275 matches
-
furtuni a trebuit să bântuie sufletul meu la vrâsta aceea..." Pag. 104 Intrarea la Universitatea veche (astăzi facultatea de medicină). (Foto M. H.) Pag. 105. Iașul, văzut de la Copou, în anul 1840. După un tablou de Ludwig Stawski, aflat în pinacoteca din Iași. (Foto Z. Weiss) Pag. 107. Ușa de intrare a bisericii Golia, în stil oriental, bogat executată. De asupra ei se poate vedea stema Moldovei, pe fond albastru. Pag. 108. Sus: Turnul, zidul înconjurător și biserica mănăstirei Galata. (După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
reprodus după desenul lui Myrbach, din volumul "Trente ans de Paris". De la stânga la dreapta, cele patru figuri reprezintă pe: Daudet, Flaubert, Zola și Turghenef. Pag. 187. Cârciuma "La Trei Sarmale", vechi popas, pe drumul Socolei, înspre Repedea. (Foto-Regal) În pinacoteca Academiei de pictură există o pânză a pictorului ieșean Bardasarie, înfățișând, într-o atmosferă animată și plină de pitoresc, aspectul vechi al acestui local cu faimă. Pag. 188. Spre Cetățuia. (Foto M. H.) Pag. 191. Teatrul Național de la Copou, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
președinte activ, iar Mihail Sadoveanu este numit președinte de onoare. Mai 1949 - Începe construcția Canalului Dunăre-Marea Neagră, din care guvernul intenționa să facă „un mormânt al burgheziei românești“. 26-29 noiembrie 1949 - Percheziția la domiciliul Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu; confiscarea bibliotecii și a pinacotecii familiei. Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu va depune contestație pentru obiectele care îi aparținuseră ei înseși și care nu făceau parte din moștenirea „fugarei“ Monica Lovinescu. Procesul va dura patru ani. 15 martie 1950 - În urma verificării dosarului ei social și după penibile ședințe
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fost în Iașul interbelic și s-a menținut după aceea ca o prezență distinctă prin pregnanta sa personalitate artistică , dar și prin rolul pe care l-a avut în evoluția învățământului artistic local și în cadrul instituțiilor de artă: custode al Pinacotecii ieșene (1941-1949), director al Muzeului de artă (1949-1958), cadru didactic al Facultății de Arte Plastice (reînființate) între 1963 și 1968, director al Fondului Plastic (1958-1965), profesor la Liceul de Artă „Octav Băncilă” din Iași, încă de la înființare. Participant la mai
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Catedrei de Perspectivă și Desen Geometric, vacantă la Academia de Belle-Arte din Iași, prin pensionarea lui Alex. D. Atanasiu. În 1939 i se conferă și mandatul de rector în locul lui N.N. Toniza, grav bolnav. Din 1942 este și director al Pinacotecii ieșene. De la început își va îndeplini obligațiile de răspundere cu pricepere, tact și devoțiune, preocupat să asigure buna funcționare a celor două așezăminte artistice. Gospodar destoinic, întreprinzător, efectuează ample reparații la sălile Pinacotecii și la atelierele școlii. Cu sprijinul și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
bolnav. Din 1942 este și director al Pinacotecii ieșene. De la început își va îndeplini obligațiile de răspundere cu pricepere, tact și devoțiune, preocupat să asigure buna funcționare a celor două așezăminte artistice. Gospodar destoinic, întreprinzător, efectuează ample reparații la sălile Pinacotecii și la atelierele școlii. Cu sprijinul și al Universității ieșene, mărește pentru studenții Academiei numărul burselor; le asigură locuri în căminele și cantinele universității; le obține, gratuit, culori pentru studiu printr-un transfer de la forul tutelar. Susține înființarea pe lângă catedre
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
trecut nu s-au putut realiza decât sporadic la Iași). Va pune astfel bazele Salonului oficial al Moldovei, manifestare expozițională amplă cu o desfășurare fără întreruperi între anii 19401948, salutată cu viu interes de public. Venind războiul, în 1944 evacuează Pinacoteca, prin custodele ei, pictorul C. Agafiței, în comuna MihăileștiVâlcea, iar Academia în comuna Făget-Severin. La Făget activează împreună cu profesorii și studenții, ținând, în condiții anevoioase, cursuri, deschizând și expoziții, una la Făget și un Salon oficial la Lugoj. Din noiembrie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
uneori foarte grele. “Nu se pot emite decât aprecieri deosebite despre acest neobosit slujitor al școlii” spunea fostul său student, pictorul C. Radinschi. Moare la 23 aprilie 1963 și este înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI ARTICOLE: -PASCAL, GETA, Pinacoteca și Școala de arte frumoase din Iași în perioada interbelică, „Cercetări istorice” (serie nouă) XII-XIII, Iași, 1981-1982, p. 55-58 -VASILOVICI, VIRGINIA, Roman Simionescu un profesor care nu concepea inerția (evocare) „Buletin Info artis”, Iași, an II, nr.16 - 18, iunie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
nivel. Prin intermediul ALADI, statele membre aveau să primească, în urma acestei vizite, oferte de stagii de specializare în domenii de interes în România. În anul 2000, ambasadorul Rojas a lansat inițiativa amenajării, pe bază de donații, la sediul ALADI, a unei pinacoteci. După diligențele în țară, am avut surpriza să mi se anunțe că pictorul Teodor Moraru, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, a oferit lucrarea "Zidul" pentru ALADI. Pictura ulei pe pânză , cu dimensiunile de 115x 105 cm, avea să sosească prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
sosească prin curier diplomatic la Buenos Aires, de unde am preluat-o și trecerea sa prin două vămi mi-a creat suficiente probleme. În final, arta avea din nou să învingă și frumoasa și sugestiva pictură avea să-și ocupe locul în pinacoteca ALADI, în urma unei agape protocolare. Conform uzanțelor diplomatice, după prezentarea Scrisorilor de acreditare, primirea de către președinte și ministrul de externe, următoarele vizite se impun a fi făcute la Parlament. Instituția avea peste un veac și jumătate de existență, originile ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pictori, ca: Ștefan Dimitrescu, N.N. Tonitza, Octav Băncilă, Jean Cosmovici. A fost coleg cu Corneliu Baba, Mihai Cămăruț și Costache Agafiței. A făcut parte din Grupul plastic ieșean (1938ă și Grupul plastic moldovean (1946ă. Un timp a fost custode la Pinacoteca din Iași și profesor la Academia de arte frumoase din Capitala Moldovei. Ca pictor, a debutat în anul 1932 și a rămas fidel acestei pasiuni până la sfârșitul vieții. În acest sens, el mărturisea: „Pentru mine pictura n-a fost niciodată
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
diplomă de inteligență. Mauriciu Papastopol a fost singurul profesor de la Național care și-a dus clasa în vizită la Arhivele Statului, unde, pentru întâia oară, școlarii au putut să vadă acte originale cu slovă veche. I-a dus și la Pinacoteca adăpostită pe atunci în vechea clădire a Academiei Mihăilene, încă nedemolată. Urmărea reacția de pe fețele lor făcând, pe această temă, în ora următoare, observații. Poate de asta clasa noastră l-a considerat, pe el și nu pe alți profesori remarcabili
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Griguță” erau dintre cele mai lăudate. În Bacău (avea grijă s-o repete el însuși), nu mai găseai la nimeni un „Trraminer” (pronunța graseiat), un scrob cît cozonacul, niște pătlăgele și niște harbuji murați ca ai lui. Plus ambianța de pinacotecă. La ceremonia de la Institut au vorbit Vasile Sporici și (delegat de conducere) Nicolae Guidea, un profesor de sport. Cuvîntul celui dintîi a avut cîteva fraze care vor fi alinat durerea familiei. Ideea (un loc comun retoric) a fost aceea că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dr., scriitor, germanist, traducător, publicist. Petrece 20 de ani din viață la Fălticeni. Prof. la „N. Gane”, director al școlii normale (n. 1888, Focșani - m. 1984, Buftea). 465 Rugăminte adresată profesorului, să cerceteze la München dacă se mai găsesc prin Pinacoteci, lucrări de-ale lui ștefan șoldănescu, din perioada când Își făcea specializarea În acest oraș bavarez. 466 Acest „Italian - Cap de expresie”, În posesia profesorului, deși nesemnat, Îl atribuia lui ștefan șoldănescu. Era familiarizat cu stilul pictorului. Mi l-a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
numeroasă, Între care-i și mama noastră Ecaterina. Mult mă mir ce răbdare și pricepere ai avut la această frumoasă și interesantă lucrare, care ți-a luat timp destul de mult (...), ca să scoți toate datele despre pictor, de pe la Muzeul Fălticenilor, de la Pinacoteca din Iași, de la particulari, de la München, unde și-a făcut școala și practica 5 ani, și de prin multe și alte părți (...). La urmă, spre amintire, mi-ai dat și mie un exemplar (copie) care mi-a făcut și-mi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
IX.1874, Gherășeni, j. Buzău - 10.III.1948, București), prozator. A fost director general în Ministerul Cultelor și Artelor condus de O. Goga. Și-a donat colecția de tablouri Universității din Cluj, punând bazele viitoarei galerii de artă românească a pinacotecii din localitate. Pasiunea pentru pictură, prietenia cu pictorii N. Grigorescu și Șt. Luchian, tablourile din colecția proprie l-au ținut într-o permanentă legătură cu mișcarea artistică. Celor doi mari pictori români le-a dedicat monografii: Luchian (1924) și Grigorescu
CIOFLEC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286261_a_287590]
-
aduce nici un folos, dar este dea dreptul stricăcioasă, fiindcă nimicește un mijloc puternic de cultură. Și, prin urmare, vom zice: este mai bine să nu facem școală deloc decât să facem o școală rea, mai bine să nu facem o pinacotecă deloc decât să o facem lipsită de artă frumoasă; mai bine să nu facem deloc statutele, organizarea, membrii onorarii și neonorați ai unei asociațiuni decât să le facem fără ca spiritul propriu de asociare să se fi manifestat cu siguranță în
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
un șir de forme ce sunt silite să existe un timp mai mult sau mai puțin lung fără fondul lor propriu. Însă în timpul în care o academie e osândită să existe fără știință, o asociațiune fără spirit de societate, o pinacotecă fără artă și o școală fără instrucțiune bună, în acest timp formele se discreditează cu totul în opinia publică și întârzie chiar fondul, ce, neatârnat de ele, sar putea pro duce în viitor și care atunci sar sfii să se
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
RETROSPECTIVA CĂLIN ALUPI Retrospectiva Călin Alupi, organizată de Pinacoteca ieșeană, al cărei custode pictorul a fost în studenție, readuce fericit în actualitate arta sa atât de profundă și de originală. Este o restituție necesară, o scoatere din conul de umbră a picturii unuia dintre reprezentanții de seamă ai școlii
Retrospectiva Călin Alupi. In: Curierul „Ginta latină” by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2236]
-
lumii conștiința păcatului. De aceea ea s-a îmbrăcat și-a acoperit goliciunile, complicînd viața. probabil, modă sexy frenetica de azi e o revanșa tîrzie a păgînitătii fizic mai liberă. Rolul creștinismului primitiv îl prelua fundamentalismul. Dar Madona această de la PINACOTECA mă obsedează umblînd prin Romă torida: Mamelele ei multiple atîrnîdu-i de la gît în jos pînă la mijloc, cu generații opulente de tăuri și berbeci cîte trei așezați rînduri-rînduri spre poale. Tot ce poate oferi existența mai robust și mai durabil
Seara cu smee... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17631_a_18956]
-
pentru adapostirea unei biblioteci publice și a unui muzeu. În anul 1914 un grup de intelectuali bârlădeni în frunte cu profesori de la Liceul Codreanu se constituie în "Comitetul de fondare a muzeului bârlădean", muzeu care își inaugurează activitatea cu o pinacotecă și o expozitie de istorie. Printre societătile cultural-literare existente în Bârlad se numără și „Academia Bârlădeană”, înființată în anul 1915 de un grup de intelectuali, în frunte cu poetul George Tutoveanu, Toma Chiricuță, Tudor Pamfile, societate care desfășoară o prodigioasă
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
filiala Timișoara), clădire care s-a dovedit de la început prea mică pentru a adăposti colecțiile Muzeului Banatului. În 1889 a fost redeschis pentru public. La începutul ultimului deceniu al secolului XIX, muzeul avea următoarele colecții: de arheologie și istorie veche, pinacotecă, științele naturii, bibliotecă și arhivă. În 1892 s-a decis constituirea unei secții de artă decorativă. Anul 1893 a însemnat pentru secția de istorie momentul declanșării unor săpături arheologice de specialitate, ce au continuat de-a lungul deceniilor următoare. În
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
incinta Școlii cu clasele I-VIII " Dumitru Popescu" din Dobriceni, Muzeul satului Dobriceni este o colecție de obiecte structurate în cinci categorii. Colecția cuprinde oase de mamut, bancnote, unelte din piatră, costume populare, mobilier scolastic vechi, cărți școlare vechi, o pinacotecă. Din 2005, la începutul lunii septembrie, în organizarea Muzeului satului Dobriceni, la inițiativa învățătorului muzeograf MIHAI PETRESCU un grup de artiști plastici de pe meleagurile oltenești, din care se remarcă maestrii Nicolae Predescu,Ovidiu Bărbulescu, Alexandru Pascu-Gheorghe, Aurora Speranța, Cristian și
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
loc "Tabăra de Creație Plastică PLAI DOBRICENEAN" la care participă artiștii plastici membri ai U.A.P. din România enumerați, ca mentori ai elevilor talentați din localitate.. Anul 2006, anul celei de a II a ediții,a fost marcat de inaugurarea Pinacotecii unde, cei 12 participanți elevi,și-au finalizat documentația cu vernisarea lucrărilor realizate, vernisare care are loc în nou inaugurata Pinacoteca a Muzeului. Cu această ocazie, domnul înv. Mihai Petrescu și-a lansat, Monografia Muzeului din Dobriceni, lucrare ce este
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
ai elevilor talentați din localitate.. Anul 2006, anul celei de a II a ediții,a fost marcat de inaugurarea Pinacotecii unde, cei 12 participanți elevi,și-au finalizat documentația cu vernisarea lucrărilor realizate, vernisare care are loc în nou inaugurata Pinacoteca a Muzeului. Cu această ocazie, domnul înv. Mihai Petrescu și-a lansat, Monografia Muzeului din Dobriceni, lucrare ce este un adevărat ghid al istoriei satului. Ediția a III a a taberei,1+3 septembrie 2007, s-a desfășurat în două
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]