195 matches
-
șefi de districte, fiind avertizat public că, în viitor, dacă mai procedează astfel, va fi predat justiției. Procedând cu un adevărat tact pedagogic, gestul a fost înțeles. Departe de a-i fi purtat pică și de a se fi supărat, picherul i-a mulțumit că, într-un fel anume, l-a și iertat. Cu timpul, i-a devenit un colaborator corect, cinstit, adevărat. Dincolo de astfel de incidente, Bițu a fost repede îndrăgit pentru întreaga lui atitudine față de oameni. Îi iubea. Mergea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
BĂLĂEȚ, Dumitru (8.XI.1935, Crasna, j. Gorj), poet, eseist și istoric literar. Este fiul Elenei (n. Seceleanu), țărancă, și al lui Dumitru Bălăeț, țăran și picher de drumuri. După școala pedagogică de învățători din Târgu Jiu, își continuă studiile la Facultatea de Filologie (1954-1959) din București și își ia doctoratul cu o teză despre viața și opera lui Radu Ionescu. Este asistent și apoi lector la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
Intrarea la "facultate" / 225 Cine a fost turnătorul? / 230 Procesul unuia, condamnarea întregii familii / 233 La Iași, cu profesorul Gheorghiu și cu un caraliu omenos / 235 La școala anticomunistă a profesorului Gheorghiu / 237 Reintegrarea la Movileni, în stuf / 241 Un picher ospitalier de frică / 245 Jocul de fotbal ca sabotaj (Gelu SIMIONESCU) / 249 Simioneștii - o familie zdrobită / 249 Fapta: degajarea terenului de fotbal / 251 Meciul cu Securitatea / 253 Repriza întâi nocturnă / 253 Repriza a doua. Arestat în timpul orei de matematică / 254
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fost deținut politic. Am căutat să mă ascund și să-mi ascund trecutul de deținut. De când m-au arestat și până am ieșit la pensie eu n-am mai lucrat în Iași nicio singură zi. Numai navetă, navetă, navetă. Un picher ospitalier de frică Am terminat cu Gostatul după vreo șase ani de lucru, că s-au desființat toate în sensul că trebuia, de exemplu, unificat Movilenii cu Popricanii. Pentru că directorul meu a plecat de la Gostat și a venit la Iași
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
gata formați, că dacă veneau la noi, doar nu era să mă dea pe mine afară directorul ca să-l bage pe ăla. Haiu mi-a zis să fac cerere, că mă încadrează și mă dă la Podu Iloaei pe funcție de picher, în construcții la drumuri. Și, dacă fusesem în armată, mă pricepeam și la picheri și la pontonieri și la mai toate. Am fost isteț și am "furat" meserie, cum se spune, privind la ceea ce făceau alții de pe unde mergeam cu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
domestice întâlnite din cele mai vechi timpuri amintim vaca pentru lapte, calul pentru tracțiune, oaia țurcană, capra domestică, porcul. Pe pajiști întâlnim popândăul, cățelul pământului, dihorul, nevăstuica și prin casele părăsite jderii. Dintre păsările domestice amintim: găinile, rațele, gâștele, curcile, picherele și în ultimul timp prepelițele în captivitate. în păduri și pe întinsul câmpiilor întâlnim: mierle, priveghetori, ciocârlanul, graurul,stigletele, pitpalacul, ciocârlia, dumbrăveanca, pupăza, cucul, pițigoiul, guguștiucul, ciocănitoarea neagră, potârnichea, vrăbiile, rândunelele, gaițele etc. Există și unele răpitoare ca uliul porumbar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
între călătoria agonizantă (și aici termenii sunt din sfera somnului, delirului, bolii) și ultimul drum: "Ne depărtăm... În noi destinul sună - grav metal/ cu tot ecoul înăuntru: cancer. Parcă/ suntem o gară neagră und' se-ncarcă/ vagoane cu porumb oriental", "picherul negru gâfâie - amanet/ la linia ferată cu hipnoză". Sunt desigur viziuni ale morții și accentuarea caracterului oniric, coșmaresc se realizează frecvent, dar se subliniază întotdeauna pierderea contactului cu exteriorul, încarcerarea în cele mai adânci coșmaruri: "prin păcură răzbat/ semnalele", "atât
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
moderniste, dar anticipând totodată și ruperile de ritm ale poeziei contemporane. Se dezvoltă un univers paralel, conturat în tușe îngroșate, de o violență ce-l face mai real decât realul: "La podul din Pădurile Nevroză/ delirul crește straniu din portret/ picherul negru gâfâie - amanet/ la linia ferată cu hipnoză." (Carnet lapidar). Universul astfel destructurat anticipează poezia celor din grupul oniric, continuând și preluând câteva modalități suprarealiste. Când se refuză metafora, rolul ei de a crea imagini sugestive este preluat de alte
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
face cu camioanele Secției de Drumuri Huși”. Punctul 7, cel referitor la „...asigurarea sculelor și uneltelor necesare lucrului”, mai rămânea, încă, în suspensie. Pentru a respecta cu strictețe ordinele superiorilor ierarhici, șeful Serviciului de lucrări publice Fălciu îi trasase urgent picherului P. Constantinescu misiunea de a căuta „...case în satul Gura Bohotin, dacă se poate în marginea satului”. Picherul nu a pregetat nicio clipă de a duce la îndeplinire ordinul șefului său așa că îi raportase acestuia faptul că „...prizonierii pot fi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai rămânea, încă, în suspensie. Pentru a respecta cu strictețe ordinele superiorilor ierarhici, șeful Serviciului de lucrări publice Fălciu îi trasase urgent picherului P. Constantinescu misiunea de a căuta „...case în satul Gura Bohotin, dacă se poate în marginea satului”. Picherul nu a pregetat nicio clipă de a duce la îndeplinire ordinul șefului său așa că îi raportase acestuia faptul că „...prizonierii pot fi găzduiți în casele moștenitorilor Toader C. Moșneguțu și Catinca Dumitrescu din satul Gura Bohotin la depărtare de cca.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
i-a crescut moțul și a-ncercat să sară gardul Avicolinei cu puicuța lui139". L-a tras de moț spre gard și mângâindu-l tandru cu aripa pe gât i-a spus că nu va fi găină ca oricare, ca picherele culegătoare de grăunțe de sub ciocul altora și nici călcată nu va fi prea des. Inseminarea se va face artificial, îi va veni prin poștă flaconul și introducerea produsului evirator în cloaca ce-i va fi montată o face singur, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
l-au Îndemnat să adopte un nume nou, Georgescu. Iată deci că Dumitru Gh. Beldie din Stroești devine Dumitru Gh. Georgescu din București; și el s-a luptat din greu să-și câștige pâinea: funcționar la drumuri; cioplitor de piatră; picher pe șo seaua București-Bolintin; agent achizitor la socie tatea de asi gurări Naționala; proprietarul unui restaurant; directorul unei cantine etc. A murit sărac În ziua de 14 noiembrie 1920, lăsându-i fiului său mai mare, Costică, doar 20 de lei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mă leagă de Fârțănești, satul bunicilor, preotul Petre și Maria Istrati, deși m-am născut în Măluștenii Covurlui la Lupești. Tata, Dumnezeu să-l odihnească, se numea Gheorghe Apostolescu și ajunsese din Brăila prin părțile locului datorită meseriei sale de picher. A murit când aveam doi ani, nemaiajungând să-și pună cununiile cu mama mea, Elena Istrati și nici să termine drumurile pe care le avea de făcut. Unchi și mătuși peste mătuși, preotul ținând casă cu foarte mulți copii și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cel mai vestit din zona Fălticenilor. Un alt episod este cel cu protopopul Gheorghe Zaharian "neam de țigan și nici n-are obraz, nici rușine și nici frică de Dumnezeu" (p.55). Un episod interesant aproape necunoscut este cel cu picherul Neculai Vlahuță, fratele lui Alexandru Vlahuță, care s-a călugărit cu numele Nectarie la Mănăstirea Neamț. Animozitățile nu lipsesc nici ele. O familie cunoscută în zona Baia, familia Șandru nu a fost iertată de memoria sa; "în general Șăndrenii au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Când nu mai sânt în stare să alin durerea grea, Atunci îți iau portretul, îl eau și îl sărut, Dar plânsul mă îneacă și sufăr mult mai mult". Și pe obrazul ei supărat curgeau puhoaie de lacrimi. Aicea venea și picherul 19 Neculai Vlahuță, fratele picherului Alexandru Vlahuță [13]și aicea venea și picherul Constantinescu care trăia în str. Broscăriei și avea o doamnă frumoasa ca din povești. Și mai beau vin și cântau foarte frumos. Murind Constantinescu, Dna lui a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
stare să alin durerea grea, Atunci îți iau portretul, îl eau și îl sărut, Dar plânsul mă îneacă și sufăr mult mai mult". Și pe obrazul ei supărat curgeau puhoaie de lacrimi. Aicea venea și picherul 19 Neculai Vlahuță, fratele picherului Alexandru Vlahuță [13]și aicea venea și picherul Constantinescu care trăia în str. Broscăriei și avea o doamnă frumoasa ca din povești. Și mai beau vin și cântau foarte frumos. Murind Constantinescu, Dna lui a avut poale lungi și minte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
portretul, îl eau și îl sărut, Dar plânsul mă îneacă și sufăr mult mai mult". Și pe obrazul ei supărat curgeau puhoaie de lacrimi. Aicea venea și picherul 19 Neculai Vlahuță, fratele picherului Alexandru Vlahuță [13]și aicea venea și picherul Constantinescu care trăia în str. Broscăriei și avea o doamnă frumoasa ca din povești. Și mai beau vin și cântau foarte frumos. Murind Constantinescu, Dna lui a avut poale lungi și minte scurtă. A vândut casa cea foarte frumoasă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
vândut casa cea foarte frumoasă și s-a dus după un muntean foarte lăudăros și trăia într-un bordei făcut din traverse și acoperit cu pământ în gara Dolhasca, județul Suceava ca vai de lume. Dumitru Mihailescu s-a dus picher la Sabasa, tot județul Suceava. Și un criminal 1-a bătut de i s-a tras moartea, că cică ar fi trăind cu soția lui. Iar picherul Vlahuță s-a călugărit cu numele de Nectarie Vlahuță, [14] dar trăia foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
gara Dolhasca, județul Suceava ca vai de lume. Dumitru Mihailescu s-a dus picher la Sabasa, tot județul Suceava. Și un criminal 1-a bătut de i s-a tras moartea, că cică ar fi trăind cu soția lui. Iar picherul Vlahuță s-a călugărit cu numele de Nectarie Vlahuță, [14] dar trăia foarte năcăjit la mănăstirea Neamț din județul Neamț. Pe toți aceștia i-am cunoscut și m-au cunoscut. Țin minte de când eram de doi ani. După ce m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
odihnă, animator entuziast al activității cultural artistice a elevilor, integrându-și munca într-o veche tradiție existentă în Școala normală din Bârlad. S-a născut la 11 septembrie 1903 în comuna Miroslăvești, județul Iași, într-o familie în cadrul căreia tatăl - picher la drumurile naționale - și mama - casnică - trebuiau să poarte de grijă celor cinci copii. A urmat cursurile școlii primare în comuna Boțești, județul Roman, și la Școala primară nr. 2 din Roman. După absolvirea liceului „Roman-Vodă” din Roman, se înscrie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
numele de Valică care locuia pe dealul Cărăcău. Familia Cucu s-a răspândit în mai multe părți ale satului: pe dealul Cărăcău, după podul lui Preuțu, în partea de sud, vecin cu Preuțu. De la Toader Ignătescu (Chifan) și Vasile Pușcuță (picherul), în dreapta Dunavățului, sau așezat familiile Hură, Bârgăoanu, iar spre apus familia Căținaș. Familia Hură se află printre primele venite din Bucovina. în registrele de stare civilă, la rubrica decedați din 1866 se află Gavril Hură, fiul lui Serghie Hură, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Parincea, jud. Bacău, a procedat la predarea acestor rezerve instituțiilor din comună. La 10 februarie 1924 a fost împroprietărită Școala din Fruntești, la locul numit Hălmaciu, la 11 februarie 1924 s-a împroprietărit serviciul tehnică din comuna Filipeni, reprezentat de picherul de la Secția a II-a Filipeni, cu 3 ha, din care 1,5 ha în Știubiana și 1,5 ha la Hălmaciu; la 21 februarie 1924 s-a împroprietărit cu 2 ha, la Hălmaciu, biserica din Fruntești și, tot aici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cârciuma boierească a Virginiei Lambrino, ca Miron Boca, Toader Buleu (Vasilaș), Cristea Grigorovici, Vasile Mârza și Donic. De asemenea, Elena Bucșa a ținut în arendă cârciuma luată de la Ciulei, administrator al moșiei Virginiei Lambrino, care se afla lângă Vasile Pușcuță (picherul!), peste drum de Mircea Ignătescu. Arenda a trecut apoi la Elena Pintilescu și în continuare la Mitriță Sârghie Borcea. Mulți dintre cei care s-au aventurat la câștig din crâșme, dughene și alte activități comerciale au dat faliment din nepricepere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cealaltă jumătate din bancnotă. Trebuia numai să te prezinți la Banca din Bacău a lui Cristea Critoveanu ... După 1918 a început să se audă și despre alte partide, în afară de liberali. Dintre cei care erau simpatizanții liberalilor amintim pe Vasile Pușcuță, picherul, Nicolae Pușcuță, cântăreț, Gheorghe și Miron Boca, Th. Bădăluță ...” Cine a vrut să mai facă politică după 10 februarie 1938, când se instaleaz regimul de autoritate monarhică a lui Carol al II-lea, a trebuit să facă politica regelui care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tunele, construcții speciale) - - - - x 41. Operator (I, ÎI, III) x x x - - 42. Operator mișcare - - - - x 43. Operator tracțiune - x x - x 44. Operator vagoane - x x - - 45. Operator manevră stație - x x - - 46. Operator programator stație - x x - - 47. Picher x - - - x 48. Revizor cale și puncte periculoase - - - - x 49. Revizor cale x - - - - 50. Revizor puncte periculoase x - - - - 51. Revizor tehnic vagoane x x x - - 52. Revizor locomotivă - automotor - x x - - 53. Revizor locomotivă și râma electrică metrou - - - - x 54
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125642_a_126971]