, rămânând cvasi orizontale. a. Fundamentul (soclul). Alcătuirea petrografică și adâncimea fundamentului cristalin al Platformei Moldovenești nu sunt uniforme. Prospecțiunile geofizice efectuate în ultimele decenii (I. Gavăț și colab., în 1963) au arătat că în structura fundamentului Platformei Moldovenești se pot deosebi trei zone distincte, din ce în ce mai noi și mai
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
un rol deosebit, atât în ceea ce privește stadiul la care o vale se va menține timp îndelungat, cât și în aspectele generale pe care le îmbracă în aproape tot cursul evoluției. Având în vedere faptul că zona studiată, din punct de vedere petrografic, este alcătuită dintr-o alternanță de roci cu durități diferite (respectiv depozite de marne, argile, nisipuri cu intercalații de lentile de gresii), implicațiile morfologice ale structurii sunt mai pregnante, mai ales pe versantul stâng al Lohanului. Astfel, pe structura monoclinală
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Caracterul hidrografic al pâraielor din bazinul Lohan a fost determinat de particularitățile pe care le are în această parte a Podișului Moldovenesc principalele elemente ale cadrului natural: structura geologică (în general, monoclinală), cu înclinarea moderată a stratelor spre SE, compoziția petrografică a depozitelor în care complexul argilo-nisipos predomină în etajarea reliefului, climatul temperat-continental și răspândirea neuniformă a pădurilor. Acestor cauze li s-a adăugat, în ultima perioadă geologică și acțiunea omului, acțiune care, în prezent, este mai evidentă, prin construcția de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
influențează manifestarea alunecărilor de teren, unele dintre cele mai spectaculoase procese morfogenetice. Prin însăși prezența sa, apa subterană poate provoca creșterea considerabilă a greutății unor mase de roci, favorizând declanșarea acelorași procese (alunecări de teren). Structura geologică variată ca facies petrografic, alternanța păturilor permeabile și impermeabile, ca și caracterul lentiliform al formațiunii argilo - marnoase sunt cauzele care explică neregularitatea poziției pânzelor de apă din bazinul Lohan. La aceasta este necesar să adăugăm că adâncirea văii principale, Lohan, care a tăiat formațiunile
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și Valea Jiului), centrele urbane în care amprenta istorică este mai evidentă ș.a. (fig. 10). Regiunea Oaș - Maramureș cuprinde depresiunile omonime și munții înconjurători (Oaș, Gutâi, Țibleș, Maramureș, Rodnei), remarcându-se atât printr-o serie de obiective naturale, reprezentate de relieful petrografic, relieful glaciar, culmile impozante, cât și prin păstrarea nealterată a tezaurului folcloric (portul, datinile, cântecele și jocurile populare) ori măiestria prelucrării lemnului. Regiunea este vestită în toate colțurile țării, pentru autenticele obiceiuri de iarnă, vestitele biserici din lemn, incluse și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
influiențat etajarea vegetației, predominând silvostepele cu pajiști spontane care în anumite locuri au fost înlocuite cu plante de cultură-viță de vie și zone de pădure. Defileul Dunării de la Porțile de Fier[130km] este localizat într-o zonă cu o constituție petrografică complexă. De la confluiența Nerei și Dunare și până la Baziaș valea este largă, după care se îngustează, pentru a se lărgi din nou în depresiunea Moldova Veche. Între Pescari-Alibeg albia are o lățime de doar 300-400m, pentru a se lărgi în
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
în cadrul societății geto-dace , continuând și în perioada migrațiilor era valorificarea resurselor miniere ale solului și ale subsolului și mai ales a fierului. Atelier metalurgic s-a descoperit la Gornea(atelierul data din secolul al XII-lea). În urma cercetărilor mineralogice și petrografice făcute s-a ajuns la concluzia că minereurile de fier proveneau din zăcămintele locale. Culoarul Văii Dunării este depozitul unor resurse importante de magnetit( Moldova-Nouă, Liubcova), limonit( Moldova Nouă, Berzasca, Liubcova), hematite( Svinița). Mircea Rusu repertorizând zăcămintele cuprifere exploatate în
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
rețeaua națională de oficii de studii pedologice și agrochimice (OSPA) județene, conform metodologiilor în vigoare la data efectuării analizelor. Vor fi anexate obligatoriu și buletinele de analiză a solurilor. Se arată pe scurt răspândirea formațiunilor geologice, indicându-se și alcătuirea petrografică. Se prezintă tipurile de eroziune produse de apă, de vânt, care apar pe teritoriul pajiștii, urmările produse de acest fenomen și suprafețele afectate. 3.4. Rețeaua hidrografică Se descrie rețeaua hidrografică, indicându-se cursurile de ape principale și afluenții mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
coluvii - glacisuri, proluvii - conuri de dejecție, deluvii - pe versanți și eluvii - la nivelul platourilor și interfluviilor. Terasele reprezintă rezultatul evoluției rețelei hidrografice, care a început să se formeze începând cu momentul exondării - Badenianul superior. Deși numărul, altitudinea teraselor și alcătuirea petrografică variază de la o vale la alta, ele prezintă elemente comune. 2.2.3. Hidrologie a. Hidrostructuri de suprafață - freatice Situl ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei se identifică în hidrostructuri de descărcare de tip interfluviu, ale căror acvifere se află la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]