237 matches
-
mizerie, aproape că nu mai era de trăit. Un orgasm ștergea din minte - cîteva clipe - tot; o scurtă spălare a creierului. Dar pe Antonia nu o interesa creierul omenirii, milioane de tone, dacă ar fi fost adunat la un loc ; piftia asta nu avea decît să-și judece singură soarta; Rusoaica, după mintea ei, găsea o singură cale: focul. Nu un alt potop - venea iarăși Noe și-i scăpa de la Înec nu doar pe ultimii cuvioși, ci și pe dezmățații agățați
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
timp, îl identifică pe taximetristul ce-o călcase pe nervi toată seara trecută. Numai că și acela (cînd îi vorbise, aseară) era cel puțin îmbrăcat. Pe când ăstuia, acum, burta cafenie, cu care o împingea fără răgaz, îi atârna ca o piftie. Nădragii în vine, cu doar un crac scos. Mustața cu care o rașcheta. Secrețiile ce-i duhneau ca un pumn de scorțișoară. Dezmeticindu-se, se decise ca, înălțîndu-se într-un cot, dacă să nu-l paralizeze în întregime, să-i
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
frânghia udă sapă și în carnea lui semnele sălbatice ale bătăii. Presării se schimbau pe rând. Loveau cu sete, se aplecau mai mult, înjurau și-i udau cu apă. Sergentul căra căldările una după alta. Îi lăsară cu spinările ca piftia, cam un ceas. Comisarul se înfuriase. Se răsti la ceilalți: - Trebuie să spună unul din ei! Fumară aruncând țigările arse pe jumătate. Îi ridicară apoi pe ladă ca pe doi saci și-i așezară spate la spate. - Aprinde cărbunii! ordonă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe putrezit Și fiecare colț al pământului trebuie că mă cunoaște Fiecare copac bun de spânzurat Pe un drum de țară mocirlos Pe care s-au bușit unul în altul două boturi ude de câine Până când le-a crescut o piftie între ei Pantaloni umpluți Pântec umplut Carne de cazan grasă și șoric Câțiva viermi Un ficat mare și soios ca să-l dai pe gât Și câteva boabe de piper Așa a fost Sepp Botdejigodie Pus la putrezit din naștere și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
a nu le scăpa la cea mai mică mișcare. Lingura, lingurița și cuțitul se țin totdeauna în mâna dreaptă. Furculița se ține în mâna stângă la felurile de mâncare pentru care folosim în același timp și cuțitul (antreuri, sarmale, friptură, piftie). Când mâncăm numai cu furculița o ținem în măna dreaptă. Atunci când rupem pâinea și când bem sprijinim cuțitul și furculița de marginea farfuriei. Când am terminat de mâncat, cuțitul și furculița se așază în farfurie paralel. Nu introducem cuțitul în
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
Dă-mi sabia. Un țăran se răzvrătind? Ia o sabie și-l străpunge pe la spate) SLUJITOR 1: Oh, m-a ucis! Șir, ți-a rămas un ochi Să-i vezi pedeapsă. O! (Moare) CORNWALL: Mai mult să vadă,-opri-l-voi. Ieși, piftie! Where is thy luster now? GLOUCESTER: All dark and comfortless. Where's my son Edmund? Edmund, enkindle all the sparks of nature To quit this horrid act. REGAN: Ouț, treacherous villain, Thou call'st on hîm that hates thee. It
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mai ales prin nas". Spaima animalică trezită de terifianta "condițiune materială" a omului alungă dorul de moarte ca pe o vinovată iluzie, de basm mincinos: Va să zică așa sunt morții! Nu pe catafalc, ci în pământ, în putrezire, în descompunere, în piftia de carne și viermi. Și el care de atâta timp dorise să moară! Ce urâtă e moartea!". Înțelepțit, fiul armurierului nu va mai fi de aici încolo prizonierul percepțiilor imediate și nu se va mai raporta la realitate ca la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
frumușel, creț", "cu o mustecioară frizată și cu ochii mici clipind șiret", personajul va juca un rol însemnat în romanele ulterioare; naratorul ne informează că va ajunge deputat și ministru, dar că va muri de pneumonie, transformându-se într-o "piftie de viermi" sintagmă predilectă! 37 Ion Negoițescu, E. Lovinescu, Editura Albatros, București, 1970, p. 131. 38 Sugestii interesante sunt de găsit în cartea lui Jean-Yves Jouannais, Artistes sans oeuvres. I would prefer not to, Gallimard, Paris, 2009. 39 Lovinescu menționează
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și măr doar iarna; foarte bun; folclor; fuuu; Gargantua; grătar; grevă; groasă; grosime; gust; indiciu; interpretabil; Italia; îndepărtare; îngrășămînt; jegos; jumări; kaizer; legumă; limbă; mare; masă rotundă; mulțumire; muștar; nesănătoasă; normal; o bucată mare; oaie; obez; obezitate; oltean; pace; pădure; piftie; plăcut; poftă; porcine; poze; prînz; proteine; pui; rea; refuz; sacrificiu; sat; sănătos; sărbătoare; scîrboasă; scîrbos; silă; slană; slugă; stilou; străbunicul; șoric; șorici; tată; tavă; tradițional; turtă; țuică; Ucraina; șunculiță; uscată (1); 782/139/47/92 soare:lumină(169); căldură(135
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pe loc se va ușura. Coropișniță Cînd vei găsi o coropișniță, să o omori cu călcîiul și să-i mai dai și cu talpa de la amîndouă picioarele, ca să nu faci trîntitură. Corp în ziua de Sf. Vasile, femeile măritate fac piftie, ca să le fie corpul gras și fraged ca piftia. Coș Coșul casei să nu-l mături în zile de post, căci e rău de aprinderea casei. Dacă nu mături coșul de Paști, e rău de aprindere. Coșciug De o parte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o coropișniță, să o omori cu călcîiul și să-i mai dai și cu talpa de la amîndouă picioarele, ca să nu faci trîntitură. Corp în ziua de Sf. Vasile, femeile măritate fac piftie, ca să le fie corpul gras și fraged ca piftia. Coș Coșul casei să nu-l mături în zile de post, căci e rău de aprinderea casei. Dacă nu mături coșul de Paști, e rău de aprindere. Coșciug De o parte și de alta a coșciugului unui mort se face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spre cunoașterea noastră În lume). Nu de alta, dar cică am fi popor potent, chiar și numai cu verdețuri sau murături, dacă alături lor stă fie și numai oala cu vin! Aiurea! Se vede de la o poștă cum tremurăm ca piftia la ieșirea din așternut, și cum confuzia stăruie În noi până spre seară, când suntem din nou la pământ. Apropo de asta: am să propun Parlamentului României reintroducerea articolului 402 [dacă nu mă Înșel, cel care interzicea consumul de alcool
PreȚ pe dispreȚ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1485]
-
cuvânt de onoare, n-am șorici sunt trist, n-am caltaboș trăiesc drame, n-am ficat trăiesc coșmaruri culinare, n-am șunculița pe fund de lemn și cârnații condimentați mă simt ca un terchea-berchea. Vorbesc foarte serios. Vreau să mănânc piftie din picioarele mele de porc, cum s-ar zice... Mă duc Înainte de Crăciun, Îi iau gâtul la godac și om sunt... Mi-e milă de porc, ce să zic, Îmi curg și lacrimile pe obraji, da’ stomacul meu cere și
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
a nu le scăpa la cea mai mică mișcare. Lingura, lingurița și cuțitul se țin totdeauna în mâna dreaptă. Furculița se ține în mâna stângă la felurile de mâncare pentru care folosim în același timp și cuțitul (antreuri, sarmale, friptură, piftie). Când mâncăm numai cu furculița o ținem în măna dreaptă. Atunci când rupem pâinea și când bem sprijinim cuțitul și furculița de marginea farfuriei. Când am terminat de mâncat, cuțitul și furculița se așază în farfurie paralel. Nu introducem cuțitul în
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
faptul că în Moldova a existat o variantă franzoală, care există în rusă și ucraineană. Într-o situație asemănătoare este și cuvântul plachie, care denumește mai multe feluri de mâncare: „mâncare de pește cu multe mirodenii“, „un fel de pilaf“, „piftie“ etc. Cuvântul apare în scrisorile lui I. Ghica adresate lui V. Alecsandri; are variante regionale ca placie, platie, plaché, pláchie. Nu circulă în Transilvania. La originea sa este ngr. plachí, dar este posibil să fi intervenit și bg. plakia. Pandișpan
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
1817, publicat de N. Iorga. Varianta sarmă din vestul țării este din sb. sarma. O serie de cuvinte regionale au același sens: gălușcă, perișoară, pernuță, puică, purcel, varză umplută (Trans.), varză cu găluște. Nelipsită pe masă, la Crăciun, este și piftia, al cărei nume provine din ngr. pichtí, piktí „gelatină“ și bg. pihtija. Este un cuvânt vechi, ce apare la Dosoftei. Termenul există și în turcă (pihte), precum și în sârbă (pitija). După unii, la originea sa îndepărtată ar fi cuvântul persan
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
relativ recent în limba română. În secolul 18, atât pentru prapurul de miel, cât și pentru drob, se folosea termenul de origine turcă cighir, dat fiind că este vorba despre un fel de mâncare orientală (din aceeași terminologie culinară cu piftia și iahnia); cuvântul cighir are în prezent circulație regională. Termeni din domeniul vestimentației Câmpul semantic al vestimentației este cel mai deschis, mai ales dacă ne gândim că este supus capriciilor modei. În îmbrăcămintea bărbaților, de exemplu, s-a ajuns de la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de pește“). În legătură cu „storceagul“ se impune o precizare: principala sa caracteristică nu este menționată în varianta prezentată de către Radu Anton Roman; particularitatea storceagului ține de specificitatea sturionilor, cartilagiile acestora topindu-se în zeama care poate ajunge mai tare decât o piftie. Aceasta se servește însă fierbinte, fiind probabil cea mai hrănitoare esență a Deltei; de aceea le este oferită pescarilor în toiul nopții, atunci când ei se pregătesc să înceapă o nouă „zi“ de muncă pe fluviu. Ciorba pescărească, numită de Sadoveanu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Roman)... Nimeni nu contestă românitatea pleiadei de caltaboși, cârnați, slănină, sângerete, tobă, dar a afirma că sunt unicate gastronomice ar fi hazardat. Cârnatul este răspândit pe tot continentul, romanii fiind cei care l-au promovat (la ei se numea botellum); piftie se face peste tot, grecii numind-o pihti, aceasta fiind originea cuvântului românesc; la sârbi se cheamă pihtije. Tot în Grecia se face maties e saffathes, altfel spus caltaboșul nostru, în aproape aceeași alcătuire (cu excepția unui condiment pe care mediteraneenii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
treptat sucul de lămâie, apoi puțină supă. Avgolemono se toarnă în patsas, amestecând continuu. La final, se adaugă piperul. Supa grecească de burtă se poate consuma și rece. În acest caz, se lasă la rece, să se închege ca o piftie. Porțiile se taie în formă de pătrate. 1 kg burtă 8 ciolane de miel 4 căței de usturoi făcuți pastă sare grunjoasă 3 ouă sucul de la 2 lămâi piper, după gust oțet, după gust ulei de măsline BUSECCA (Supă italienească
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
strigă: Bine taie cuțâtu’ / Că l-am ascuțât amu /. TU tropăi alături de el. Te bucuri și bucuria e lină. Înfuleci tort și mandarine. Pe urmă vine mătușa și un unchi care tocmai a divorțat de o rusoaică. Înfulecă și ei piftie, salată de beuf și sarmale. Le arde de chef. Beau șpriț și cântă romanțe. Mână birjar. În timpul romanței Îi sorcovești. Câștigi trei lei. Exact cât Îți trebuie ca să vezi „Pe Donul liniștit”, ambele serii, film În culori. Ieși afară și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și dansați toată noaptea pe un „Rain and Tears” miorlăit și vă bagă În noul an Demis Roussos cu voce groasă. Câțiva se Îmbată, sunt localnici, probabil de bucurie că au musafiri din București și strivesc sub picioare farfuriile cu piftie, salată de beouf și fursecuri, sticle de băutură și pahare. Tu, obosit, dar și amețit de alcool, te duci la culcare. Ești singur În dormitorul rece cu douăzeci de paturi, intri sub pătură, acolo unde te așteaptă slăbătura aia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
schițat al porcului, pe care-l numerotase pe tablă așa cum făcuse mai devreme cu șuncile, ceafa și codița îmbârligată: „Acum făcem delicioasele răcituri din cap de la porcul, dar, rog frumos, fără gelatină de la fabrica...“ După care urma încă un principiu. Piftia - la el se numea piftie - trebuia obținută din fălcile grase, din rât și din urechile groase, să se închege numai și numai de la sine. După care începea să celebreze procesul de preparare a căpățânii de porc înjumătățite, care trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
-l numerotase pe tablă așa cum făcuse mai devreme cu șuncile, ceafa și codița îmbârligată: „Acum făcem delicioasele răcituri din cap de la porcul, dar, rog frumos, fără gelatină de la fabrica...“ După care urma încă un principiu. Piftia - la el se numea piftie - trebuia obținută din fălcile grase, din rât și din urechile groase, să se închege numai și numai de la sine. După care începea să celebreze procesul de preparare a căpățânii de porc înjumătățite, care trebuie să fiarbă molcom și acoperită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
era de cumpărat „porc destul“, nu m-am mulțumit doar să aștern pe hârtie poezia care celebra răciturile din cap de porc, dar am înțeles și să-mi bucur oaspeții - în viață sau citați din vremuri trecute - cu strachina de piftie plină ochi. Și rareori mi s-a întâmplat, cu astfel de prilejuri, să nu le povestesc mesenilor mei - o dată au fost invitați, pe lângă editorii antologiei de folclor Băiatul cu cornul fermecat, și frații Grimm și pictorul Runge -, într-o variantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]