782 matches
-
pe locul lui Conțescu spre a determina direcția și așezarea cea mai potrivită a casei, simți o foame devoratoare și exprimă față de ceilalți speranța că vor mânca omeric. Presupunerile lui Ioanide nu se adeveriră și fură de la început întîmpinate de pietrar cu un scepticism curios. Gazda nu prevăzuse că oaspeții vor fi nevoiți să cumpere de mâncare din sat, bănuise că boierii își vor fi adus de la oraș, unde sunt de toate. - La oraș găsești, teoretiză arhitectul, ceea ce vine de lațară
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dezmințire. Femeia, înțelegînd aluzia, urmă: - Ținem cîte-un cocoș și cîte-o găină pentru clocit, acumgăinile au căzut cloști și nu mai ouă. Puii, când ies, îi vindem să plătim și noi dările. Situația fiind desperată, se ținu un scurt consiliu între pietrar, gazdă, nevasta acestuia, fetele lui, de treisprezece și zece ani, soacra, a cărei rezoluție fu de a se dibui ouă și brânză la câteva babe care se presupunea a mai fi având. Fetele primiră sarcina de a executa misiunile, și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tren, în stații, pe drumuri de țară - o femeie i se părea interesantă prin ceva și s-o observe pe cont propriu. Ioanide așeză corturile chiar lângă locul de construit, pe marginea unui infim șipot, destinând unul lui Tudorel. Pentru pietrari și salahori ridică un șopron sumar. Lucrările fură începute îndată și Doru fu lăsat liber să se distreze cum voiește. Cu acest prilej, Ioanide strânse asupra fiului său multe observații noi. Întâi Doru întrebă pe oameni dacă în sat vin
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
desăvârșire necunoscute, fără a face o cât de mică observație. Doru nu șezuse degeaba jos, de vreme ce făcuse o combinație. O cursă de la oraș până la satul de la pod aducea zilnic popii ziarele, iar acesta le preda oamenilor cu caii prin care pietrarii lui Ioanide făceau transporturi zilnice. Prin urmare, Doru făcuse cunoștință cu preotul. Tudorel ședea întins pe patul din cort (niciodată pe pajiște) și acolo consulta jurnalele foaie cu foaie și rând cu rând, punîndu-le apoi sub pătură. - Nu te știam
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Doru împreună cu câțiva oameni, flăcăi după toate aparențele, toți cu cizme. Nu mi-am închipuit ca acest băiat să fie așa de sociabil", gândi el. G. Călinescu În altă zi, fiind duminică, Ioanide fu poftit la masă în vale de pietrar. Doru ceru îngăduința de a pleca mai de dimineață, voind, spunea el, să se bucure de răcoarea din zori. În sat, Ioanide se plimbă împreună cu pietrarul prin părțile lui mai notabile și în cele din urmă se abătu și pe la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Călinescu În altă zi, fiind duminică, Ioanide fu poftit la masă în vale de pietrar. Doru ceru îngăduința de a pleca mai de dimineață, voind, spunea el, să se bucure de răcoarea din zori. În sat, Ioanide se plimbă împreună cu pietrarul prin părțile lui mai notabile și în cele din urmă se abătu și pe la biserică. Acolo era slujbă. După ce dădu un ocol locașului pe afară, găsindu-l interesant, arhitectul își scoase șapca și pătrunse înăuntru. Doru și câțiva tineri țărani
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pricepea nimic și o anume interpretare o înlătura din capul locului ca ridicolă. Așeză hârtiuța cu grijă în portofoliu și se sculă. Când, punând la punct lucrurile, Ioanide se sui în trăsură împreună cu Doru, pe podul satului din vale, cu pietrarul pe capră, mai privi o dată spumele apei în rostogolire și se gândi la contrastul dintre liniștea naturii și agitația vieții omenești. IX Întors la București numai după două săptămâni de absență, Ioanide află o mulțime de lucruri noi: copiii lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
el un element greu în cântarul meditațiilor sale. Monumentul îl costase mai nimic, deoarece având, prin natura funcțiilor sale, raporturi cu furnizorii căpătase materialul gratis, cu excepția câtorva articole. Chiar și mâna de lucru în parte o furnizase tot el, deplasând pietrari de la lucrări oficiale. Lui Ioanide nu-i dăduse nimic. Numai lui Ilie Butoiescu și lucrătorilor fusese nevoit a le plăti. Prin sistemul contractului zilnic pe mai multe șantiere și al deplasării lucrătorilor, Butoiescu izbutea în general a realiza economii. Astfel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
certitudine putem afirma că, în cadrul economiei autarhice 1 localnicii își pregăteau îmbrăcămintea din cânepă, lână sau piei de animale. Între anii 1772-1774, evidențele consemnează, în zonă, 2 ciobotari, un săpunar, 3 olari, 5 rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zonă, 2 ciobotari, un săpunar, 3 olari, 5 rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii executau la comandă uneltele cerute de către consătenii lor. Dogarii, tâmplarii și dulgherii confecționau butoaie, căzi, scaune, uși și ferestre, paturi și dulapuri țărănești. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Rakavanda Nouă sediul Președinției în Republica Vandana de Nord arată așa cum l-au conceput meșterii italieni în stilul fraților arhitecți Vandarini (Antonio, Giacomo și Bebe) și, după moartea acestora, Baruch Braxi. Dar de la 18 mai 1768, când, se spune, zidarii, pietrarii, dulgherii, sculptorii, pictorii, grădinarii și tapițerii și-au terminat treaba și regele Vlau al VI-lea Cercel a inaugurat cu un fast impresionant Palatul, a trecut din nou ceva vreme și administrația din Republica Umanistă Vandana s-a văzut obligată
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Rakavanda Nouă sediul Președinției în Republica Vandana de Nord arată așa cum l-au conceput meșterii italieni în stilul fraților arhitecți Vandarini (Antonio, Giacomo și Bebe) și, după moartea acestora, Baruch Braxi. Dar de la 18 mai 1768, când, se spune, zidarii, pietrarii, dulgherii, sculptorii, pictorii, grădinarii și tapițerii și-au terminat treaba și regele Vlau al VI-lea Cercel a inaugurat cu un fast impresionant Palatul, a trecut din nou ceva vreme și administrația din Republica Umanistă Vandana s-a văzut obligată
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
dar nu prin comparație cu “menșevicii” de acolo ci pentru a exprima tocmai diferența dintre nomenclatura comunistă și oamenii simpli care nu aveau nimic de a face cu această ideologie. Avea însă și un prieten comunist, domnul Cioană, de meserie pietrar (făcea cruci din piatră), pe care îl cunoscuse fiindcă avea 2 hectare de vie nobilă în Cernicari, în apropiere de via noastră. In acea vreme erau puține persoane în Tecuci care aveau o suprafață mai mare de vie nobilă. Avea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
zintă în cele mai multe situații singura zestre și nu bunurile mobile care lipsesc. uneori se specifică în actul dotal că domeniul se cedează cu titlul temporar până când familia va găsi banii necesari pentru cumpărarea lucrurilor de zestre. Este Cazul Mariei din Pietrari, județul Muscel, care, la 8 ianuarie 1746, își înzestrează nepoata orfană cu patru fălci de moșie. În momentul când se va achita de zestrea promisă, adică „o pătură și o rochie“, Maria își va recupera pământul. părinții recunosc că este
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
țin minte de atunci. Cu timpul Însă, după ce au am plecat În lume, s-au stins din viață pe rând toți trei. Acum locul acolo este pustiu, Îl scurmă sălbăticiunile și ursul se plimbă În voie. Urcând de la Ciudica prin Pietrar, printre brazi se zărește casa Ioanei lui Gavril. Aceasta venise aici de pe Dealul Armanului, trăgându-se din familia Băcenilor, a Porțolanilor. Cei doi frați Luncani, Gavril și Lupu, veniseră aici, probabil, fie de pe Pârâul Luncanilor, fie din Lunca Mureșului unde
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
multe peripeții la Toplița În zi de Rusalii. Cu vântul răscolindu-i părul de pe capul În care parcă se cuibăriseră moliile, cu fața arsă de soare și neras câteva luni, cu haine din care mai rămăseseră doar zdrențe, urca prin Pietrar pe unde prelucanii mergeau la biserică În Toplița Îmbrăcați În straie de sărbătoare. Neprimind de la el nicio știre, părinții i-au făcut după datină toate pomenirile la Biserica din Deal, socotindu-l mort. Întreaga noapte a bătut drumul din Călimani
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
iar de pe Mureș deja se ridicaseră negurile. Prin rariștea brazilor Începeau să se vadă primele case. Câteva glasuri i se deslușeau parcă venind de demult și două siluete se iviră printre copaci. Da, cine o fi trențărosul acesta care urcă Pietrarul așa de abătut? Era un glas de bărbat care Îi ajunse la urechi. Îl recunoscu, era tatăl lui care mergea cu mama sa la biserică, gătiți frumos ca de Rusalii. Bună ziua! li se adresă sfios străinul. Glasul lui parcă venea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
căsătorii pe care le-a avut au rezultat patru feciori și două fete. Prin anul 1946 l-am văzut o dată pe acest Mihai acolo la Lupu lui Andrei, unde se despărțeau prelucanii și zăpozenii, luând-o unii la deal, prin Pietrar, iar ceilalți pe firul pârăului Zăpode la deal. Aici mai stăteau de vorbă ca să-și termine poveștile. Era bătrân, aproape nonagenar, mic de stat dar cu priviri șirete. Nicio blândețe nu se putea citi pe chipul lui, iar În jurul ochilor
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
am pus să le facă sobe ca să pot merge acolo și sta aproape de câte ori am un răgaz. Frumoasă mânăstire, Smărăndițo, l-am adus pe Pârvu Mutu ca s-o zugrăvească. S-a întrecut Mihai pe sine când le arăta pietrarilor ce vrea. L-am adus și pe sfinția sa Partenie, egumenul de la Ivir, să facă școală de cântăreți și tipografi. Se surprinse că a alunecat în nefiresc, vorbind cu fata lui moartă. — Doamne, ferește! rosti cu glas tare, se reculese și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lui Ștefan i se părea soba atât de frumoasă încât își lăsa degetele să alunece mereu pe relieful desenului. Fără să vrea, doamna prinse a-l urmări, minunându-se în sinea ei și dânsa de frumusețea cahlelor. — Să năimești și pietrari să sape scările frumoase, doar că pentru sobe să pui să le facă așa ca la noi, chiar ar fi bine să poruncești cahlele la meșterii care le-au făcut la Hurezi, ca pe astea, și doamna arătă soba. Ștefan
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, pentru care s-a ridicat această Sfântă Cruce, pomenește pe robii tăi Io Mihai Voievod cel tăiat cu Doamna lui Stanca și coconul lor Petrașco Vodă, precum și pe Radul clucerul, Preda postelnicul, Stroe stolnicul și Voicul pietrarul și fă-le lor veșnică pomenire. Se închinară amândoi tăcuți și se despărțiră de calea Câmpulungului, luând-o la stânga pe un drum mai îngust care-i scoase chiar la râul Dâmboviței. Trecură apa prin vad, nu era încă mare că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Si noaptea e târzie; Copilele ti s-au culcatTu, inima pustie, Stai tot la vatra-ncet plângând; E dus si nu mai vine! S-adormi târziu cu mine-n gând, Ca sa visezi de mine! Are mama o fetiță de I. D. Pietrari Are mama o fetiță, Cu ochi mari, cu gura mica, Fruntea ca o poienița, Genele de rândunica, Și, pe-obraz, o alunița, Dar are ceva ce-i strica: Îi e părul ciufulit, Parcă s-au jucat in el, Pana când
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
viața. Apoi deodată privirea lui coborî de la cruce, jos, în cimitirul de lângă biserică, și descoperi piatra cu inscripția aurită, însemnînd mormântul și amintirea tatălui său. I se părea că literele s-au cam șters și se gândi să cheme pe pietrarul cel bătrân, să reînnoiască poleiala. În aceeași clipă însă își aduse aminte, atât de clar ca și cum le-ar fi auzit acuma întîia oară, cuvintele pe care i le-a spus tatăl său odinioară, în Năsăud: "Să-ți faci datoria totdeauna
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
unul din poemele din tinerețe: Am Înțeles păcatul ce apasă peste casa mea ca un mușchi strămoșesc. O, de ce am tălmăcit vremea și zodiile altfel decât baba ce-și topește cânepa În balță ? De ce am dorit alt zâmbet decât al pietrarului ce scapără scântei În margine de drum ? De ce am râvnit altă menire În lumea celor șapte zile decât clopotarul ce petrece morții la cer ? Ideea și aspirația secretă a pierderii de sine nu-l părăsește Însă. El simte, asemenea țăranului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
purta zâmbetul pe sâni și era suplă și tânără, rămânând totuși inertă, chiar și când tata i-a pus mâna pe picior și Herr Saner și-a trimis „Ha!“-ul până sus în tavan. Ce să facem cu ea, spuse pietrarul, sculptura era o lucrare comandată și când a fost finalizată, guvernul care o comandase nu mai exista. A rămas aici. Poate, dacă se schimbă vremurile și noul guvern o să fie iar cel vechi, o să-și ia totuși statuia în țara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]