239 matches
-
pers. , muzică live cu soliștii, Vasilica Radu, Remus Grosu și manele cu Alina, dansuri cu ansamblul „Timiș”. Meniu: aperitiv rece (mușchi file, jambon de porc cu ananas, rol din cotlet de porc, doboș din cașcaval și șuncă, rol cu hrean, piftie de curcan, măsline, roșii, ardei și salată), merlucius file cu cartofi natur, supă de curcan cu tăiței de casă, sărmăluțe, ciolan afumat și smântână, friptură asortată (ceafă de porc la tavă, șnițel de curcan parizian, cârnați de casă afumați și
Agenda2005-52-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284544_a_285873]
-
bere, whisky, Garonne, vin și șampanie) l Restaurantul „Burgund” (str. Oravița - fostă Borzești nr. 20, tel. 0256/212 866), 70 de locuri, 200 lei/pers. , program de colinde și muzică pentru toate gusturile. Meniu: aperitiv (ruladă de porc cu nuci, piftie de porc, rol șuncă cu salată de crudități, șvaițer rol, bușeu ciuperci, fasole verde în bacon, smochine cu pastă gorgonzola), șalău cu sote de broccoli, sărmăluțe, cotlet umplut cu prune și garnitură de orez, ciorbă de curcă, salată de fructe
Agenda2005-52-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284544_a_285873]
-
muzică diversă, tombolă, surprize. Meniul serii: aperitiv de acomodare (patiserie, tobă, jumări, cârnați, șorici, ardei cu brânză, castraveți, ridiche neagră), aperitiv (ou umplut, chiftele, bulete de cașcaval, telemea, roșie umplută cu vinete, rol șuncă cu hrean, pastă de pește, măsline, piftie) sarmale, mămăligă, tort, friptură asortată (pulpă de porc umplută cu legume, piept de pui umplut cu ciuperci și garnitură de cartofi țărănești), pește cu cartofi natur, ciorbă de potroace, băuturi (cafea, apă minerală, suc, palincă, whisky sau Martini, bere, vin
Agenda2005-51-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284517_a_285846]
-
pui, salată de boeuf, salată ciuperci, salată de limbă de porc, salată Cobb, salată berlineză, salată de ton cu porumb, tartine cu icre negre și cu icre de Manciuria, tartine cu cașcaval, tartine cu pastă de măsline, jumări, caltaboș, sângerete, piftie, salam de Sibiu, salam picant, ceafă afumată, șuncă York, mușchi file, pastramă de porc, pastramă de vită, pastramă de pui cu șvaițer, porchetta, titane, ruladă piept de curcan cu fructe, ruladă piept pui cu ciuperci, ruladă piept curcan cu legume
Agenda2005-51-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284517_a_285846]
-
pers. (în sala mare), 175 lei/pers. (în restaurant), muzică populară cu Marius Cârnu și Marian Jarja, soliști Mihaela Petrovici, Doru Moldovan și Dumitru Stoicănescu, dansuri și momente vesele cu Reflex și OZN, muzică de discotecă, tombolă. Meniul serii: gustare (piftie din ciolan de porc cu limbă, ciuperci umplute și gratinate cu cașcaval, ruladă de porc umplută cu legume, ou și costiță, roșie umplută cu salată de ton, medalionul bucătarului, șuncă de casă, cașcaval cu boia și piper, cârnați de casă
Agenda2005-51-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284517_a_285846]
-
efect asupra însănătoșirii societății românești. Ea este astfel gândită încât să blocheze orice formă de pedepsire a făurarilor lumii îngrozitoare în care ne zbatem. În loc să fie redusă la cercul celor care decid asupra evoluției țării, ea se întinde că o piftie asupra întregii societăți. Et pour căușe! Probabil că excedată de numărul dentiștilor, profesorilor, ziariștilor, diriginților de poștă, profesorilor (lipsesc doar zarzavagiii și vidanjorii!) legea îi va lăsa în pace tocmai pe cei pe care-i viza primii: politicienii, lucrătorii serviciilor
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
apă minerală) l Restaurantul Gil Hercules (Bd. Vasile Pârvan nr. 7, tel. 494 555) dispune de 100 de locuri, 180 lei/pers. , program folcloric și dansuri populare. Meniul serii: gustare rece (piersică cu ficat de pasăre, rol șuncă cu hrean, piftie de pasăre, bacon cu ficăței, bule de cașcaval, chifteluțe cu susan, ruladă florentină, ardei liptauer, tartine cu icre, bărcuțe cu vinete, salam, măsline și roșii), piept parizian de curcan, mușchiuleț împănat de porc, cartofi franțuzești, murături asortate, pâine, sărmăluțe bănățene
Agenda2005-50-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284486_a_285815]
-
foarte des, după accidentul său la schi, explicând că, de fapt, nu a suferit nici o operație. "Adevărul e că nu am fost operat, deși toată lumea a crezut asta, dar, repet, nu am fost operat. M-am lovit la cap și piftia s-a cam zdruncinat, dar în rest recuperăm intens: facem dicție, facem kinetoterapie...Sunt bine în linii mari, dar mai am destul de tras", a declarat Huidu, într-un interviu acordat ziarului . Huidu a povestit, de asemena, că l-a întâlnit
Şerban Huidu: "Adevărul este că nu am fost operat" () [Corola-journal/Journalistic/69241_a_70566]
-
Măădălina, prietena ei cea mai bună, care deține un faimos club de manele în București, i-a promis Biancăi că o va răsfăța cu cele mai bune preparate și îi va pregăti special câteva bucate de sezon, ca sarmalele și piftia tradițională. Relația dintre Bianca Drăgușanu și Adrian Cristea, veche de trei ani, nu a fost lipsită de peripeții, cei doi nefiind la prima despărțire. Dacă de această dată, ruptura va fi una definitivă, rămâne de văzut.
Bianca Drăgușanu, singură de Revelion. Vezi unde va petrece () [Corola-journal/Journalistic/72945_a_74270]
-
și tradițiile, ca acestea de Ignat, sunt atât de puternic înrădăcinate încât nu pot fi oprite nici chiar de regulile foarte stricte impuse de Biserică. Din restul cărnii se prepară produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou și Bobotează: cârnați, piftie, tobă, caltaboși, carne friptă. Totodată, o parte se conservă pentru a fi consumată peste an. Nimeni nu se atinge însă de preparate decât după ce, în dimineața de Crăciun, o parte din ele sunt împărțite de femei, la vecini sau la
Ignatul: Tradiții și obiceiuri. De ce femeile nu trebuie să participe la tăierea porcului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54643_a_55968]
-
artistice ale Casei de Cultură a Studenților și Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, precum și de soliștii Laza Cnejevici, Vlada Mișici, Alexander Vuici, ansamblul „Zora” și mulți alții. Meniul va fi alcătuit din: băuturi aperitiv (whisky, gin, campări, votca), aperitiv (piftie de curcan, canapes de pui cu piersici, tartine de somon fumé, terina de căprioara, creier în aspic cu salată a la russe, rulou din piept de pui cu fructe și camembert surprise), pește (filé de salău menuier cu legume), specialități
Agenda2006-01-06-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/284600_a_285929]
-
În halul în care mă găseam mi-ar fi fost peste putință să pornesc pe orice fel de cale. Nici în pat nu mă puteam mișca. Deșurubat de la încheieturi, cu șalele frânte, mi se părea că ajunsesem în stare de piftie. În mintea mea aburită miji frica să nu mă fi lovit damblaua." "O luasem numai cam repede", continuă magistralul stilist, într-o românească de balamuc, pentru a ne informa doct: "Dar deodată mă pomenii cu mine șsic!ț în mijlocul odăii
Care e cea mai proastă carte românească? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7033_a_8358]
-
sonor din ziua tăierii porcului ("Tot satu-i numai țipăt și lătrături de câini/ Tăiate de nechezuri/ ori strigăt de cocoș" și tabloul, inspirat parcă dintr-o natură moartă olandeză, al preparatelor ce excită apetitul și tocmai de aceea, văzute supradimensionat: "Piftii și chiște ample și tobe cât e roata/ Și sângerați cu luciu, cârnați să rupă podul,/ Untură și slănină ce biruie covata." Nu e, de asemenea, deloc surprinzător Musafirul întârziat, un fel de autoportret al chefliului, al gurmandului, al mâncăului
Remember by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7066_a_8391]
-
sălașul în carnea păsărilor alea cu profiluri de savant, nu se știe. Căci, după un impetuos șir de digestii, minunea retrezirii la viață a Iașului s-a întîmplat. Nici nu se trăsese bine apă în WC-uri că, în locul unei piftii umane trăsnind defensiv a usturoi, se găsea acum o populatie nervoasă că un mușchi". După venirea păsărilor flamengo, care a avut un asemenea efect asupra orașului cam amorțit, se pare, pînă atunci, au apărut și nimfele (vezi și titlul primului
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
stele, intră, papă, spre a i se întinde o notă de plată pe care nu o poate onora în această existență. O experiență, adică, de pe urma căreia, admițând că scapă de execuție, nu va mai pătrunde nici în birturile excelând în piftii și ciorbă de burtă. Noi ceilalți, în schimb, avem de învățat ceva din dictonul că nu se știe cine mănâncă pe cine, corelat cu acela că pe femeie nu trebuie s-o atingi nici cu o floare, și că onoarea
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
bucate, un pretext doar pentru spumoasele scrieri ale lui Păstorel, înrudit în spirit cu Anatole France și Jules Lemaître, un analist de faimă al vinurilor cele mai nobile și un autor în eternitate al dulce târgul Ieșilor. De pildă, mâncând piftia de cocoș bătrân, trebuie să cunoști starea lui Costache păzind cratițele gata să dea în foc, moment în care autorul se trezește cântând: Cic-a fost un moș Ș-avea un cocoș Nu cânta cocoșule Sai de joacă moșule! - Ce
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
preciză Costache. îmi amintesc și eu. E vorba, pare-mi-se, e vorba de un ins care mănâncă lupul, lupul mănâncă vulpea și Vulpea lângă moș Mâncă pe cocoș. * în timpul acestor intervenții literare în care Păstorel este un as, prepararea piftiei de cocoș bătrân continuă cu toată precizia gastronomică: ,Așadar, odată toaleta preliminară făcută, pui cocoșul la fiert. Apa trebuie să depășească cu două-trei laturi de mână carnea din oală și nu strică (dacă ai) și un picior de vițel, partea
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
și o lași să se prindă. Când o servești, o scoți din formă, răsturnând-o pe o farfurie rotundă." - Gata? (întreabă Păstorel, n.n.) - Bineînțeles, zicem noi, abia mai putând să nu ne întindem mâna și să rupem o halcă din piftia de cocoș bătrân. Așa vom întâmpina anul ce vine, ridicând un pahar cu pelin sau un vin negru de busuioacă de Bohotin.
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
par să înțeleagă că dincolo de entuziasmele omului nou, de puritatea revoluționară a convingerilor și conduitei lui, de cuadrații înfiorați în fața realizărilor comunismului sovietic și autohton, se află ceva bine depozitat și ascuns. Un al doilea eu, sfios și tremurător ca piftia, dar reliefat, câteodată, cu o surprinzătoare vigoare și proiectat în exterior cu energia oricărui trouble-fęte. Ce-i de făcut? Politrucii își cunosc menirea și meseria, apelând la întregul arsenal din dotare: expedierea ,rebelilor" pe șantier, în uzină, ori excluderea din
Spovedania unui convins by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10761_a_12086]
-
de la Facultatea de Științe. Era stilul lansat de președintele Pompe. Și sub turnul Zam am avut o bătaie memorabilă, la începerea cursurilor în ’68, dar de data asta cu „revizioniștii", și puțin a lipsit ca Treize să nu-l facă piftie, cu o masă aruncată de la etajul patru, pe un tip ce avea să ajungă director la Huma...[...] Acum suntem foarte sus, am ajuns deasupra frontoanelor circulare, la ultimul nivel al rachetei noastre. Treize inspectează modulul lunar, atinge piatra, se apleacă
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
faptul că în Moldova a existat o variantă franzoală, care există în rusă și ucraineană. Într-o situație asemănătoare este și cuvântul plachie, care denumește mai multe feluri de mâncare: „mâncare de pește cu multe mirodenii“, „un fel de pilaf“, „piftie“ etc. Cuvântul apare în scrisorile lui I. Ghica adresate lui V. Alecsandri; are variante regionale ca placie, platie, plaché, pláchie. Nu circulă în Transilvania. La originea sa este ngr. plachí, dar este posibil să fi intervenit și bg. plakia. Pandișpan
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
1817, publicat de N. Iorga. Varianta sarmă din vestul țării este din sb. sarma. O serie de cuvinte regionale au același sens: gălușcă, perișoară, pernuță, puică, purcel, varză umplută (Trans.), varză cu găluște. Nelipsită pe masă, la Crăciun, este și piftia, al cărei nume provine din ngr. pichtí, piktí „gelatină“ și bg. pihtija. Este un cuvânt vechi, ce apare la Dosoftei. Termenul există și în turcă (pihte), precum și în sârbă (pitija). După unii, la originea sa îndepărtată ar fi cuvântul persan
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
relativ recent în limba română. În secolul 18, atât pentru prapurul de miel, cât și pentru drob, se folosea termenul de origine turcă cighir, dat fiind că este vorba despre un fel de mâncare orientală (din aceeași terminologie culinară cu piftia și iahnia); cuvântul cighir are în prezent circulație regională. Termeni din domeniul vestimentației Câmpul semantic al vestimentației este cel mai deschis, mai ales dacă ne gândim că este supus capriciilor modei. În îmbrăcămintea bărbaților, de exemplu, s-a ajuns de la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
picioarele subțiri începură să zvâcnească, țăranii retezară cu securea capul cât un butoi și-l rostogoliră mai departe. Un sânge albăstriu și gros împroșcă pe gâde. Apoi începură să reteze halci întregi din spinare. Carnea era sticloasă și tremurătoare ca piftia, dar ceva mai închegată, și mirosea dulceag. Nici un os nu o străbătea, dar pielițe și ațe sidefii o țineau la un loc ca într-un năvod lucitor. O puseră la fiert în oale de lut, pe pirostrii. Mâncară din ea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai întunecate, de culoarea ambrei, organe interne. Când înfigeai în ea lingurița, meduza zvâcnea și se strângea de durere. Eram siliți s-o mâncăm toată, în ciuda gustului ei fad, de cremă de zahăr ars prea puțin îndulcită. Dacă nu cumva piftia aceea tremurătoare era vreun soi de medicament, înseamnă că întreaga săptă-mînă n-am primit nici un fel de medicație. Dar se poate să fi fost, căci erau singurele momente când sora stătea cu noi până la sfârșit, până la ultima-nghițitură. De multe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]