290 matches
-
Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), mesteacăn ("Betula pendula"), salcie de turba ("Salix myrtilloides"), salcie pitica ("Salix retușa"), merișor ("Vaccinum vitis idaea"), afin ("Vaccinum myrtillus L.") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Ierburi și flori: rogoz ("Carex"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), pipirig (cu specii de "Juncus articularis" și "Juncus triglumis"), odolean ("Valeriana simplicifolia"), volovatic ("Swertia punctata") și trifoi roșu ("Trifolium pratense")
Turbăria Lăptici () [Corola-website/Science/328314_a_329643]
-
nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoței ("Symphyandra wanneri"), cupă ("Gențiana kochiana"), cărbuni ("Phyteuma spicatum"), ranunculus ("Ranunculus thora"), bujor de munte ("Rhododendron kotschy"'), rogoz ("Carex strigosa"), păiuș ("Festuca strictă"), pipirig ("Juncus castasneus"), scradă ("Festuca drymeja"). Dintre plantele endemice pentru Carpații românești, aici vegetează specii de: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), coada șoricelului ("Achillea schurii"), omag mov ("Aconitum
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
ulm, salcâm, carpen, alun, corn dar și rășinoase - brad, molid și plante ierboase - scumpia, bujorul simplu, lăcrămioara, ghiocelul, brebenelul, dedițelul, ceapa-ciorii, leurda, salimandru ș.a. Flora de baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul, buha, acvila
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
și jumătate s'a introdus între obiectele de învățământ ale seminarului pedagogic-teologic „Andreian" din Sibiiu, de mai multă vreme e introdus și în seminarul pedagogic al episcopiei gr.-cat. din Gherla. Cu deosebire se cultivă aici împletiturile de spetează și pipirig. Împletituri de aceste au fost expuse și la exposiția forestieră din anul trecut din Viena, obținând premiul prim al secțiunei, în care au fost expuse. Comitetul exposiției și și unii neguțători ar fi voit să aibă mai multe din aceste
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum: „podbealul” (podbal), săpunarița, calcea, brusturul, rogozul, pipirigul, „izma-broaștii”, gingașa „nu-mă-uita”, asociate sau nu cu feriga. În fânețele din preajma pădurii, predomină „ierburile” (gramineele), cum sunt: timoftica, meișorul, păiușul „tremuricea” (Briza media) și „păru porcului”. Dintre plantele cu flori se cuvin a fi amintite: trifoiul sălbatic, „lipitoarea” ("Viscaria vulgaria
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
a teritoriul a fost valorificată, însă pe versantul drept al râului Răuțel se întâlnește vegetația de pajiști și au fost plantate fâșii silvice. Arboretul este reprezentat de arțar american, salcâm, plop, ulm etc. În luncile inundabile sunt răspândite rogozul, stufului, pipirigul etc. În satul Răuțel sunt amplasate 6 situri arheologice, inclusiv: 2 movile funerare 2 așezări Sântana de Mureș-Cernjachov și 2 mezolitice. Cele mai vechi mărturii ale existenței oamenilor pe teritoriul satului sunt cele două stațiuni mezolitice (mileniile VII-VI) - Răuțel
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
237 mm a fost înregistrat în anul 1955. Vegetația se caracterizează prin puternica transformare antropică a vegetației naturale. Municipiul Rădăuți prezintă o vegetație intrazonală de luncă, formată dintr-o asociație de plante hidrofile lemnoase (salcie, plop, arin) și ierboase (rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, coada calului, izmă). În sud-estul localității crește laleaua pestriță, iar spre vest, dincolo de zonele joase ale depresiunii, apar pădurile cu floră și faună specifice. Aici predomină pădurile de conifere, alcătuite din molid, brad, pin, zâmbru, lariță și mesteacăn
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
plane sau cu microdepresiuni, care primăvara posedă o umiditate excesivă pentru ca vara să fie uscate (cu apa freatică la - 0,5 m) sunt acoperite de Carex vulpina(rogozul vulpii) în proporție de 60% în asociere cu exemplare de Juncus compressus(pipirig), Carex hirta(rogoz hirt), Festuca pratensis(păiuș), Trifolium dubium(trifoi), Taraxacum officinale(păpădia), Ranunculus repens(piciorul cocoșului târâtor), Ranunculus acris(piciorul cocoșului sau ruțișor galben). Stratul arborescent cu o înălțime de până la 9 m este edificat din următoarele specii: Salix
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
Casa memorială Ion Creangă a fost construită între anii 1830-1831 de către Petre Ciubotariu (conform LMI datarea este 1833), bunicul povestitorului. Acesta a dăruit-o fiului său Ștefan, care în 1835 s-a căsătorit cu Smaranda, fiica lui David Creangă din Pipirig. Ion Creangă a locuit aici permanent de la naștere până în 1846, apoi cu întreruperi până în 1855, când a plecat spre Iași, la Seminarul de la Socola. După moartea lui Ștefan a Petrii și a Smarandei, casa a fost moștenită de fiica lor
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
sau amenajate piscicol și, cele forestiere. Mai puțin sunt reprezentate terenurile arabile și pășunile. Floră este constituită din vegetație palustra (de baltă) asociată cu cea acvatică, precum și comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile, cu specii de: rogoz (Carex reparia), pipirig (Scirpus sylvatjcus), papura (Țypha latifolia), stuf (Phragmites communis) sau vegetație ierbacee precum coadă calului (Equisetuni arvense), izma broaștei (Mentua aquatica), săgeată apei (Sagitaria sagitifolia), iarbă mlaștinii (Juncus effusus), piciorul cocosului (Ranunculus lingua), rogozul (Carex sp.), țipirigul (Heleocharis palustris), cucuta de
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
muguri, flori, frunze sau fructe sunt recunoscute din cele mai vechi timpuri ca „leacuri” și tratamente pentru diverse afecțiuni. La marginea pădurilor sau în luminișuri se pot întâlni și plante erbacee: ciuboțica cucului, brândușa, fragi, măcrișul, trifoiul, izma, coada calului, pipirigul, rogozul, chimenul sau chimionul, coada șoricelului, mușețelul, patlagina, și iarba ciutei. Cele mai multe sunt plante a căror valoare terapeutică este de multă vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli. Caracteristic acesor locuri este și diversitatea și bogăția faunei
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
același nume, ce face trecerea de la Carpații Orientali la Subcarpații Moldovei, Podișul Moldovenesc și lunca râului Moldova. Din punct de vedere administrativ, se învecinează cu urmatoarele comune: Bogdănești, Baia, Cornu Luncii, Mălini și Boroaia (din județul Suceava) și Vânători și Pipirig (din județul Neamț). Din punct de vedere genetic, Depresiunea Râșca a luat naștere prin eroziune selectivă, fiind o depresiune de contact litologic dezvoltată la linia a două domenii geologice diferite, respectiv formațiunile cutanate burdigaliene (specifice Subcarpaților) și cele sarmatice cvasiorizontale
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
până la cernoziom. Vegetația naturală este specifică zonei de stepa cu coline arse de soare în timpul verii,bătute de crivatul aspru în timpul iernii.Vegetația variază în funcție de formele de relief.Pe vale se întâlnește o vegetație specifică mâlurilor apelor curgătoare:sălcia alburie,pipirigul,cucuta de apă,crinul de baltă etc.Coastele sunt acoperite cu plantații de salcâm. Fauna cuprinde o bogată și variată încrengătura de insecte:lăcuste,cosași,greieri,călugărițe;păsări:vrabia de casă,prepelița,graurul,cioară,coțofana,cucul,fazan;rozătoare:popândăul,hrânciogul
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
betulus), frasin (Fraxinus), plop ( Populus), jugastru (Acer campestre) și altele. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul (Festuca porcii), obsiga (Bromus tectorium), firuța bulboasă (Poa bulbosa), ghizdeiul ( Lotus corniculatus), iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Este evident impactul omului în acest areal, deoarece a desființat aproape total arealul silvostepei, cat și cel al pădurii, înlocuindul cu culturi. Au rămas doar câteva petice de stepă secundară sau pâlcuri de pădure. Fauna nu este pre
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), somn ("Silurus glanis"), crap ("Cyprinus carpio"), știucă ("Esox lucius"), biban ("Perca fluviatilis") sau plătică ("Abramis brama"). În arealul rezervației sunt semnalate mai multe elemente floristice psamofile (caracteristice zonelor umede) cu specii de: pipirig ("Juncus gerardii"), alior de baltă (cu specii de "Euphorbia palustris" și "Euphorbia seguieriana"), rogoz ("Carex ligerica") sau pir de mare ("Elymus sabulosus")
Grindul și Lacul Răducu () [Corola-website/Science/329861_a_331190]
-
râurilor este alcătuită din salcie, răchită, plop, iar malurile Sechereșei și Sforașei sunt întărite prin plantații de salcâmi. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul, obsiga, firuța bulboasă, ghizdeiul, iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde, lăcusta călătoare, gândacul de colorado ( care provoacă pagube culturilor de cartofi), cărăbușul de mai, rădașca, cărăbușul
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
pădurile de molid se situează uneori sub pădurile de fag, așa cum este cazul în Bârlești și Negrileasa. În porțiunile de lunci de pe malul Văii Mogoșului, găsim o vegetație specifică locurilor bogate în umezeală, formată din specii ca: rogoz, coada calului, pipirig, izma, piciorul cocoșului etc. Din rândul vegetației lemnoase găsim: salcia alba, răchita, arinul și plopul. În general vegetația comunei este încadrată organic în flora Munților Apuseni întâlnindu-se speciile specifice acestei zone din țara noastră. Peisajul (valori ecologice) Botanica conservă
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
Biserica "Sf. Nicolae-Popăuți" din Botoșani. Bolțile și turla (grav deteriorate) au fost refăcute din cărămidă. Învelitoarea a fost realizată din țiglă - solzi, ca și ocnițele de la turlă și de pe fațade. Paramentul din piatră brută de carieră (provenită se pare de la Pipirig) a fost rostuit cu mortar ciment. Cornișa a fost refacută din piatră simplă cioplită. După cum considera arhitectul Virgil Polizu, biserica a fost refăcută ""într-o aproximativă arhitectură “Ștefan”, modă a timpului care a modificat nefericit aspectul și al unor alte
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
răchitan ("Lythrum salicaria"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), calcea calului ("Caltha laeta"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), sclipeți ("Potentilla erecta", specie cunoscută în alte zone ale țării sub denumirea populară de "coada racului"), sânzâiene (din specia "Galium uliginosum"), pipirig de munte ("Juncus alpinoarticulatus"), bumbăcăriță (cu specii de "Eriophorum gracile", "Eriophorum vaginatum" și "Eriophorum angustifolium"), rogozuri (cu specii de "Carex nigra, Carex echinata, Carex lepidocarpa" și "Carex diandra"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), bucățel ("Agrostis canina") și șuvară ("Molinia caerulea"). Fauna este
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
suprafață de 11.500 hectare, aflându-se se află în partea sudică a Munților Sabasei (diviziunea centrală a Munților Stânișoarei) și cea nordică a județului Neamț. Zona se află la nord de porțiunea din DN15B, ce leagă localitățile Vânători-Neamț și Pipirig . Rezervația reprezintă o zonă de protecție pentru mai multe specii faunistice rare, în principal: zimbrul ("Bison bonasus"). Se mai întâlensc ursul brun ("Ursus arctos"), cerbul ("Cervus elaphus") sau căprioara ("Capreolus capreolus"). În ianuarie 2013 în grădina zoolgică - cu o suprafață
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
fitocenoze de toporași (Viola Kitaibeliana), obsigă (Broms tectorum). În pădurile de salcâm se întâlnesc fitcenoze de firuță (Poa bulbosa). Vara și toamna apar fitcenoze de meișor (Digitaria sanquinalis), pir gros (Cynodon dactylon), troscot (Polygonum arenarium). Pe interdune apar fitcenoze de pipirig (Holoschaemus vulgaris). Vegetația teraselor Fauna are un rol mare în formarea solurilor, intervenind direct în evoluția lor. Această zonă se caracterizează prin condiții fizico-geografo-biologice variate, având bioceneza cu rol mare în procesele de pedogeneză. Pe sol și în sol trăiesc
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
1953) Piatră Neamț, Str. Ana Ipătescu nr. 7, bl. A8, ap. 26 țel. 223700 12693 TOMA CIUBOTARU ANA (n. 1960) Piatră Neamț, Aleea Tiparului, nr. 7, bl. C3, sc. A, ap. 9 țel. 620728 12705 UNGUREANU GHEORGHE (n. 1948) Com. Pipirig, sat Stinca 17660 VASILE GIANINA (n. 1967) Piatră Neamț, Str. Maratei nr. 4, bl. S6, ap. 49 țel. 094518766 5599 VASILIU ELENĂ SIDONIA (n. 1967) Piatră Neamț, Str. Bistriței nr. 28, bl. G12, sc. A, ap. 5 țel. 216593 19436
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
zone sunt vânturile de vest, solurile cernoziom levigat, solurile brune de pădure și solurile brune de fânațe. Condițiile de relief, sol și climă au determinat o vegetație specifică de silvostepă reprezentată de vegetație de lac și teren mlăștinos (papură, stuf, pipirig, stânjeni de baltă), vegetație de pășune și fâneață pe dealuri și vegetație de pădure (stejar, gorun, salcâm, arbuști etc.). Pădurile ocupă 346 ha, iar fondul cinegetic este bogat (căprioare, mistreț, vulpi, iepuri, etc). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
CREANGĂ, Ion (1.III.1837, Humulești, j. Neamț - 31.XII.1889, Iași). Părinții i-au fost Ștefan a Petrei Ciubotariu și Smaranda, fiica lui David Creangă din Pipirig, ambii descendenți ai unor familii ardelenești ce trecuseră munții în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Adevărat instrument al divinității, Smaranda, din categoria mamelor care cred orbește în steaua fiilor lor, o fanatică a viitorului copilului ei, stăruie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
dar rar îi dau dorinței glas... „Salve! In vino Veritas!” Și în final, un catren: Dragostea pentru Moldova A fost ca vinul de Cotnar Mi-a umplut timpul și vorba Cu arome și cu jar... DUMITRU VACARIU Născut în comuna Pipirig, județul Neamț, la 21 sept. 1931, din părinții Dumitru și Maria Vacariu, țărani. După terminarea facultății a fost numit profesor la Liceul nr. 2 din Vaslui și director al Casei raionale de cultu ră. Acuzat că a organizat, împreună cu alți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]