403 matches
-
construită în stil baroc, având în plan forma de navă, cu patru turnuri în stil ucrainean. Intrarea, pe latura de apus, este construită pe un soclu înalt, cu portic în stil doric, având două perechi de coloane și panouri cu pilaștri. În interior se află opt coloane frumos colorate, care formează opt puncâte de sprijin pentru cele două cupole ce se află deasupra pronaosului și naosului, iar pereții în retragere formează absidele semicirculare ale pronaosului și naosului. Acustica încăperii fiind perfect
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
turlele și a trebuit din nou să fie refăcută. Un alt incendiu a afectat-o și în anul 1822. Reparațiile ce i s-au făcut în decursul timpului au adus picturilor câteva modificări � unele supărătoare: chipuri de sfinți acoperite de pilaștri, înlocuiri de chipuri pictate etc. S-au făcut reparații ample și mai recent, adică între anii 1943-1947 și după 1990. Celor care doresc să afle amănunte interesante din trecutul acestui sfânt locaș, le recomandăm studiile făcute de Sever Zotta � fost
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
află în pridvorul bisericii, după traducerea episcopului Melchisedec, ne informează: (1635, n.n). Se știe din alte documente că lucrările de construcții au început în anul 1628. Planul clădirii este în formă de cruce, cu absidele laterale mici, asemenea unor pilaștrii așezați la o clădire în formă de navă. Interiorul este despărțit în: pridvor, pronaos, naos și altar, fără elemente decorative pretenț ioase, în afară de niște arcade oarbe. De altfel, nici pronaosul nu este evident despărțit de naos, probabil în scopul de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
vedere al arhitecturii, biserica are în plan forma dreptunghiulară de navă, cu absidă semicirculară la altar. Interiorul este compartimentat în: pridvor, pronaos, naos și altar, deși, între pronaos și naos nu există decât o arcadă sprijinită pe pereții laterali fără pilaștrii distincți. Intrarea se face prin ușa ce se află în peretele de apus al pridvorului. Și pridvorul este tot în partea de apus a întregii clădiri. Turnul cu clopotniță are secțiunea pătrată și este ridicat pe pronaos. Corpul clădirii are
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în plan formă de cruce (treflată) cu boltiri specific moldovenești. Are pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are ziduri mai subțiri decât restul construcției, dar, deasupra lui se află turnul de clopotniță, cu acces din pronaos. În interior, există doi pilaștri cu capiteluri, care indică existența în trecut a unui perete despărțitor între pronaos și naos. Pereții interiori au fost pictați, dar reparațiile efectuate în urma cutremurelor de pământ au făcut ca acestea să dispară. După unele legende, și exteriorul a fost
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
lea. Invelitoarea este din olane prinse cu mortar direct pe zid. Numai altarul este învelit cu tablă. Absida altarului este semicirculară în interior și nu are corespondent identic la exterior. Între pronaos și naos există o arcadă susținută de doi pilaștri. Pictura interioară, veche, executată în tempera, este în stilul renașterii, autorii fiind necunoscuț i. Catapeteasma = restaurată în secolul al XIX-lea = este în stil baroc, bogat împodobită cu sculpturi. În exterior, pereții au contraforturi înălțate până la nivelul părții de sus
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
absidele naosului. Altarul are o fereastră spre răsărit (la absidă), iar pe peretele dinspre apus al clădirii există două ferestre de dimensiuni ceva mai mici. Ușa de intrare în biserică se află pe peretele dinspre miazăzi. Fațada este împodobită cu pilaștri care au bazele și capitelurile în stil neodoric și corintic. Între pilaștri există panouri de zid terminate la partea superioară cu acolade zimțuite, iar în partea de jos se termină cu câte un triunghi. Un alt rând de panouri cu
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
peretele dinspre apus al clădirii există două ferestre de dimensiuni ceva mai mici. Ușa de intrare în biserică se află pe peretele dinspre miazăzi. Fațada este împodobită cu pilaștri care au bazele și capitelurile în stil neodoric și corintic. Între pilaștri există panouri de zid terminate la partea superioară cu acolade zimțuite, iar în partea de jos se termină cu câte un triunghi. Un alt rând de panouri cu acolade se așterne sub strea șină cu console din piatră. Clădirea bisericii
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
multor credincioși. Planul bisericii este în formă de cruce. Intrarea în interiorul bisericii se face pe o intrare dinspre miazăzi. Pentru a fi mai încăpătoare, pronaosul este unit cu naosul, singurul indiciu al compartimentării fiind o arcadă simplă, sprijinită de doi pilaștri cuprinși în pereții laterali ai construcției. Tavanul prezintă trei bolte, din care, una pe pronaos și două pe naos. Catapeteasma, înaltă, este sculptată și vopsită în bronz auriu. Pronaosul are câte o fereastră pe cele două laturi, naosul are două
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
element de arhitectură care susține acoperișul unei construcții. 2.1. Filippo Brunelleschi (1377‑1446) Dacă vorbim despre o schimbare cât privește arhitectura unei perioade noi, se poate spune că Brunelleschi a reușit din plin: el a combinat coloane, arcuri și pilaștri, obținând un efect de delicatețe și frumusețe diferit de tot ceea ce se făcuse până în acel moment. Acest geniu, Brunelleschi, nu a fost numai inițiatorul acestei arhitecturi renascentiste, dar tot el este la originea unei alte descoperiri care avea să in
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
desfășurare, cu toate că, după cum se știe, planul de tip ba‑ zilical impunea fațadei în zona navelor laterale o înălțime redusă în compara‑ ție cu cea corespunzătoare navei centrale. Fațada inferioară, alcătuită din co‑ loane corintice primea un atic înalt ritmat prin pilaștri și decorat cu statui, pentru ca planul superior să susțină un front triunghiular. Desfășurarea gene‑ rală a fațadei cuprindea un număr de nouă travee. Axul principal al compozi‑ ției pus în valoare de frontul triunghiurilor, era accentuat și de ușa principală
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și de ușa principală deasupra căreia se afla în registrul superior o fereastră circulară. Ușilor secundare care permiteau accesul în navele laterale, le corespun‑ deau panouri decorate cu baso reliefuri: statui integrate sistemului de coloane în istoria artei 94 și pilaștri, care exprimau rețeaua constructivă, completau ansamblul. Proiec‑ tul lui Michelangelo a rămas nerealizat datorită lipsei de fonduri recerute de războiul din Lombardia 62. În anul 1521 papa Leon al X‑lea moare și‑i succede papa Adrian al VI‑lea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Crepusculul pe sarcofagul lui Lorenzo, Ziua și Noaptea pe sarco‑ fagul lui Giuliano - s‑a impus realizarea unui stilobat 66 destul de înalt; dea‑ supra acestuia pe pereții laterali, panoul de zidărie este divizat în trei travee prin așezarea a patru pilaștri grupați doi câte doi și executați din marmură albă. Traveea centrală cuprinde niște nișe în care sunt așezate statuile; nișele din traveele laterale sunt mărginite de ancadramente frumos profilate și termi‑ nate cu frontoane în arc de cerc67. În ansamblul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Un alt element caracteristic este dat și de bicromia 68 materialelor întrebu‑ ințate: elementele verticale ca și cele orizontale care definesc rețeaua de con‑ strucție sunt executate din pietra serena 69 , culoare închisă, în timp ce pano‑ urile de zidărie, ca și pilaștrii din marmură care încadrează nișele statuilor, sunt realizate cu materiale deschise, ceea ce a dat un efect deosebit. Capela a dat naștere la o serie de interpretări; astfel, se presupune că Mi‑ chelangelo a plănuit să creeze și să reprezinte prin
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
înălțime este determinat de diferența de nivel existentă între cele două spații; registrul median dominant ca înălțime cuprinde succesiunea unor coloane duble care fac să apară pe fiecare perete câte trei travee; în ultimul registru, delimitarea traveelor se face cu ajutorul pilaștrilor, astfel că rezultă o suprapunere de ordine arhitecturală, fapt care contribuie la accentuarea înălți‑ mii vestibulului. Panourile cuprinse între coloanele din registrul median sau între pilaștrii registrului superior sunt decorate cu nișe al căror ancadrament este rezolvat în mod original
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pe fiecare perete câte trei travee; în ultimul registru, delimitarea traveelor se face cu ajutorul pilaștrilor, astfel că rezultă o suprapunere de ordine arhitecturală, fapt care contribuie la accentuarea înălți‑ mii vestibulului. Panourile cuprinse între coloanele din registrul median sau între pilaștrii registrului superior sunt decorate cu nișe al căror ancadrament este rezolvat în mod original 71. Prin contrast, compunerea elementelor din sală caută să pună în valoare desfășurarea orizontală a spațiului. Legătura dintre cele două spații se află la nivele diferite
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Consolele vor apărea destul de des în realizările fie picturale, fie arhitecturale, din opera lui Michelangelo. În interiorul sălii de lectură, elementele de arhitectură se succed într‑un ritm și într‑o dispoziție care amintesc de elementele din vestibul. Suprafața ritmată de pilaștri este ocupată de două registre de ferestre suprapuse de va‑ lori diferite, cele inferioare fiind mai mari. Acestea sunt înconjurate de un fascicul de profile care marginal, desemnează o nișă puțin profundă în interi‑ orul căreia se află așezată fereastra
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
proiectul lui Michelangelo care prevedea pentru fiecare dintre cele două palate o fațadă cu portic la parter, iar la etaj câte șapte balcoane în fațadele principale și câte unul în fațadele laterale. Elementul caracteristic era exprimat de ordinul arhitectural giganticum, pilastru corintic cu piedestal, care reducea la minimum zonele de zidărie ale fațadelor în așa fel încât înfățișarea edificiilor devenea clasică. Pentru a asigu‑ ra unitatea ansamblului, o cornișă și un atic, pe care au fost așezate statui, încoronează Palatul Senatorilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
o concepe ca parte integrată a arhitecturii. El păstrează statuia ecves‑ tră a lui Marc Aureliu, pentru care desenează un soclu nou cu profile armoni‑ os proporționate. Piedestalul este astfel imaginat încât să fie în deplină con‑ cordanță cu piedestalele pilaștrilor corintici pe care îi proiectase în fațadele palatelor laterale. Pentru a ajuta integrarea acestui grup statuar în ansamblul arhitectural conceput, proiectul prevedea un desen stelat în pavimentul pieții realizat între anii 1563‑1564, dar desenul pavimental imaginat de Michelan‑ gelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
calea ferată aiurea!", ocolește formalul "Atenție la tren!", peronul cu pasaj subteran, pe acoperiș ciori, clipele de așteptare geam de contururi moarte, semnele în ele, cu România cele omenești se menesc duratelor geologice, acoperiș de beton pe șir dublu de pilaștri, peronul tot de beton, stratul de asfalt așternut pe el s-a peticit cu beton, traversele căii ferate din beton armat, o jardinieră atîrnă nefolosită, tot de beton, se întrevăd plate cîmpurile ploieștene, nu sînt verzi! multiple șine și încrucișări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
avea să irumpă ulterior într-un naționalism exclusivist etnic, a fost sădit de cronicarii din secolul al XVII-lea, care au "descoperit" și subliniat romanitatea popoarelor de care aparțineau. Originea a devenit nu doar izvorul conștiinței identitare românești, ci și pilastrul ei fundamental. Specificată în esența sa încă de vechii cronicarii moldoveni, sarcina mult mai laborioasă a elaborării și impunerii ideii originii latine a românilor în conștiința colectivă a revenit membrilor Școlii Ardelene. Chestiunea originii cuprinde trei subdimensiuni bazale: i) etnogenia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
solidaritățiĭ naționale" - considerată misiunea de căpătâi a educației -, Haret a introdus, prin circulara din 22 aprilie 1897, un calendar al serbărilor școlare obligatorii. Aniversate erau zilele de 10 Mai (ziua regalității) și 24 Ianuarie (ziua Unirii din 1859) - cei doi pilaștrii simbolici ai ordinii temporale a noului calendar comemorativ național. Alături de acestea, celebrative au fost desemnate zilele bătăliilor de la Valea-Albă și de la Călugăreni. În timp ce morții și veteranii Războiului de neatârnare trebuia onorați prin ritualuri comemorative, conferințe, cântece patriotice și chiar pelerinaje
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
m lățime și 8 m înălțime, decorau fațada; toate au dispărut, cu timpul; fundațiile acestora au rămas și pe trei din ele se poate citi o inscripție latină. La extremitățile intrării (porți) se află două pavilioane, decorate în interior cu pilaștri corintieni de înălțime mare: aceștia arătau ca pilonii templelor egiptene, având peste 5 metri deasupra plafonului propileelor. Pavilionul de sud este afectat; cel din partea de nord se prezintă mai bine conservat. Se poate intra în acesta prin trei intrări separate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
afectat; cel din partea de nord se prezintă mai bine conservat. Se poate intra în acesta prin trei intrări separate prin piloni pătrați, marcând o jumătate de înălțime; pavajul încăperii și al pivniței nu mai există. Decorația interioară este bogată în pilaștri, frize și nișe, supraimpuse pe o fațadă triunghiulară. Aceleași moduri ornamentale, ridicate de arabi pentru a se opri călcarea peste fortăreață, acoperă zidul subsolului, prin care au fost străpunse trei uși. Preoții aveau acces în clădire printr-o intrare largă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
glumit, la un moment dat, Ceaușescu că v-ați mutat mai mult pe la Fălticeni. Și că ați donat orașului întreaga operă a vieții. Felicitări!... Frumos!" Asta a fost întreaga sa aluzie despre colecția mea și cele două busturi, puse pe pilaștri, care străjuiesc intrarea în holul patrulater de la etajul întâi... Am discutat apoi fel de fel de banalități, până când, la un moment dat, m-a întrebat: "Ei, acum, după ce-ați instalat întreaga operă de până azi într-un frumos muzeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]