368 matches
-
pe sub apă sînt atît de frecvente în vînătoarea de balene, încît trec drept o joacă de copil. Unul din vîslași își scoate haina și astupă cu ea spărtura. 3) Nu pot face dovada, însă am impresia că, la balenă, simțul pipăitului este concentrat în coadă, căci sensibilitatea ei în această privință nu-i egalată decît de aceea a trompei de elefant. Această sensibilitate se vădește îndeosebi cînd balena, cu o gingășie feciorelnică, își mișcă încet enormele aripi ale cozii, măturînd suprafața
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vedea focul lor și un cerc mișcător de lumină înconjurat de beznă, delimitat de dansul flăcărilor. Și trupul acela adormit, o ființă incredibil de străină, necunoscută, dar care i se părea, nu știa să spună de ce, foarte apropiată. Ridica pe pipăite crengi uscate de pe jos, apoi se întorcea să vadă de foc. Uneori, câte o lucire stacojie scânteia în beznă. Era Vulpoiul, care înălța capul și-l căuta, cu ochii lui cu reflexe de flacără. Liniștea era atât de adâncă, încât
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
unei femei care încerca să-și apere copilul, în mișcarea de du-te-vino a paturilor de pușcă... Înțelese frica în iarna anului l938. În două luni de zile, părinții lui îmbătrâniră și nu mai vorbiră decât în șoaptă, înaintând ca pe pipăite, de la un cuvânt la altul. Toate conversațiile evitau cu grijă secretul trădat tocmai de grija de a nu-l spune: iminenta arestare a tatălui, dispariția a ceea ce ei numeau atât de firesc viața lor, familia lor. Tatăl izbuti s-o
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
rele ale patimilor din lumea cugetării, ceea ce înseamnă depășirea împătimirii de plăcere. Iar dacă e așa, precum și este, până ce ne stăpânește împătimirea nu putem gusta rugăciunea minții nici măcar cu cuvântul de pe vârful buzelor și avem nevoie să simțim prin simțul pipăitului numaidecât durerea postului, a privegherii și a altora ca acestea, dacă vrem să ne îngrijim de rugăciune. Palama are dreptate, de îndată ce discerne, pe de-o parte, limitele izvorâte din pornirile trupești, pe de alta, posibilitatea de înălțare prin spirit în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ei durerea pe care o simțea. Căci nu e ușor, la șase ani, să fii separat de familie și să intri de vie într-un mormânt. O picătură de salivă îi cade pe mână. Iar stă cu gura căscată! Pe pipăite, îi prinde ușor bărbia și cu degetul împinge de buza inferioară în sus. Gata. Pare că a priceput. Se panichează instantaneu. Dacă își ține cumva limba afară în fața împăratului? Ridică obosită din umeri. Asta e. Are biata de ea nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
simțit nevoia. Ea este domina, stăpâna casei. Prezența ei impune reținere în conversație și comportament. Nu i-a permis niciodată să apară gol, după cum nici ea nu i-a arătat vreodată nuditatea trupului ei. Corpurile lor s-au cunoscut pe pipăite și s-au împreunat pe întuneric. Tânăra întinde brațul prin somn și-l atinge. Nimic nu zvâcnește în măruntaiele lui. Cu delicatețe, dar fără urmă de emoție, îi îndepărtează mâna. Pe cât îi permite obscuritatea, caută să-i cerceteze chipul acoperit
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
perioada 2004-2010, în vremea când autorul avea între 1 an și 6 ani. Richard Constantinescu Ochiul visului Tati mi-a spus astăzi că noi simțim lumea, pământul și aerul cu văzul, cu auzul, cu mirositul și cu gustul și cu pipăitul. (Știu ce înseamnă pipăit, e atunci când simți ceva că îți vine să te duci la oliță pentru pipi.) Tati, tu mi-ai spus că noi vedem cu cei doi ochi pe care îi avem aici, uite-i! Dar să-ți
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
când autorul avea între 1 an și 6 ani. Richard Constantinescu Ochiul visului Tati mi-a spus astăzi că noi simțim lumea, pământul și aerul cu văzul, cu auzul, cu mirositul și cu gustul și cu pipăitul. (Știu ce înseamnă pipăit, e atunci când simți ceva că îți vine să te duci la oliță pentru pipi.) Tati, tu mi-ai spus că noi vedem cu cei doi ochi pe care îi avem aici, uite-i! Dar să-ți explic, noi avem trei
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
prima vedere fiind o formă evidentă a narcisismului erotic. Totodată, deși paradoxul nu e sesizat, se știe că "prima dragoste nu se uită", căpătând prin amintire valențe arhetipale. O formă opusă acesteia este dragostea oarbă. Locul privirii îl ia aici pipăitul, obiectul erotic are în primul rând o prezență tactilă. Chipul femeii nu mai prezintă de aceea o importanță deosebită, el poate fi, dimpotrivă, hidos, monstruos, fapt care-i subliniază calitatea de materie inertă, de imagine vidă. Amorul "organic" din acest
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
și iată-i: tulpini de cartof, avocado, plante de cauciuc. Doctorul Lal se gândea la hamei și sfeclă de zahăr. Sammler se gândi: Nu ăsta e modul de a scăpa din temnița spațio-temporală. Îndepărtat Încă Înseamnă finit. Finit Încă Înseamnă pipăitul prin văl, examinarea realității lăuntrice dezgolite cu o mână Înmănușată. Cu toate astea, se pot vedea avantajele plecării de aici, construind igluuri de plastic În vid, sălășuind În colonii liniștite, În mod necesar austere, bând apele fosile, punând numai problemele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
viol și ținuta ei de vară. Dar pe ea o apucă râsul. Mi se pare că ideea o însuflețește, o încântă. Și eu trebuie să mă lupt pe mai departe pentru onoarea ei prin cârciumi și pe la chefuri. E îmbrâncită, pipăită, i se fac propuneri rușinoase - și iată-mă ridicându-mi iar cu greutate pumnii plini de zgârieturi. Eu îi spun că toate se întâmplă pentru că iese pe stradă ca o revistă cu nuduri. Și asta i se pare tare amuzant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
gorfii nu sunt niște forme de viață precum cele pe care le știm noi. Lor nu le trebuie nici mâncare, nici apă, nici aer și nu au decât un singur organ senzorial, unul intangibil, care le servește pentru vedere, auz, pipăit, gust, miros și pentru multe altele - un fel de aură sau emanație ce le înconjoară corpurile uriașe, tari și inutile. Ca să fim expliciți: gorfii seamănă cel mai bine dintre toate cu niște broaște enorme, lipsite de văz, cu o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
deduc că Întîlnirea dumitale cu fetița a fost un succes de răsunet. Am ridicat din umeri. — Adevărul e că nu știu, am admis eu. — Ai pipăit-o? — Nu. — Semn bun. Să nu te-ncrezi nicicînd În cele care se lasă pipăite nici una nici două. Dar și mai puțin să te-ncrezi În cele care au nevoie de un preot ca să le dea aprobare. Mușchiulețul cel bun - dacă mi se Îngăduie comparația carnală - e undeva la mijloc. Dacă se ivește prilejul, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
nobil În vene sau sunt doar niște corcituri, le scot atunci când stăpânii lor Îi lasă singuri, Închiși În casă. Preceptele lui Benedict aveau la bază o percepție filozofico-materialistă asupra lumii. Rațiunea sa pornea Însă nu de la văz, ci de la miros, pipăit și, bineînțeles, auz. După concepția vecinului lui Oliver, În univers nu exista decât o singură substanță, infinită În esența ei, pe care el o numea Dumnezeu. Uneori Dumnezeul lui Spinoza mirosea a carne prăjită cu mujdei de usturoi și atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
urma o alta. Vidul crea o lume de senzații și tot el o distrugea. Supapă și piston. Înainte, Înapoi. Sus, jos. Sus, jos. Galerii și cârtițe Învârtindu-se În cerc. La ce bun? Cu cât e mai bună vederea decât pipăitul? Aici nu există nici deasupra, nici dedesubt. Nici stânga, nici dreapta. Lume otova, palpitând, plină prin ea Însăși de senzații. La ce bun mirosul? La ce bun auzul? La ce ar mai putea folosi ochii În beznă odată ce te lași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
pare că bărbații egipteni foloseau fardurile În mod curent. Mumiile erau pudrate și rujate, pregătite cu mare grijă pentru viața de apoi. Prin urmare, acolo nu se poate fără adjuvante, nu-i așa? Simțurile dispar. Gustul, văzul și auzul. Dar pipăitul și mirosul? „Rimel Plumb Aut Mascara, luciu de buze Full de Popi, fard de pleoape Cvinta Roială... lac de unghii Ridicați pontul... pudră compactă Pas parol... ruj Kiss, cremă de noapte Faust, spumă de baie Ghizell... spray de corp transparent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
o fată blondă s-a Întins și a cuprins cu ambele mâini sânii uriași, ca niște perne, ai altui Iepuraș. Îi admiră timp de câteva secunde, după care Întrebă, fără să le dea drumul: —Adevărați sau puși? Cea care era pipăită chicoti și se bâțâi puțin. Iubito, ăștia sunt total cumpărați. Apoi se așeză pe vine, se aplecă În față și-și presă sânii cât putu de tare În timp ce-i făcu semn celei care o pipăise să-i tragă fermoarul. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de prezența ei aievea. - ... Când am intrat în odaie, omul dispăruse clar nu și vedenia lui. Nu m-am culcat. Îmi era frică. . . o frică amorțită, o frică misterioasă, mai rea ca cea care fuge, strigă. . . o frică fără obiect pipăit, căci arătarea părea că se dizolvă de câte ori vroiam să mi-o precizez. . . Frică, pe care mi-o da halucinația celuilalt sau a mea, nebunia celuilalt și mintea mea turburată de ea. . . Frica aceea nu mă cuprindea totuși deplin. Aveam o
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Și, mai ales, era atât de prost, că nici măcar nu izbutea de unul singur să-și dorească el câte ceva. Începură să vorbească despre fete. Care era mai frumoasă, care avea țâțele mari ori Încă mici, care s-ar fi lăsat pipăită ori măcar pupată și, mai ales, care i-ar fi lăsat să se suie pe ea. Odraslă se băga și el În vorbă, ca un mare priceput ce se găsea de două zile-ncoace: aia da, aia nu; una e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nesfârșit. Privirile Îi poposeau pe case și curți pe care nu le cunoștea și un șerpișor veninos i se Încolăci În jurul inimii. „Ce naiba?!” Încercă el să se Îmbărbăteze, căci se simțea șovăitor și Încurcat. Băgă mâna În sân, apucă, pe pipăite, cu grijă, șerpișorul de cap, trase nițeluș de el - mica vietate se Împotrivea - și-l azvârli În țărâna ca un mălai a drumului de pământ. Târâtoarea Își Încordă amarnic trupul subțire, cu zgomot și iuțeală de pleasnă de bici, scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
albă și mergea căutând calea cu bățul ei nelipsit pe la toți cei care îi cereau ajutorul. Descânta de toate: de deochi, de spaimă, de ursită, de blesteme. Când ne îmbolnăveam, mama o chema și pe la noi. Ea își pregătea pe pipăite toate cele necesare într-un ritual desăvârșit. Punea la loc de cinste apa neîncepută, cărbunii aprinși, lingura de aramă și cu ochii închiși ne atingea fruntea , tîmplele, spatele, călcâiele. Simțeam cum mă înfioară mîinile ei reci, osoase și cădeam ca
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
un felinar dus de un om. Mama Îi zice omului: «Domnule Director». Domnul Director Îi zice mamei: «Stimată Colegă». Cărăm bagajele În curtea școlii - așa-i zice, nu se vede că-i școală. Nu se vede nimic. Urcăm trepte, pe pipăite - cu picioarele - spre o ușă luminată de felinarul Domnului Director: ușa de intrare a școlii. Da, e școală; miroase a școală: motorină-de-podele; și praf-de-podele; și a-elev; și a-cărțile-elevului. Acum e noapte, Însă elevii adevărați miros, În școală, chiar atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ani, pe care nu-l știau nici măcar din vedere, nici ea și nici Velicu, cine știe ce prieten de-al prietenilor colonelului, ca atâția alții care se frecau pe acolo... I s-a năzărit prostului și smintitului de Velicu că se lasă pipăită în timp ce dansa cu ăla, vezi, și chiar așa de-ar fi fost, poate c-ar fi simțit și ea nevoia de un pic de pipăială și șușoteală îngălată la ureche, că nici nu înțelegeai ce spune și ce vrea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
aceea, care-i pricina unei astfel de atitudini, iar acela este Khayyam. De săptămâni Întregi, Nizam i se plângea de dureri atroce, care noaptea Îl țin treaz, iar ziua Îl Împiedică să se concentreze asupra lucrului. După ce l-a examinat, pipăit, interogat Îndelung, Omar a diagnosticat o tumoră de natura flegmonului, care n-avea să-i lase prea mult timp de trăit. A fost o noapte Într-adevăr apăsătoare aceea În care Khayyam a trebuit să-i aducă prietenului său la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ne vizita sectoristul. Ba era închisă bucătăria, ba sufrageria, ba nu trebuia să faci gălăgie. Mai întâi mama punea vioara pe pat, pe urmă se așeza alături și își trecea palmele ca o mângâiere peste tocul de piele, căutând pe pipăite, în spate, capătul fermoarului. Îl trăgea de jur împrejur și eu îmi ziceam în gând: „Acum scoate arma, ca în Incoruptibilii”. Incoruptibilii îi făceau praf pe ticăloșii lui Al Capone. Într-o clipă mama avea să înceapă, dar mai trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]