234 matches
-
soiuri. Dintre cele de masă se cultivă Cardinal, Regina viilor, Chasselas, Mușcat Hamburg, Mușcat de Adda, Afuz Ali, ș.a. Dintre soiurile pentru vinuri albe se amintesc Aligote, Feteasca albă, Feteasca regală, Pinot gris, Chardonnay, iar dintre cele roșii Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Sangiovese ș.a. Din acest sortiment larg de soiuri se produc numeroase categorii și tipuri de vin, dintre care unele, ca de exemplu cele de la Murfatlar și, în parte, cele de la Sarica-Niculițel, sunt de notorietate mondială. Terasele Dunării (Regiunea
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
degradată, în satul Jirov, din aceeași comună. Ambele amplasamente fuseseră plantate cu viță-de-vie încă din timpul moșiei familiei Bibescu. Beneficiind de fonduri SAPARD, în anii 2006 și 2007 au fost plantate 40 de hectare cu soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah, Pinot Noir, Muscat Ottonel și Chardonnay. Cramele au fost complet renovate și modernizate în perioada 2008-2009. Cu sprijinul Fondului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), cramele au fost dotate cu utilaje și echipamente moderne care asigură procesarea, conform standardelor europene
Corcova, Mehedinți () [Corola-website/Science/325322_a_326651]
-
este atrăgător prin gustul său plin și un buchet armonio în care se îmbină aroma florilor viței de vie, căldura soarelui și a lemnului de stejar secular. De o calitate deosebită sunt vinurile albe seci de calitate superioară mature ”Aligote”, ”Pinot”, ”Riesleng” și ”Sauvignion”, iar vinul cu denumirea de ”Aligote de Bardar” a fost înalt menționat la concursul mondial de vinuri din Paris - ”Vinalies Internationales”, organizat de către Uniunea Oenologilor din Franța. În ultimii ani ”Vinăria - Bardar” s-a învrednicit cu 27
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
câmpiile Burgundiei în perioada anilor 1300 în localitatea Gamay din sudul regiunii Beaune fiind plantat de către țărani pe terenurile (puțin productive) închiriate de la nobili. În jurul anilor 1360, Gamay-ul amenință deja să preia sacrele terenuri Grand Cru ale Burgundiei, cultivate cu Pinot Noir, si stăpânite de cei mai puternici și importanți nobili ai Franței la vremea respectivă. În 1395 Filip al II-lea, Duce de Burgundia, ordona țărânilor să distrugă culturile de Gamay, pentru a proteja prețiosul Pinot Noir. Acest ordin însă
Gamay () [Corola-website/Science/305097_a_306426]
-
ale Burgundiei, cultivate cu Pinot Noir, si stăpânite de cei mai puternici și importanți nobili ai Franței la vremea respectivă. În 1395 Filip al II-lea, Duce de Burgundia, ordona țărânilor să distrugă culturile de Gamay, pentru a proteja prețiosul Pinot Noir. Acest ordin însă nu este îndeplinit în totalitate, deoarece vinul produs din Gamay este un vin ușor de băut, potrivit pentru mesele de pranz luate pe câmp de către țărani și în plus este un vin gata de a fi
Gamay () [Corola-website/Science/305097_a_306426]
-
deoarece vinul produs din Gamay este un vin ușor de băut, potrivit pentru mesele de pranz luate pe câmp de către țărani și în plus este un vin gata de a fi băut sau vândut la câteva luni după recoltare spre deosebire de Pinot Noir care necesită ani de maturare în butoi. Astfel se explică retragerea către sud, în Beaujolais, a varietății "Gamay Noir a Jus Blanc". Nivelul scăzut al taninului din Gamay are ca rezultat așa cum am spus, un vin ușor de băut
Gamay () [Corola-website/Science/305097_a_306426]
-
an. Din punct de vedere stilistic vinurile produse prin îmbinarea metodei de fermentare de mai sus cu metoda tradițională, sunt produse în nordul regiunii Beaujolais, si au mai multă tărie și caracter, fiind foarte asemănătoare cu vinurile produse din varietatea Pinot Noir. Datorită caracterului excepțional și unicității vinului produs din Gamay, zece comune (villages)din această zonă au câștigat titlul de Grand Cru. Ca grup individual, aceste zece comune sunt responsabile pentru 25 % din producția anuală de vin din Beaujolais și
Gamay () [Corola-website/Science/305097_a_306426]
-
demonstrat faptul că strugurele cunoscut sub numele de Napa Gamay era de fapt o varietate total diferită, originară din regiunea Languedoc-Roussillon din Franța numită Valdiguié iar Gamay Beaujolais s-a dovedit a fi o clonă mai puțin nobilă a varietății Pinot Noir. Gamay poate fi întâlnit sub unul dintre următoarele nume : Blaufrankisch, Borgogna crna, Bourgvignon noir, Frankinja crna, Frankinja modra, Gaamez, Gamay Beaujolais, Gamay noir, Gamay noir a jus blanc, Gamay rond, Kekfrankos, Limberger, Napa gamay, Petit gamai, Garnay teinturiers, Gamay
Gamay () [Corola-website/Science/305097_a_306426]
-
gospodăriile țărănești - 1.590. Întreprinderile cu dreptul de persoane juridice alcătuiesc 305 unități. Un loc de frunte ocupă industria alimentară, mai ales cea vinicolă. Strășeniul se bucură de un spectru bogat al celor mai bune soiuri de poamă europeană: Aligote, Pinot, Cabernet, Izabelle, Risling de Italia, coniacuri, din care se obține șampanie, vinuri seci ordinare și dulci de calitate superioară și sucuri naturale. Partea industrială a orașului este amplasată în regiunea de nord-vest a orașului și este despărțită de sectorul locativ
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
în 1860; colecția ampelografică de la Cluj, înființată în anul 1868 de Asociația agricultorilor ardeleni. Studiind soiurile ce se găseau în colecțiile ampelografice, încă din 1875, Nagy Ferencsz, făcea referiri asupra celor mai indicate soiuri pentru Transilvania și anume: Fetească, Furmint, Pinot gris, Traminer și Riesling italian (după A. Mihalca și E. Lazea, 1990) filoxera a fost identificată pentru prima dată tot în podgoriile din Transilvania. În anul 1881 ia ființă prima școală de viticultură la Miniș. Apariția filoxerei a constituit un
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
specifice asupra soiului, privind genitorii, după culoarea bobului este extrem de dificil de stabilit care Augusta se află în colecții. Exemplu de omonimie îl reprezintă și denumirea de Tokay, pe care o întâlnim în Ungaria pentru soiul Furmint, în Alsacia pentru Pinot gris sau în California pentru soiul Ahmeur bou Ahmeur. În procesul de creare de noi soiuri de viță de vie, au rezultat sute de genotipuri, cărora de cele mai multe ori li s-au dat nume identice, a unor soiuri vechi, sau
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
V sau U, închis, de diferite forme (invers ovoidal, circular) sau cu lobii complet suprapuși. O particularitate întâlnită în cadrul sinusului pețiolar o reprezintă lipsa mezofilului, sinusul fiind delimitat direct de nervură (Chardonnay) sau prezența unui dinte în interior (Băbească neagră, Pinot noir). 1.4. Dinții , reprezintă elemente morfologice caracteristice viței de vie, cu o variabilitate foarte pronunțată. Numărul dinților variază de la un soi la altul în funcție de lățimea lor, putând oscila de la 30 la 60 (cei lați) până la 120 cei lungi și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Intensitatea antocianilor fiind un caracter genetic de soi, se poate manifesta de la foarte puțin la foarte puternic (Vitis labrusca); perii orizontali care pot fi absenți (portaltoiul 3309 C) sau prezenți, de la foarte rari, la rari (Chasselas blanc), mijlocii ca desime (Pinot noir), deși (Gewurztraminer) sau foarte deși (Müler Rebe); perii erecți , sunt specifici anumitor soiuri și a căror desime variază de la foarte rari sau absenți (Rupestris du Lot) până la deși (Riparia Scribner) și foarte deși. poziția lăstarilor adulți , reprezintă un caracter
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
rari sau absenți (Rupestris du Lot) până la deși (Riparia Scribner) și foarte deși. poziția lăstarilor adulți , reprezintă un caracter morfologic deosebit pentru recunoașterea soiurilor de viță de vie și ea poate fi erectă (Rkațiteli, Columna), semierectă (la majoritatea soiurilor), orizontală (Pinot noir), semicaducă sau caducă (portaltoiul 3309 C). gradul de ramificare (puterea de emitere a copililor) a lăstarilor reprezintă o însușire a speciei Vitis și este mai bine evidențiată la vițele portaltoi unde se întâlnesc ramificații de ordinul II, III și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
lungimea pedicelelor. Astfel, strugurii pot fi foarte lacși (Vitis amurensis, Muscat de Hamburg), lacși cu boabe izolate cu puține pedicele vizibile (Perlă de Csaba), mijlocii cu boabe distribuite uniform, pedicele nevizibile (Chasselas blanc), compacți cu boabe bine fixate în struguri (Pinot noir) și foarte compacți, cu boabe presate, deformate (Creață de Banat). 6.4. Lungimea și gradul de lignificare a pedunculului , interesează mai ales la soiurile de masă, fiind un indicator tehnologic important. 6.5. Forma strugurelui este definită de lungimea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fi foarte scurte strugurilor este verde pînă la intrarea în pârgă, după care culoarea se schimbă, iar la maturarea deplină, acesta capată diferite nuanțe: verde (Chasselas blanc), roz (Chasselas roz), roșie (Ahmeur bou Ahmeur), roșie închis - violet (Trollinger), albastru - negru (Pinot noir). Culoarea și uniformitatea ei , sunt elemente dependente de factorul lumină și este dată de un număr mare de antociani (13-18), iar nuanțele depind de natura (exprimă forța necesară pentru a sparge boabele) este dată de pectinele existente în miez
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pentru caracterizarea soiurilor de viță de vie reprezintă suma dintre codurile atribuite. În conformitate cu acestea standardul morfologic pentru un soi nu poate fi mai mic de 1 (cazul soiurilor de vin cu boabe mici - 0 și compacte - 1, cum ar fi Pinot blanc) și nu poate fi mai mare de 6 (soiuri de masă cu strugurii lacși - 3 și boabe foarte mari - 3, de exemplu Alphonse Lavallée). Epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor a fost stabilită în funcție de soiul Chasselas doré. Se consideră
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
prezența perilor orizontali, lungi (figura 2.5.b) notându-se în felul urmator: absenți - nota 0 (soi de referință 3309C), foarte rari - nota 1, rari - nota 3 (soi de referință Chasselas blanc), 66 desime mijlocie - nota 5 (soi de referință Pinot noir), deși - nota 7 (soi de referință Gewürtztraminer) și foarte deși - nota 9 (soi de referință Müller Rebe). 1.5. Desimea perilor scurți, rigizi, pe vârful lăstarului (cod OIV 005; UPOV 7; IBPRG 6.1.2.). Se apreciază la fel
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
8; IBPRG 6.1.3.). Se determină la lăstarii rămași nelegați pe butuc și poate fi erectă (nota 1 - soiuri de referință Grenache noir și Columna), semierectă (nota 3 - soi de referință Muscat Ottonel), orizontală ( nota 5 - soi de referință Pinot noir), semicaducă (nota 7) și caducă (nota 9 - soi de referință 3309 C) 2.2. Culoarea internodiilor pe partea dorsală (cod OIV 007; UPOV 9; IBPRG 6.1.4.) . Observațiile se efectuează vizual, iar nivelurile de expresie și soiurile de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
23; IBPRG 6.1.12.). În funcție de lungime cârceii se grupează în următoarele clase: foarte scurți de circa 10 cm (nota 1), scurți, circa 15 cm (nota 3 - soi de referință Aramon), mijlocie, circa 20 cm (nota 5 - soi de referință Pinot noir), lungi, circa 25 cm (nota 7 - soi de referință Chasselas blanc) și foarte lungi de peste 30 cm (nota 9). 3. Frunza tânără. Sunt examinate primele 6 frunzulițe de la vârful lăstarului, înainte de înflorit utilizând 6 descriptori ampelografici . 3.1. Culoarea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se apreciază prin valoarea raportului dintre lungime (înălțime) și lățime, măsurată la baza acestora. Acest raport completează informațiile privind mărimea dinților și se pot clasifica astfel: foarte scurți sau sterși (nota 1), scurți sau lați (nota 3 - soi de referință Pinot), mijlocii (nota 5 - soi de referință Merlot), lungi sau înguști (nota 7 - soi de referință Carignan) și foarte lungi (nota 9). 4.15. Forma sinusului pețiolar (cod OIV 079; UPOV 41; IBPRG 4.1.19.), se apreciază vizual, examinându-se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mai mari realizări ale cercetărilor din domeniul geneticii viței de vie sunt cele obținnute de cercetătorii francezi și italieni, care au reușit să descifreze harta genomului viței de vie, realizând după mai mulți ani de investigații harta genomului strugurilor soiului Pinot noir, fiind prima de acest fel pentru o plantă cu fructe și a patra pentru plantele superioare. Această realizare poate avea și aplicații practice, contribuind pe viitor la obținerea de soiuri cu arome mai variate, dar mai ales la soiuri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
raportul prolină / arginină este specific fiecărui soi, iar în urma analizei statistice au concluzionat că proporția prolină / arginină ar putea fi folosită ca un descriptor pentru soiurile de viță de vie. Spre exemplu, soiul Chardonnay este mai bogat în prolină, iar Pinot noir în arginină. Din punct de vedere statistic raportul prolină / arginină arată că soiurile Chardonnay, Sauvignon blanc și Cabernet Sauvignon sunt diferențiate genetic cu un interval de încredere de 95%, în timp ce la soiurile Pinot noir și Merlot diferențele sunt nesemnificative
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
este mai bogat în prolină, iar Pinot noir în arginină. Din punct de vedere statistic raportul prolină / arginină arată că soiurile Chardonnay, Sauvignon blanc și Cabernet Sauvignon sunt diferențiate genetic cu un interval de încredere de 95%, în timp ce la soiurile Pinot noir și Merlot diferențele sunt nesemnificative. Un caz aparte îl reprezintă hibrizi producătorii direcți Concord, Delaware și Catawba ce aparțin speciei americane Vitis labrusca, în care aminoacizii sunt reprezentați de alanină și triptofan (Kluba și colab., 1978). O cantitate importantă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mai puternic. - Ei, și? Strigă unul dintre spadasini. Ce dacă mă aude? Să mă audă! E fiul unui porc de câine, pe care am să-l străpung cu prima ocazie! Alexandru tocmai gusta cu prudență din cupa cu vin, un Pinot Noir venețian, pe care Gentile Îl lăudase până atunci, când simți o mână grea pe umăr. Se Întoarse și văzu, surprins, cum spadasinul care vorbea mult prea tare Îl privea cu dispreț. - Dumneata, tinere, spuse spadasinul, chiar ești fiul acelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]