7,636 matches
-
El iubește oamenii. Poate că el nu știe că aici, In România, frumosul, valoarea, nu mai sunt la loc de cinste. Crezi că valorile acestui neam vor fi reconsiderate vreodată? Crezi că vom redeveni cândva, ce am fost sau vom pieri În mediocritate și prostie? Îl Întreb . George Filip: Așa da. Că neam, ca rasă deci, accept că suntem cuprinși Între niște hotare naturale sau dirijate. Valorile neamului nostru de români un pot fi considerate sau reconsiderate decât de noi Înșine
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
toată, dacă omul se Întoarce. Căci ochiul lui Dumnezeu privește mereu ceea ce este prezent, neținând seama de cele trecătoare. Stăruința În răutate este considerată de Dumnezeu ca o zi sau ca o seară a nopții care a trecut Și a pierit, deși este disprețuită de cei ce păcătuiesc ca Și cum nu ar fi făcut nimic. Dar de Dumnezeu este socotită ca o mulțime de ani. Căci zice: «Nimicnicie vor fi anii lor» (Ps. 89, 5). Foarte nimerit Și În Înțeles propriu numește
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 31, Edit. Anastasia, București, 1999, pp. 93-94. footnote>. O altă consecință ar fi aceea că păcatul poate duce la o criză sau la o dramă o întreagă omenire, cum ar fi cea de astăzi, care piere și nu-și dă seama că pieirea îi vine din cauza păcatului<footnote Prof. Dr. Constantin C. Pavel, „Problema răului la Fericitul Augustin”, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1996, p.9. footnote>, căci acesta care
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
năzdrăvăniile făcute în acea zi nu-mi dădeau nicio idee. Am adormit gândindu-mă cum ar fi să nu am nici cum să-mi amintesc de el, dacă își va dori iar viața de pe străzi. Sau poate dacă ar fi pierit amintirile mai ușor ar fi fost mai bine? În câteva ore mă obișnuisem atât cu el, încât vedeam o eventuală plecare a lui ca pe un dezastru. decât m-aș fi așteptat. Pentru tristețea din ochii mei, motanul m-a
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
și Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în col. PSB, vol. 12, Editura IBMBOR, București, 1988, p. 47. footnote>. Sfântul Ambrozie, referindu-se la aceeași idee și același simbolism, precizează: „în acea trecere a evreilor (prin Marea Roșie), în care egiptenii au pierit, iar evreii au scăpat, a fost anticipată încă de pe atunci închipuirea Sfântului Botez. Căci, ce altceva învățăm zilnic în această taină, decât că vina este luată de ape și că greșeala se șterge cu ele, însă evlavia și nevinovăția rămân
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
milă, iar pe mormântul lui s-au pus peceți; și toate acestea le-a suportat pentru tine și de grija ta, ca să desființeze tirania păcatului, ca să surpe cetățuia diavolului, ca să taie legăturile morții, ca să mi se deschidă porțile cerului, ca să piară blestemul, ca să se desființeze întâia osândă, ca să înveți răbdarea, ca să fi învățat tăria, ca nimic din viața de față să nu te întristeze, nici moartea, nici insulta, nici ocările, nici batjocurile, nici bicele, nici uneltirile vrăjmașilor, nici calomniile, nici atacuril
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
milă, iar pe mormântul lui s-au pus peceți; și toate acestea le-a suportat pentru tine și de grija ta, ca să desființeze tirania păcatului, ca să surpe cetățuia diavolului, ca să taie legăturile morții, ca să mi se deschidă porțile cerului, ca să piară blestemul, ca să se desființeze întâia osândă, ca să înveți răbdarea, ca să fi învățat tăria, ca nimic din viața de față să nu te întristeze, nici moartea, nici insulta, nici ocările, nici batjocurile, nici bicele, nici uneltirile vrăjmașilor, nici calomniile, nici atacuril
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
pe care l-am aflat, când am ajuns seara în Urziceni, la hanul ținut de Titel Călinescu de la Plopi, (acum o ruină!), a fost teribila veste: accidentul mortal de mașină petrecut cu o seară înainte la Coșereni, în care au pierit cei doi soți dragi inimii mele, cele două privighetori ale sufletului românesc, pe care eu îi căutam zadarnic prin Chișinău... Atunci am înțeles de ce o rusoaică m-a atenționat înainte să mă urc în trenul cu care plecam din gara
IN MEMORIAM – DOINA şi ION ALDEA TEODOROVICI [Corola-blog/BlogPost/93833_a_95125]
-
Neamului Românesc. Cu înțelepciune, cu argumente și cu dovezi bazate pe temeinicia cunoașterii adevărului istoric, a luptat și a ținut piept pângăririi istoriei naționale, atacurilor asupra demnității noastre, și a importantelor personalități ale Neamului. Așa cum „Tot ce-i românesc nu piere!”, Profesorul va „trăi” în fiecare bun român, ultima sa carte constituind, de fapt, un veritabil „testament” pentru urmași: „Istoria să judece!”. Pe Profesorul Buzatu l-au plâns cerurile - Conf. univ. dr. Gheorghe Iscru Dumnezeu să-l ierte și să-l
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
redau, în cifre mai mult sau mai puțin exacte, drama umană din acea tristă după-amiază de vară: 15 militari morți (3 germani și 12 români) - un număr ce pare a fi aproape incredibil de mic; 60 de civili ce au pierit sub „ploaia de bombe”; 218 răniți (48 de militari și 170 de civili) și nu în ultimul rând 110 prizonieri de război - supravițuitori din echipajele celor 35 de bombardiere doborâte de apărătorii Zonei Petrolifere. ANDREI BERINDE
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
aștearnă, maculată, peste trupul drept, cu sînge uns, ca să îl putem vedea pe Cine nu se cade a-L vedea oricum, scrijelind cu pașii sfinți pe drum păsări fără gheare și jivine adormite-n sînul lui Avram, păcătoși nerăbdători să piară, ucigași cu chipuri de Fecioară și creștini angelici puși la ham. E tîrziu, dar încă prea devreme, n-avem dinți ca să mușcăm din noapte n-avem buze îndestul de coapte care să rodească sub blesteme. Fruntea cu solzi albaștri Poeții
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
să-ți mîngîi trupul sfînt Sînii cu sfială să ți-i cer Coapselor închise să mă-nchin Să le-ating uimit ce albe sînt Doar cu floarea grea a unui crin Să le-mbrățișez îngenunchind Și apoi ca fluturii să pier Luat de dup-amiază și de vînt Aveai părul lung pînă la cer Spînzurînd de dînsul pe pămînt...
Aveai părul lung pînă la cer by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12324_a_13649]
-
oamenii, țările, mulțimile, continentele, planetele, sorii. Totuși, azi dimineață, într-o clipă euforică, luciditate în zi, mi-a surîs, fulgerător, certitudinea miracolului etern al ființei mele, al vieții mele. O clipă mi-am dat seama. Și lumina de har a pierit. Cum să fac să-mi aduc aminte? O clipă infimă am putut deschide ochii asupra rostului meu. Dar clipele acestea nu lasă urme pentru mine. Nu-mi revin în somn, în vis. în vis, în noapte nu-mi revin, - lăsîndu-mi
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
leneș, parc-ar marca trecerea secundelor din neunde spre neunde. Dacă florile păpădiilor dealului nu și-ar opri cascada lor galbenă în stavila șoselei cenușie, și calul murg, și căruța roșie-argintie, și țăranul îmbrăcat în negru de pe capra căruței ar pieri copleșiți de floare. Adie vântul în frunzele sensibile ale plopului din dreapta, și urechea câinelui culcat lângă mine în iarba mare și proaspătă, tresare ca de o atingere materială. O muscă neagră, autentică, trece prin fața soarelui, de la stânga la dreapta, apoi
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
și cât de mult spre-a dispărea ; La picioarele mele / Jiul cel negru ca mâinile minerilor / demonizatul râu în care nu-mi mai pot / oglindi chipul nici ființa lăuntrică // obscuritate curgătoare ca și mine. ; Două decenii / din viața mea / au pierit / în râul Amarului Târg / aidoma unor căței / înecați de o mână haină / (dar nu există oare / o milă-a necruțării / un Bine al Răului?)/ aidoma unor căței / care n-au deschis măcar ochii.; Cu iarbă se-ndestulează / (cu ce altceva
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
Aurel Pantea *** Așa,acum, cel ce se anunță este altceva decît tine, este cu totul altceva decît om,pentru că asta este, de fapt, să fii altceva decît om, este așa cum ai pieri și nu ți-ar păsa, fiindcă nu ți-ar păsa cine ar pieri, și nici cine ar constata astfel că ar putea să piară cineva, și tot așa, de fiecare dată, cînd vine așa ceva peste tine, cu tot ce ai
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
cel ce se anunță este altceva decît tine, este cu totul altceva decît om,pentru că asta este, de fapt, să fii altceva decît om, este așa cum ai pieri și nu ți-ar păsa, fiindcă nu ți-ar păsa cine ar pieri, și nici cine ar constata astfel că ar putea să piară cineva, și tot așa, de fiecare dată, cînd vine așa ceva peste tine, cu tot ce ai, te dai și nu știi ce faci, ce înseamnă a face, atunci, ce
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
altceva decît om,pentru că asta este, de fapt, să fii altceva decît om, este așa cum ai pieri și nu ți-ar păsa, fiindcă nu ți-ar păsa cine ar pieri, și nici cine ar constata astfel că ar putea să piară cineva, și tot așa, de fiecare dată, cînd vine așa ceva peste tine, cu tot ce ai, te dai și nu știi ce faci, ce înseamnă a face, atunci, ce înseamnă să fii ceva, ce mai ești, cam așa, te uiți
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
cotlon, luci un cufăr Și descuind, am vrut să aflu... însă veșmintele păstrate, Atinse numai, se răriră Și am rămas în mâini cu umbra. Aici îmi sunt tot mai departe, Mi-am spus ținându-mă de scară, Dar casa dedesubt pierise Și-n urmă podul, ca o navă, Se desprindea înct de mine. Figurație își lua un aer degajat Și îmbrăcat la patru ace, Intra în sala de concert, Se instala în prima lojă Și cu un zâmbet vag distant întâmpina
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
pentru toată lumea și cu Romanțele pentru mai târziu, avusei o clipă de ezitare din care mă scoase deodată o voce precum sunetele sparte ale unui rostogol de pietriș. Elanul pe aripile căruia îmi pregătisem un întreg discurs introductiv mi-a pierit. - "Ce dorești dumneata?" mi s-a adreat stentorial Minulescu. - Aș fi vrut să vă cunosc și să stau de vorbă cu dumneavoastră, i-am răspuns cu un glas scăzut, simțindu-mă luat din scurt. - "Și despre ce să stai de
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
toate acestea într-o bine modulată viziune, deopotrivă ironică și patetică. Deruta este un roman dialogic, cu o înscenare epică pregnantă, o narațiune analitică și hiperrealistă. O lume provincială, cu vocații iluzorii sau neîmplinite existențial și artistic, se înființează și piere prin propria înfățișare obiectivă. Naratorul își permite doar o ironie critică și realistă, de altfel exercitată cu tact.Vanitatea fantasmatică a omului mediocru se dezvăluie, fie în ipostaza protagonistului, ca în cazul lui Pavel Șușnea, profesor și sculptor ratat, fie
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
cenușiu pe un picior scheletic de bătrîn și urechile lupului încep să se elibereze de zgomotele depozitate în ele ani după ani scurt pe doi marea avalașă va trebui să se întîmple cît de curînd și dacă sub ea vom pieri va fi bine chiar foarte bine căci acoperiți de zăpezi înghețate altfel ne va fi decît îmbrăcați pentru eternitate în fierbinte pămînt
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
rotește oarbă pe zidurile în dărîmare o copilă cu cîrlionți de aur și cunună de mireasă coboară Scara Fingerling plutind își împrăștie rochiile peste pietre și joacă șotron mîna mi se inelează-n preajma ei brusc o strivesc sub pleoape și piere într-un rîs zglobiu ca și cum ar ploua cu monezi de aur deasupra acoperișurilor Butoiul de aur Într-un zid din Pasajul Scărilor intrai ca în peșteră un bec împrăștia lumină palidă pe lungile mese întinse consumatorilor în picioare - și eu
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
presimtă? O capcană perfidă este aceea de a-i pretinde individului să se “autocaracterizeze” după fiecare etapă. Dacă va spune despre el însuși numai lucruri bune, e neîndoielnic suspect. Dacă va spune și lucruri rele, îl avem la mînă și piere pre limba lui. Un punct esențial e, firește, averea: “Dacă a avut case, mașini, cîte, cum le-a înstrăinat” (s.n.); culpa vine din trecut, dar nu ești exonerat decît, eventual, prin recunoașterea ei. “Limbi străine cunoscute, condamnări” reprezintă, fără dubiu
Cine era? by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13010_a_14335]
-
de gîscă sau niște ciupercuțe cu smîntînă!” Nu-mi rămîne decît să plescăi din limbă și să mă pregătesc pentru masa de prînz, unde-i voi întîlni pe fratele Ioan, pe marele Dorin, pe eternul Hobana etc... Simt că-mi piere toată saliva! Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 23.VII.1980
La popa la poartă stă o mîță moartă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13398_a_14723]