48,335 matches
-
origine evreiască era atît de vagă și de îndepărtată în timp încît nu mai putea fi luată în seamă de nimeni. De aceea, autoarea consideră aberantă explicarea atitudinii violent antilegionare a lui Ionesco prin dorința de a-și salva propria piele, dată fiind presupusa sa origine semită ( vezi pp. 32-33). Un alt moment controversat al biografiei lui Eugène Ionesco, de care s-a făcut foarte mult caz l-a constituit perioada războiului în care a fost atașat cultural pe lîngă guvernul
Ionesco după Ionesco by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13978_a_15303]
-
cu Crist aducători./ Un ciob de clipă numai să-i plec din semeție,/ C-apoi pe mine lasă: nici după zile-o mie.// Nu s-or nălța spre ceruri de sub mormânt de pleoape./ E-așa că zic prea multe când pielea nu mă-ncape?/ Când m-aținteau cu milă să-i țintui n-am jurat?/ Dar m-am codit, iar astăzi de ei nu sunt scăpat.// Deci hai, dă-mi o povață sau într-un fel m-ajută/ Cum spui? Că
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13967_a_15292]
-
atât de solemn încât, dacă ar fi putut să judece ca unul mare, ar fi găsit că e perfect justificat tonul ceremonios al domnului în uniforma cu nasturi strălucitori de metal și obrajii rubiconzi, de parcă ar fi fost una dintre "pieile roșii" din aventurile lui Winetu. Tăcea intimidat de gravitatea cu care mărețul personaj îi solicita părerea, uluit mai ales de desfășurarea manevrei sale, atât de asemănătoare cu aceea, misterioasă, a preotului deschizând tabernaculul de pe altar, împodobit cu torsade și volute
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
străluci o clipă în bătaia lămpii îndreptată spre fața mea. Abia percepeam înțepătura, în schimb, pregătit de spusele medicului, simțeam sau poate doar îmi închipuiam că simt alunecarea rece a acului înfipt deasupra ochiului. Eram așezat într-un fotoliu de piele ca și acela, temut, al unchiului meu dentist. Dar nici scaunul acesta de tortură, cu manetele sale metalice, nici siringa ori celelalte instrumente pe care medicul le avea pregătite pe o tăviță nu mă înspăimântau cât vorbele sale. Cu câteva
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
m-ar fi interesat dacă n-ar fi fost vorba de ochiul meu. La fiecare cuvânt urmat de un gest al său simțeam însă, ca o mângâiere, apăsarea blândă, protectoare a mâinilor Sibylei. Stătea la căpătâiul meu, în spatele fotoliului de piele, de cum fusesem instalat în el, îmi prinsese între palmele ei calde, binemirositoare, obrajii și îmi șoptea la ureche: "N-ai nici o grijă; sunt aici cu tine, nu ți se poate întâmpla nimic rău". Nu altfel îmi închipuiam pe vremea aceea
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
și subprodusele unei piețe libere aglomerate până la refuz: "Varză acră și cartofi/ cizme rupte și pantofi/ lenjerie, haine vechi, polițiști perechi-perechi,/ cafea boabe și piper,/ epoleți de ofițer,/ căști, lămpașe de miner,/ cerșetori, afaceriști/ portrete de comuniști/ găini, rațe, carne, piei,/ scroafe care au purcei,/ broaște, scoabe și cercei/ țigănci cu mulți puradei." ( Mircea Romaniță, București) * Electronist fiind dvs., și dăruit cu sensibilitate, veniți și spuneți, și nu vă contrazic, că și funcționarea unui tranzistor sau a unui simplu condensator, poate
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
Eugenia Vodă Cu siguranȚĂ, orice spectator care "a umblat la literatură" la viața lui va înțelege și va gusta în mod special Hoțul de orhidee, în regia celui care a reușit să intre "în pielea lui John Malkovich", Spike Jonze. Filmul nominalizat la Oscarul pentru cel mai bun scenariu e tocmai despre scriere, despre dulcele coșmar al căutării de sine pe calea căutării cuvintelor ( coșmarul cuvintelor care nu încap în idei, al ideilor care nu
Gemeni hollywoodieni by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14019_a_15344]
-
o viață ( "Eu, toată viața mea am trăit în Ficțiune"), nebunia de a nu face nici o diferență între realism și suprarealism, nebunia de a gîndi și simți în imagini ( în imagini pe celuloid; sau pe hîrtie; sau direct pe propria piele, ca într-o proză a sa; Mircea Săucan chiar era omul capabil să transforme și o carte de telefon în imagini; s-a întîmplat ca, pentru nervii lui, așa cum o mărturisește, filmul să fie demonul, iar literatura îngerul). Instinctiv, fără
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
și un magazin de antichități. Nu, așa ceva nu are, confirmă și Gabi, și Lorena, și Radu! Inscripțiile bilingve și strada bilingvă, copacii bilingvi și fațadele bilingve, berea bilingvă și micii bilingvi se aștern la picioarele noastre ca niște motănași cu pielea pufoasă, afară e soare, muzica sparge perdeaua de nori, corturile albe se întind pînă-n zare, ochiul privește și constată că e bine așa! Și astfel s-a scurs prima oră pe străzile Sfîntului Gheorghe! (Lorena se duce să vadă o
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
cap are o căciulă de blană, pe care o tot mișcă încolo și încoace. Se scarpină în barbă, își suflă violent nasul, ia cu degetele dintr-o mâncare, dar când își sprijină mâna un moment pe masă, i se zărește pielea albă de o finețe deosebită, care seamănă cu ceva din amintirile mele din copilărie". *) Citatele sunt extrase din edițiile Castelul, Ed. Fischer, Frankfurt/Main, 1994-1996; Jurnal, 1910-1923, Ed. Fischer, Frankfurt/Main, 1983-1989; America, Ed. Fischer, Frankfurt/Main, 1980-1982.
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
obligat-o să nu-și ofere portița de scăpare pentru cei slabi. Sau recunoașterea fără eschive a greșelii, de care nu sînt în stare decît cei extraordinar de puternici. Mona Muscă e o persoană puternică, dar nu personalitatea "providențială" în pielea căreia se străduia să intre, cu o grație, să recunoaștem, remarcabilă. Marile ei atuuri de pînă acum cîteva zile erau că mergea pînă la capăt, că era capabilă să se devoteze necondiționat unei idei și că nu-i trădează pe
Dana a ucis-o pe Mona by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10361_a_11686]
-
că se și uitase la ceas. Că,... o dată văzuse bazinul calm dintre țărm și dig, fierbând, clocotind de năvala lor. Domnule, - făcea - bătând cu degetul în ecranul mare al cronometrului strâns pe încheietura brațului stâng de o curea lată de piele neagră,... fix la unșpepatrușcinci! - (ca și cum natura chefalilor, care era să nu fie niciodată la timp, ori să nu admită nici o măsură de timp omenească, acum acceptase deodată timpul, sosind și ei precis ca acceleratul în gară). Chestia era că nu
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
este un act pur de voință, cu tentă masochistă. Sound-ul adesea declamator, biruitor, viril din lirica acestor amazoane ale postmodernismului nu face decât să le camufleze sensibilitatea reală. Paradoxal, deși se dezgolesc - nu doar de haine, dar chiar și de piele - multe dintre poetele generației 2000 nu dezvăluiesc nimic în ce le privește. Dimpotrivă, ascund. Își ascund sufletul în spatele unei expuneri excesive a cărnii. Livia Roșca își asumă integral condiția de femeie. Eu-l său liric este unul vulnerabil, măcinat de
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
mult cu cît s-ar fi mulat excelent pe noua lui personă (de la Jarmusch pînă la Sophia Coppola, prin Wes Anderson și înapoi la Jarmusch). Ei, Cage m-a deturnat cu succes de la explorarea acestei prejudecăți, chiar dacă nu-i poate pielea cît cea a lui Murray, rolul e decent. Personajul lui, David Spritz are parte de bani, frustrări și nevroză, dar nu și de profunzimea sau de spiritul asociate uzual cu acestea. Primii provin de la televiziune, următoarele din situația familială (divorțat
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
de dosarele pline de mizerii, dușul rece, chiar înghețat, al ieșirii la suprafață e preferabil. Cu cât vom ști mai multe detalii despre metodele de lucru ale Securității - și ele trebuie aflate de la cei care le-au trăit pe propria piele, nu din savante tratate -, cu atât șansa societății românești de a-și reveni la normalitate va crește. Faptul că trei șefi de Servicii Secrete și-au dovedit incompetența (ca să nu spun mai mult) și au fost eliminați din pozițiile-cheie tocmai
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
fiind văzute cu ochii lor proprii)”. (Eusebiu de Cezareea, Martirii din Palestina, IX, 8-12, în PSB, vol. 13, p. 411-412) „Nu trebuie să uităm nici amănuntele curajului cu care au îndurat nenumăratele chinuri: ruperea coastelor, frecarea cu o Țesătură de piele de capră a părților rupte din corp, lovituri nepotolite cu biciul, torturi variate și repetate, chinuirea crudă și de nesuportat a mâinilor și picioarelor cu ajutorul unor mașinării spre a sili pe martiri la săvârșirea unor fapte care le erau interzise
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
viață e mai amară și mai plină de chin ca viața din ocnă? Dar mucenicii cei osândiți la ocnă vedeau că se împlinesc cu ei istorisirile despre acei mari bărbați, despre acei sfinți, despre care Pavel spune: Au pribegit în piei de oaie și în piei de capră, lipsiți, strâmtorări, chinuiți, ei, de care lumea nu era vrednică; rătăcind în pustii, în munți, în peșteri, în crăpăturile pământului (Evr. 11, 37, 38). Acestea s-au petrecut și în vremea noastră”. (Sf.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mai plină de chin ca viața din ocnă? Dar mucenicii cei osândiți la ocnă vedeau că se împlinesc cu ei istorisirile despre acei mari bărbați, despre acei sfinți, despre care Pavel spune: Au pribegit în piei de oaie și în piei de capră, lipsiți, strâmtorări, chinuiți, ei, de care lumea nu era vrednică; rătăcind în pustii, în munți, în peșteri, în crăpăturile pământului (Evr. 11, 37, 38). Acestea s-au petrecut și în vremea noastră”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
îngrașă? Sau că excesul de sare provoacă hipertensiune? Ei bine, morților nu le cresc nici unghiile și nici părul, fiindcă atunci nu ar mai fi morți, ci altceva. În realitate, impresia de creștere a părților cornoase e dată de retragerea pielii în urma pierderii apei. Retragerea scoate în afară ceea ce exista deja ascuns în faldurile pielii, de aici aparența unei creșteri post mortem, cînd de fapt e vorba de o simplă dezvelire. Iar transpirația oamenilor e complet inodoră, oricît de nefiresc ar
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
nici unghiile și nici părul, fiindcă atunci nu ar mai fi morți, ci altceva. În realitate, impresia de creștere a părților cornoase e dată de retragerea pielii în urma pierderii apei. Retragerea scoate în afară ceea ce exista deja ascuns în faldurile pielii, de aici aparența unei creșteri post mortem, cînd de fapt e vorba de o simplă dezvelire. Iar transpirația oamenilor e complet inodoră, oricît de nefiresc ar suna aceste cuvinte. Nu sudoarea noastră miroase, ci produșii ei de descompunere rezultați la
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
Dumitru Hurubă Phui, Doamne, ce călduri ne cotropesc! Și, culmea-culmilor, ne mai pleznește Dumnezeu și cu o droaie de reportaje teve despre fuga lui Omar Hayssam în Siria îmbrăcat în piele de berbecuț și călărind o vietate pe fruntea căruia scrie în limba arabă "sistem ticăloșit", iar pe coadă, într-o românească faină, "Radu-mă-cheamă"... Ce călduri, Dumnezeule!... E ziua Sfântului Ilie și e pentru prima dată în existența sa când i
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
un număr aparte. Lunea aceea a început ca oricare alta. Ianuarie era pe sfârșite, era foarte frig și încălzirea funcționa prost, dar și asta era normal, eram de-acum căliți, știam să ținem penelul între degetele amorțite, să ne dominăm pielea degerată și lipsită de sensibilitate, articulațiile atât de fragile că păreau ouă gata să se spargă la prima mișcare. Mă duceam la cursuri cu mitene și încotoșmănată într-un șal de lână mare și gros ca o pătură, care-l
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
un fum înainte de a adăuga: - Sigur că nu, a fost un compliment. Ia-o, termin-o tu, mai fac una. A doua a fost și mai reușită decât prima. Începeam să simt greutatea fumului, acea imponderabilitate cețoasă care-ți înmoaie pielea și mușchii, care-ți anulează dinții, unghiile de la mână și tălpile picioarelor, fumam și râdeam, spuneam prostii, le auzeam și le spuneam iarăși, le repetam, dar la un moment dat mi-am dat seama că ce se petrecea în seara
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
a fost clar că nu era așa, ceva nu mergea deloc bine. Niciodată în viață nu m-am dezmeticit atât de rapid. Nu pot spune că Marcos mă decepționa, căci era la fel de frumos pe cât speram, poate și mai mult. Avea pielea netedă, strălucitoare, fină, fără alunițe, cicatrici sau asperități, picioarele lungi și puternice, mușchii exact cum trebuie, nici ascunși nici prea evidenți, brațele armonioase, mâinile lungi, elegante, fine ca mănușile cele mai fine - și-atât. Atât și nimic mai mult. Iubitul
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
după ce am văzut an de an, cred că realitatea e mult mai gravă. Dacă nu se depolitizează școala, ne ducem de râpă! Sistemul e atât de corupt, încât, fără să vrei, devii prizonierul lui. Am încercat să mă pun în pielea directorului meu actual. Credeți-mă, nu ai cum să fii corect, ca director, decât dacă ai băga la pușcărie pe câțiva din colegi. Și cine face asta? Cred că și eu aș ezita - au familie, copii, hm, cum aș putea
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]