304 matches
-
necunoscute, a unor voluptăți inefabile, freamătă În carnea-i cum freamătă un zeu păduratic zărind o nimfă goală ce se oglindește În acea apă ce-l pierdu pe Narcis. Îi ghicesc, privindu-l din Întuneric, rânjetul irepresibil, el stă ca pietrificat de Meduză, sculptat În dorința unei virilități reprimate și ajunse acum În amurg, flăcări ce-i dau obsesii lascive se răsucesc În carne-i, e ca un arc Întins spre țintă, atât de-ntins Încât cedează și se sfarmă. Deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
mutat Înlăuntrul ei și au fost declarați zei fără Întîrziere de către băștinașii cărora li se dădea drumul În bilă doar o dată pe an să se Îmbete și să venereze o chestie numită Aurak care era un fel de pește uriaș pietrificat care Îi curenta cînd Îl atingeau și pentru că li se oferea această experiență plăteau scobitorilor În bilă cu pește carne de capră struguri și frigărui de șopîrlă! Și asta se Întîmpla acum nu foarte mult timp imediat după al Doilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
O pată de culoare stinsă în palma ta Și un chibrit aprins pe-o lacrimă. Un cuvânt mut și o vorbă șoptită Îmi povestesc adevărul nepătruns. O umbră părăsită, un chip jucăuș Mă lasă-ntr-o lume concretă. În vise pietrificate. Liber În frâul libertății am învățat să scriu. Metafora luminii blând s-a zbătut cu ochi temători Și zboară acum ca fluturi prin lanuri largi de grâu. Flacăra apei ne-a stropit pe toți când Umbre misterioase trosnesc prin Crengile
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
marginea străzii, ca să caute un curcan pentru Ziua Recunoștinței. Dar nimic nu era de găsit. Costelivele găini locale păreau acoperite cu păr, nu cu pene. În fundul unui freezer din piață, a găsit niște pachete cu aripi și pulpe de pasăre pietrificate, Înghețate toacă. M‑a informat că atunci când s‑au dezghețat au arătat și mai jalnic. Dar pe insula asta de igname și nuci de cocos nu existau zarzavaturi de gătit. Totuși, după ceasuri de strădanie, a reușit să producă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
telefoane, pe care o purtam pe sub cămașă) manifestase aceeași ticăloasă inspirație de-a se lăsa înghițită de mlaștina bazinului de decantare. Am deșertat bazinul. L-am curățat. Mi-am petrecut apoi câteva lungi și plictisitoare zile de răsfoire a carnețelelor pietrificate, cu ajutorul unor inutile picamere. Când am sistat răsfoirile, mi-am dat seama, cu perspicacitate, că acele șapte adrese la care-mi distribuisem, cu atâta ușurătate, averea, mi se șterseseră cu aceeași eficiență atât de pe cortex, cât și din înscrisurile borsetei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
carbonizării, o reverie a pustietății: „focul verii”, „pustietatea goală sub arșița de soare”, „iarba mohorîtă”, „mari vîrtej de colb”. PÎnă și singurătatea se mineralizează: „mută, sterilă, nepătrunsă”, ea zace ascunsă de mii de ani În pămînt. Este o singurătate geologică, pietrificată. După ce lasă imaginației materiale inițiativa În prima parte a poemului, Alecsandri revine la obișnuita lui retorică literară (o scenă animată) În cea de a doua. Poemul coboară În cunoscutele convenții. Peisajul, constituit printr-un refuz ce se dovedește a fi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ni se destăinuie În reflectările, meditațiile profunde ale oamenilor religioși asupra trăirilor religioase. Simțământul religios care se Înalță din adâncul sufletului nostru și se manifestă Într-o bogăție extraordinară de forme externe, nu se poate cuprinde Într-o singură formulă pietrificată. Însă, o profundă cercetare ar putea descoperi izvorul principal din care pleacă toată bogăția de forme de manifestări religioase.” Această educație trebuie Începută În familie, continuată În școală și concretizată În societate. „Copilăria nu este doar o stare fizică. Este
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
care o are. G. Călinescu nu se rezumă însă la atât; el îmbogățește literaturanoastră în care intelectualul era oarecum idealizat (accentele satirice îi vizau mai ales pe impostori, pe semidocți), cu o nouă tipologie, supunând unui rechizitoriu distrugător pe intelectualii "pietrificați de cultură", dar conformiști și poltroni, pe reprezentanții acelei intelectualități pe care lașitatea a determinat-o să colaboreze direct sau indirect cu clasele exploatatoare. Nu vom dobândi însă o imagine apropiată a importanței acestor cărți, dacă nu le vom plasa
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
confirmă o lege - În egală măsură a fizicii și a psihanalizei: există câte un timp pe care-l decupează dorința. Legat Întotdeauna de semnificant, timpul suferă acțiunea declanșatoare a acestuia. Timpul reținut (reținut, „pur și simplu”, spune Daniel Sibony), clipele pietrificate se Însuflețesc sub presiunea semnificantului, adică a obiectului care mărturisește. Odată scris, timpul Începe să confirme legile discursului literar care l-a făcut prizonier. Iar una din legile fundamentale ale jurnalului literar cere ca unei investiții de timp să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
elenismului are loc contactul cu eroii ciclului epic troian; eposul se transformă în roman", dar "materialul epic se transformă în material romanesc" numai prin mijlocirea acelui stadiu numit de Bahtin al "familiarizării și al râsului", prin parodie spărgându-se clișeele pietrificate ale genului "necrozat"32. Însăși nașterea realismului, anticipată prin multe din scenele romanului Don Quijote, are strânse legături dacă nu întotdeauna cu opere propriu-zise, cel puțin cu o mentalitate de tip parodic. Bahtin vorbește despre parodie ca gen în sine, nu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
realitate aparținând unui altundeva, morții sau divinității, asta chiar că nu mai contează. Descriind corpul-statuie al actorului-dansator balinez, Artaud nu apelează doar la imaginea trupului viu, concret, evoluând în strălucitoarea lui materialitate, ci și la aceea a corpului-mumie, a corpului „pietrificat”, cu gesturi seci, epurate, lineare, un corp în care osul, element dominant, devine un echivalent al pietrei. Căci nu sunt oare aparițiile dansatorilor însoțite de zgomotul unei rostogoliri de pietre? În plin joc „atletic și mistic al corpurilor”, în acel
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
un alt gând secret: acela de a-și pune capăt vieții la sfârșitul zilei, cu fantezia că astfel părinții săi reuniți vor merge în fiecare zi la mormântul său, gândindu-se la ultima plăcere pe care le-a oferit-o... Pietrificată sub veșmântul său funerar, Maud asigura astfel supraviețuirea cuplului parental, își păstra aici un loc central și împiedica orice schimbare care ar fi sursă potențială de catastrofă: plecarea și îndepărtarea pe care o dorea n-ar mai reprezenta nici un risc
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
laudă că e singurul Dumnezeu (Isaia 45:5 și 46:9). Însă făuritorul de suflete, care nu vine niciodată În contact direct cu Materia, nu este nicidecum Potrivnicul, Dușmanul, Stăpînul lumii de jos (Kosmokrator). Acesta din urmă provine din durerea pietrificată a lui Ahamot și păstrează În el rămășițe glorioase din „elementele spirituale ale răutății”, acele ta pneumatika tes ponerias din Epistola lui Pavel către Efesieni 164, lucru ce Îi Îngăduie să cunoască existența Pleromei, ignorată de Demiurg 165. La venirea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
impact; impenetrabil; impermeabil; incomod; indestructibil; inima; interesant; înalt; încrezut; întărit; lemne; leneș; masă; material; mic; minge; mult; muncă; munte; mușca; mușchi; de nădejde; neclintit; neliniște; nepriceput; de netrecut; obosit; os; ou; parte; pat; perete; pericol; de piatră; o piesă; pietre; pietrificat; pietroi; plînge; prea; a proteja; rece; relație; repede; a reușit ceva important; rezistentă; rezistență; rigiditate; robust; sală de fitness; scaun; senzații; solicitant; spaimă; s-a spart; statornic; stăpîn; stîncă; stînga; stresant; strică; superb; a suta; șmecher; termopan; timp; de tot
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sângele iubitei lui să facă zugrăveală/ și cu penel din părul ei albastru..." Poetul înregistrează cu acuitate amănuntele plastice ale naturii și ale realului: "Dar uite că și corturile șantierului/ Aduc aminte taberele vechi, de luptă iar paravanele de trestie pietrificate,/ care înseamnă tăinuirea..." Sunt create alte simboluri, sau, mai bine zis, sunt dezvoltate, cultivate, imaginile în sensul exprimării neliniștii în fața neînțelesului ce curge și-i îmbracă schelele/ ca-ntr-o pojghiță topită, de argint?/ recunoaște în scările de-acum/ treptele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Iertați-mă". Ceea ce încarcă substanța lirică este aglomerarea de fapte, întâmplări, imagini, fără legătură, într-un amalgam straniu. Iubita se ivește zugrăvită pe steag, spre râul soarelui, numele pescarilor zugrăvit cu pietre în brațe, apoi vin nevestele cu "lacrimile astfel pietrificate". Scrisorile esențiale" sunt poeme withmaniene convertite într-o expresie de ritual, într-o exaltare senzorială fascinantă mărturisind o teribilă trăire existențială: "Te-am iubit ca un țesător pe valurile de pânză proaspătă;/ în pământ, deasupra duhurilor și a amintirilor/ te
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a-și depăși spaima, prin a-și uita mînia, în îmbrățișarea hipnotică a suprarealității care-l subjugă. Lumina apare ca principiu dominator fascinant, în simbolistica bogată a căruia romanul amorsează scenele cele mai însemnate pentru structura operei. Lumina "vorbește" personajului, pietrificat într-o teroare acceptată, însă "limbajul" ei simbolic derivă din însăși această supunere. Încremenit de revelația dumnezeirii, iluminat, străbătut de lumina ochilor de sub ștreang, "învins" de orbitorul fascicul uriaș, "ca un neașteptat răsărit de soare", Apostol resimte forța transcendentă care
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
prisos în piatră, / muta, privind cum anii trec puzderii, / de pază-i stă durerii / și amintirii, numai ea, icoana / trecutei tale frumuseți (La portretul unei femei frumoase sculptat în propria-i stela funerară, vv. 1-7).302 În descrierea basoreliefului, oglindă pietrificata a frumuseții, nemișcata într-o liniște golita de sentimente, se află imaginea simbolică a tăcerii și imobilității din lumea de dincolo. Întregul fragment stă sub semnul afirmației inițiale: tal foști, în care verbul la perfectul simplu subliniază imposibilitatea reîntoarcerii din
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ambiguitatea și lejeritatea ce le caracterizează în poezia sicilianului și subliniind capacitatea lor combinatorie, considerăm că am adus teoriei macriene a cuvântului reificat o completare binevenită, menită să ridice măcar un semn de întrebare în legătură cu imobilitatea teoriei despre cuvântul quasimodian, pietrificat. Însuși termenul parolă, remarcă Oreste Macrì, este unul dintre protagoniștii poeziilor quasimodiene din prima etapă de creație, fapt demonstrat de numărul mare de ocurente (32); în respectivele contexte dihotomia soliditate / evanescenta se poate observa în măiestria cu care autorul a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
minute îți pleacă ultimul tren ,,salut bătrâne''mai prinzi din fugă aceste ultime vorbe guturale molfăite între gingiile știrbe apoi trenul se urnește taie acum câmpii aiuritor de albe pe bancheta din fața ta somnolează o fată super (citește: su-per - bă) pietrificată în sine Tu tocmai trăiești o bucurie ingrată: îți lași ochii seduși - departe - de trei căprioare încremenite grațios-ireal acolo pe cerul după-amiezii de iarnă hașurat de arbori subțiri-subțiri misterioși ai zilei de ieri Albul absurd M-am uitat atent la
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/8573_a_9898]
-
punct de inflexiune al textului este marcat de modul în care Benjamin face să survină un concept al violenței pure, ireductibile la orice logică a dreptului: este vorba de violența divină, care se manifestă într-o lume, după cum spuneam, căzută, pietrificată istoric și incapabilă s-o înțeleagă sau s-o transforme în mecanism, instituție, concept. Violența divină se opune, arată autorul, celei mitice mai ales prin fap tul că ea nu instituie, ci distruge (este „rechtsvernichtend“) drep tul. Ea lovește fără
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
prezintă altfel. Timpul pare să stea în loc. Oamenii continuă să se nască, să se maturizeze, să muncească și să iubească, să se joace și să se certe, să nască copii și să moară; și totuși, totul în jurul lor este nemișcat, pietrificat și repetativ. Viața politică devine total plictisitoare. În sistemele complet democratice, dimpotrivă, totul este în perpetuă mișcare. Înzestrați cu libertatea de a critica și de a transforma distribuirea puterii în interiorul statului și între stat și societatea civilă, cetățenii sînt catapultați
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
unit în jurul Partidului. O imensă butaforie pseudo-istorică și pseudo-folclorică face din "vizita de lucru" un tablou vivant care reprezintă istoria pentru a legitima prezentul. Distanțarea față de tradiția stalinistă a liderului invizibil, ale cărui rare epifanii semănau cu un grup statuar pietrificat la tribuna oficială a manifestațiilor, e evidentă: Ceaușescu circulă în toată țara, televiziunea proiectează la nivel național fiecare dintre aceste evenimente regionale sau sectoriale, așa încât prezența obsesivă a Liderului irumpe chiar și în orizontul domestic, anexând spațiul privat celui public
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
excepțional, când realitatea i se înfățișează în chipul unei femei frumoase, asemeni acelei "domnișoare triste" coborâtă parcă din tablourile "pe care pictorii Renașterii le-au zugrăvit așa de sublim". E vorba de Giovannina, o tânără cu fața "pură și ideală, pietrificată de durere", în urmărirea căreia pornește, cu o însuflețire greu de bănuit la altminteri atât de placidul turist: "m-am urcat și eu în același vagon. [...] stau în fața Giovanninei și o privesc ca atras de o putere tainică. Nu cred
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și tristețe, când arta este vitalitate, veselie, exuberanță. Dar tocmai că un lucru îl explică pe celălalt. Ea amenajează în morminte bucuriile existenței. În Egiptul antic, "arta mormintelor" este recunoscută de arheologi drept cea mai vie, mai colorată, mai puțin pietrificată decât "arta templelor". Ce-i mai puțin festiv, mai puțin spilcuit decât zborul păsărilor multicolore, dansatoarele și flautiștii din mormintele etrusce de la Tarquinia? Mai erotic decât frizele de deasupra paturilor funerare romane? Cine-a spus că tărâmul umbrelor e funebru
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]