530 matches
-
solzi de pește, vara tîrziu, către toamnă, într-un echilibru fragil și cu regretul de a nu-mi fi de ajuns această bucată pustie de drum. Amară și înecăcioasă ca un fum de paie arse. Adevărul e pretutindeni sub razele piezișe, iar noi așteptăm, așteptăm, așteptăm. Munții se apropie de cer încheind tratate de pace croite pe măsura ta, dimineața la ora exactă, nu există ceva comparabil, poate doar această mare de dragoste și recunostință. În somn, strigătul devine poem. Referință
ANOTIMPURILE GIRONEI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352098_a_353427]
-
cel mai înrăit cleptoman, într-un cabinet ideologic ar fi devenit cumsecade! Mă gândesc la bieții și nevinovații copaci, dacă ar fi știut cât de fățiș dușmăniți vor ajunge, cum se vor uita oamenii la produsul lor finit, cu priviri piezișe, s-ar fi lăsat, desigur, pradă flăcărilor sau ar fi murit în picioare și nu ca aici, înghesuiți în acest sanctuar răbdător și supus umilinței ca nicicare altul, îngăduind ani și ani povara politizării forțate, a orbirii fără precedent și
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
sau satisfacție. Emoții, îngrijorare, ciudă, jenă, nesiguranță, iritare... Toate-l năpădiseră și cu greu se opunea impulsului de a țipa, a înjura ori a lovi pereții și a arunca cu scaunele. Era încruntat, cu pleoapele închise pe jumătate și priviri piezișe, cu fața congestionată. Cât a sunat telefonul a numărat în gând pentru a se liniști. Ajunsese la cifra 11. - Alo! Am onoarea, șefu, sunt eu, Fănel...Vă sun de pe un telefon străin de noi... Da, e persoană de încredere... Da
ISPITA (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355851_a_357180]
-
culori, vânturându-se într-o seară imperială printre parfumul pașilor tăi tainici, era un tangou sau un vals lin ca Valurile Dunării în care Strauss rătăcise pe niște bemoli sau diezi, aprinzând un incendiu în potirul cerului; luna ne privea pieziși și-și juca umbrele pe fața ta, cerul se muta mai sus, atunci sărutul nostru s-a făcut taină, tu aruncai cu praf de stele spre mine, iar eu te înfășuram în covoare de crini ca un poet naiv ce
JUCÂNDU-NE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370047_a_371376]
-
solzi de pește, vara tîrziu, către toamnă, într-un echilibru fragil și cu regretul de a nu-mi fi de ajuns această bucată pustie de drum. Amară și înecăcioasă ca un fum de paie arse. Adevărul e pretutindeni sub razele piezișe, iar noi așteptăm, așteptăm, așteptăm. Munții se apropie de cer încheind tratate de pace croite pe măsura ta, dimineața la ora exactă, nu există ceva comparabil, poate doar această mare de dragoste și recunostință. Citește mai mult Uneori mă gîndesc
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
buzunarelecu solzi de pește, vara tîrziu, către toamnă,într-un echilibru fragil și cu regretulde a nu-mi fi de ajuns această bucată pustie de drum.Amară și înecăcioasă ca un fum de paie arse.Adevărul e pretutindeni sub razele piezișe,iar noi așteptăm, așteptăm, așteptăm.Munții se apropie de cer încheind tratate de pacecroite pe măsura ta, dimineața la ora exactă,nu există ceva comparabil,poate doar această mare de dragoste și recunostință.... VIII. ÎNSEMNĂRI DE APRILIE, de Luminița Cristina
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
din amara singurătate a îmbătrânirii.Dăruind- i odată cu zâmbetul și căldura din inima mea, sper să o fac fericită. Gata , de mâine , îmi propun să nu-mi mai apostrofez soțul sau copilul, să nu mă las doborâtă de nicio privire piezișă, venită de oriunde, de niciun gând vrăjmaș. Ce bogată aș fi .... dacă aș avea în buzunar câte un zâmbet pentru cel de lângă mine, nu unul schimonosit, nu o grimasă, nu unul forțat, sau smuls cu greu, ci unul firesc, simplu
UN ZÂMBET PENTRU FIECARE de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370697_a_372026]
-
supraviețuirii . Karl Herold, profesor de literatură la Liceul Ștefan Vodă dintr-un cunoscut oraș de munte al Bucovinei, căuta să prindă sensurile filozofice mai profunde ale activităților citadine ce se perindau pe aleile orașului din fața ferestrei sale. Soarele lumina orașul pieziș, străpungând, cu razele lui aurii ramurile copacilor înalți de undeva din spatele unor case arătoase. Lucirile soarelui se vedeau ici-colo, printre vârfurile plopilor. Ca răspuns la mângâierile razelor ramurile înalte, înfrățite ale plopilor se aplecau tremurătoare în ritmul vântului coborât din
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
permite nicio săritură e lipsită de sens. Ne strecurăm în jurul focurilor ca în vremurile ancestrale. Ne legănăm, în timp ce alții întind brațele așa, în glumă. Omul este contrariul unui spânzurat. Ne mișcăm întocmai ca într-un vis. Putem deosebi conturul, gâtul pieziș, coada cu care biciuim pământul, țeasta aplecată. Primul lucru care ni se oferă , când ne privim, este corpul, adică o părticică din Univers. Mâinile ca niște păianjeni pe clape, sunetele ies ca din ape, urcă pe boltă. Nu vă așteptați
IUBIM LUCRURILE MICI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353709_a_355038]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > VISĂTOR Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 429 din 04 martie 2012 Toate Articolele Autorului visător In noaptea unui nordic cer Pe unde stele cad piezișe Stă afundat în albe vise Un suflet de hoinar stingher. Și marea sufletului curge În valuri către-o alta lume Clădită-n doruri și din nume Ce veșnic sufletul i-l smulge. Se țes povesti în jurul lui Din firele de
VISĂTOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357948_a_359277]
-
acestor construcții dețin o formă trifoidală (triconc), specifică și stilului moldovenesc medieval. Aceste edificii se caracterizează prin armonie și eleganță în proporții, prin grațioasele turle construite pe naos sau pe pronaos, prin acoperișuri compartimentate, prin sistemul de boltire cu arce piezișe (cunoscut sub denumirea de bolți moldovenești), și prin folosirea unor sisteme de ornamentare ale fațadelor cu arcarturi suprapuse și frize compuse din discuri sau butoane de ceramică smălțuită. În arhitectura creștină, sunt folosite foarte des formele trifoidale, atât la desenul
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
sălițe - vestibul. Până în secolul al XVI-lea, acesta era separat de sala mare a bisericii, printr-un perete plin, străpuns de o ușă. Naosul (nava), este încăperea principală. Acesta se evidențiază deseori, printr-o boltire cu arce frânte sau diagonale (piezișe, apărute în Moldova la 1487). Este compus dintr-o sală având o suprafață plană (atribuită credincioșilor în timpul slujbei) și o parte mai ridicată numită soliu. Pe lângă pereți sunt situate stranele, unde stau cântăreții în timpul slujbei. Amvonul (mica tribună destinată preoților
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
înaltă, păzită de trei buldogi ținuți pe sârmă și de-un sistem sofisticat de alarmă. Ți-am lăsat urme de noroi peste tot: Pe parchet, pe covoare și pe gresia adusă cu mult efort din Spania. Mi-ai aruncat priviri piezișe, dar zâmbeam prefăcut. Mi-ai turnat un whisky. Atât. Și aveam o sete... Ți-am aruncat pe geam multe lucruri inutile: Blănuri în care colhăiau molii, Vopsele care te făceau blondă Și un braț de telecomenzi, pe care oricum le
SUNT ULTIMUL CĂLĂTOR... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358632_a_359961]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DU-TE MĂ" ȘI TU LA MUNCĂ! Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 501 din 15 mai 2012 Toate Articolele Autorului dancii lor zvârleau cu pietre și nisipul peste gard vorbele zburau piezișe și mânjite cu mult fard murdăreau tot ce ating: oameni, locuri, obiceie că săreau și la bătaie dintr-un gest, dintr-o scânteie dădeau iama prin găini și ciordeau de prin ogradă tot ce-ar fi putut să vândă cu
DU-TE MĂ ŞI TU LA MUNCĂ! de ION UNTARU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358671_a_360000]
-
încă de la intrare prin prezența lor masivă. Pe peretele dinainte, flancat de aplice susținând fiecare câte un bec electric aprins, fusese atârnat un portret uriaș, din tinerețe, al celui plecat dintre noi. Chipul îmi era bine cunoscut, cu privirea lui piezișă, alunecoasă și zâmbetul disprețuitor, păstrat, indiferent de împrejurări în colțul gurii. Era surâsul celui ce se știa predestinat să izbândească în viață, afișat înaintea semenilor becisnici. Era imaginea acelui Bucșan care, la ședința cenaclului de care amintisem, aștepta, după lectura
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
ne-a trimis, Dar dacul a știut să fie de ne învins. În alte vremi sămânța blestemată n-a prins în pământ acesta bun. Ne-o spun poveștile și cântul străbun. Sunt multe mreje întinse de romani, 30 Ei știu pieziși să-l poartte de ani. Noi știm doar lupta dreaptă Răsplată după faptă. ( Se aud tunete puternicie. Perdeaua se dă înlături și lasă să se vadă, atârnând de bolta templului, pe fundal, un fulger, în zig-zag, din aur sclipitor. Pe
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
vrea să-mi spună ceva. Scoase îndată, din portmoneu, o bancnotă de zece lei. - Uite, zise scriitorul. Să-ți iei mâncare. Privirea cerșetorului se fixă pe bancnota care-i fusese dăruită și parca fiecare bătaie de pleoape era ca săgețile piezișe care hipnotizează prada. - Ia-o, e a ta, îl îndemnă Ștefan Deleanu. Dar bărbatul nu-și arătă mulțumirea. Scriitorul se aplecă și o așeză pe iarbă. Câinii s-au ridicat toți trei deodată, parcă la comandă. Nebunul le spuse ceva
PROMISIUNEA DE JOI (VI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359332_a_360661]
-
încrâncenarea care promitea de fiecare dată, că va da în altceva. Însă se stingea, ca și cum asta le-ar fi fost voia. Aflați unul de altul la o aruncătură de băț cu țarina, șleampăți la zorit amândoi, tot găseau răgaz privirilor piezișe, să nu care cumva o uitătură să reînceapă arțagul și celălalt să nu fie pe fază pentru a da la timp cuvenitul răspuns. Cineva-i asemuise cu doi copii bătrâni, ce-și poartă sâmbetele pe poza unei tinere drăguțe și
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
auzisem de zile în șir. Ce zile cumplite au fost acelea! Totul părea umbrit de nori grei, apăsând deasupra orașului și, mai ales, asupra spiritului meu zdruncinat! Orașul îmi părea trist și monoton, iar trecătorii păreau că-mi aruncă priviri piezișe. Îmi părea că sunt epuizat, înfrânt, lipsit de melancolie și de poezie, împresurat de sentimente nefericite... Dar, când tocmai credeam că nimic nu-mi mai rămăsese pe lumea asta, dintr-odată un firav sunet am auzit lângă mine... Ce era
CÂNTECUL MEU FAVORIT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360316_a_361645]
-
totul. Echipa artistică venită de la județ și câțiva cântăreți din orchestră intraseră prea devreme la bufetul din apropiere, sala s-a împărțit imediat în două tabere: ai noștri și ai lor, limbile se dezleagă foarte ușor la băutură, câteva replici piezișe din cauza cărora s-a instalat imediat o stare de ostilitate declarată între potențialii beligeranți. - Costică, dă-i tu o palmă lu' ăla cu plete. - Păi de ce, că nu mi-a făcut nimic. - Dă-i mă ' o palmă cum îți spun
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 2 de ION UNTARU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359592_a_360921]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DU-TE MĂ" ȘI TU LA MUNCĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 454 din 29 martie 2012 Toate Articolele Autorului dancii lor zvârleau cu pietre și nisipul peste gard vorbele zburau piezișe și mânjite cu mult fard murdăreau tot ce ating: oameni, locuri, obiceie că săreau și la bătaie dintr-un gest, dintr-o scânteie dădeau iama prin găini și ciordeau de prin ogradă tot ce-ar fi putut să vândă cu
DU-TE MĂ ŞI TU LA MUNCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359737_a_361066]
-
mâine. Dar toate acestea nu ar trebui să fie o surpriză pentru cei care au trecut pragul restaurantului indian. Indigo oferă o experiență delicios de autentică: de la decorul dominat de culori intense și lemn închis, până la servirea excepțională, localul de pe Piezișă ne face să ne reîndrăgostim de el de fiecare dată când îl revedem. Desigur, meniul este starul adevărat al insituției. Trece prin cultura culinară a întregii Indii și vă așteaptă cu preparate potrivite atât pentru cei cu gusturi exotice, cât
Îndrăgostește-te de aromele Indiei [Corola-blog/BlogPost/100315_a_101607]
-
NIMENI NU VA FI ACASĂ Autor: Victor Bragagiu Publicat în: Ediția nr. 2336 din 24 mai 2017 Toate Articolele Autorului Nimeni nu va fi acasă Doar amurgul. Și s-a stins Ziua iernii luminoasă Lângă storul larg deschis. Numai aliciri piezișe De moi stele-n cerul mic Doar omăt și-acoperișuri Și mai mult nimic... nimic... Iar chiciura linii curmă Și în mine iar te cerni Tângă de un an urmă Și durerea altei ierni. Și iar vrea să mă apuce
BORIS PASTERNAK*** NIMENI NU VA FI ACASĂ de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344159_a_345488]
-
lume tăinuită-n adâncuri... între blândeți și rugăciuni de noapte. Un răgaz pământesc m-aruncă printre ancore, inele de parâme, statui, săbii și amulete stranii, măști grotești, ciocuri de corăbii și simulacre de zei panicați... O rază palidă de umbră piezișă curgea... ocolind ruinele dintre ierburi. Blocat între construcții sentimentale și-un fel de chip al dimineții, cu gânduri concurente abisale într-un sens giratoriu incert, mercenari blocați în timp îmi fac semn, aud cum mă strigă, îmi arată umbrele siluetelor
PĂMÂNTURI ŞI APE ÎNTRE PATIMI ŞI ISPITE de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343073_a_344402]
-
un sat de vreme și de lume uitat. Satul trimite spre norii târzii rotocoale de fum cenușii... E noapte. Luna pătrunde prin vitralii de biserici încă nezidite, tandru, discret, în naosul sufletului meu de poet și mă mângâie cu raze piezișe pe câteva versuri încă nescrise. Gândurile rele nu mai au putere, gândurile bune încep să se-adune și să se aștearnă, molcom, delicat, precum omătul peste un ogor arat, pe o coală albă de hârtie. (Așa s-a născut această
CADENŢE HIBERNALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340227_a_341556]