216 matches
-
câțiva câini din căruțe îl luară la lătrat, dar el nu se feri, merse direct la meșterii care băteau fierul: -Unde e, mă, Polizache? -Da’ ce-ai boiarule cu el?- îl întâmpină o pirandă. -Am o treabă! -Haaa, Poizache, strigă piranda, lasă-l dracului de somn, se repezi ea la el în căruță, trăgând păturile de pe el, te caută boiarul Duran! -Ce-are, fa, cu mine?- scoase Polizache capul din așternut cu somnul neîmplinit. -Ce să aibă? O trebă! Când se uită
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
Autorului FRUMOASA DIN OGLINDĂ Se privea bunica în oglindă: „Arăt bine; mai e vreme de trăit; râd vecinele de mine? E timp destul de iubit”. Mereu își da cu fond de ten, s-astupe ridurile dese, să aibă fața-mbujorată ca miss pirandele alese. Visa la vremile din urmă, când flăcăi călări pe murgi o-mpresurau în ritm tangou în zilele de vară lungi. Întruna se privea pe sticlă; făcea pe tocuri piruete și fredona romanțe vechi, pân' da cu capul de perete
FRUMOASA DIN OGLINDĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349776_a_351105]
-
la vreo țigancă f()ocoasă. Prezentarea mea Sunt născut în familie de fierari pakivale- onorabili. Noi, onorabili fiind, nu furăm decât cărți de lingvistică, ceea ce este un anacronism, știut fiind că romii, fiind țigani, ciordesc cărți de bucate, ca să învețe pirandele să pregătește ciorba-zumi yumi. Eu, doamna Julieta, reprezint SHRUTI, tradiția veritabilă. În familia mea se vorbește dintotdeauna limba romani. Sunt ȚIGAN ADEVĂRAT. Nu inventat, ongist. Dacă la actul de cultură nu are acces publicul țintă, atunci IN VAN VERITAS. Nu
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
și neîncrezător. Să moară mama dacă nu dau cât am vorbit! s-a angajat el imediat, observând gestul hotărât al celuilalt. - Ce încredere să am în tine dacă nu te-ai achitat de prima obligație? Dacă eu nu-ți lămuream piranda să tacă, te tăiau gagii din familia ei, băi, prăpăditule! Te tăiau imediat, la divorț, dacă vorbea acolo, ai înțeles? - Am zis eu ceva, domnu’ advocat? - Păi, ai zis, băi! Ai zis că-mi dai zece sute... Mi-ai dat
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
acolo pe o bancă. Vorbesc numai eu. Spui „prezent” când te strigă și atât. Dar să fii atent la tot ce se discută, ca să vezi că te ajut. O să înțelegi că eu am aranjat treaba cu judecătorul. Să știi că piranda are și un martor... - F...i morții mă-si, cu martorii ei! a izbucnit omulețul, fluturându-și mâinile dezordonat prin aer. Ce să spună ăia acolo? Contra mea, ceva? Ptiu! Le rup oasele, să-mi bag ... în mama lor... - Băi
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
exagerate de bucurie. S-au bătut cu palmele pe spate, au scos la iveală câteva sticle de băutură și l-au provocat să povestească. - Hai băi, dă-i drumu’ odată! Să nu spui că ai luat plasă... Te-a refuzat piranda? - Bravo, bă, blegule! Eu sunt om de refuzat, nu? Așa mă știi tu pe mine? Nu există tipă să mă refuze dacă eu îmi pun în cap să o regulez... - Hai, lasă laudele, că te cunoaștem noi! a intervenit un
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
avut treabă cu ea... De ce aș da de necaz? Ce știi tu și eu nu știu? a întrebat Mișu alertat, parcă trezit din aburii alcoolului. - Bă prostovane, aia e nepoata lu’ Barcan Grozavu! Te desființează ăla, blegule, dacă se plânge piranda! Ce, tu nu știi că e încuscrit cu ăia mari de la București? Mișu a rămas înlemnit. Nu a mai putut vorbi. „Chiar că dau de dracu!... Mâine... mâine trebuie să-i vorbesc proastei frumos, s-o iau cu lugu-lugu, să
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
Scriitorilor din România - Filiala Județului Hunedoara, care aduce cu sine parfumul brigăzilor artistice din anii 70-80 și o uriașă experiență de scenă, de mai bine de patruzeci de ani. Dacă l-ați văzut vreodată pe Nea Nelu în costum de pirandă, cântând de mama focului cântece de altădată, veți știi că lacrimile de crocodil sunt prea mici pentru umorul pe care îl poate stârni borțoasa arătare, cu salba de bani atârnând la gât și cu fustele întinse peste dosul scărmănat cu
JURNAL DE FESTIVAL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365907_a_367236]
-
pe Marian Rățulescu, care găsește în fiecare cuvânt un tâlc ascuns. Și a venit și ora premierii. Trofeele, create de artistul plastic bistrițean Lucian Dobârtă, au fost demne cu totul de “Țiganiada” lui Budai Deleanu, înfățișându-i pe Parpanghel și piranda lui în diferite ipostaze. Lucrările de ceramică, purtând cromatica argilei și tenta verzuie a timpului, au atras privirile tuturor. Cei care s-au bucurat însă de ele pentru totdeauna, au fost premianții: Secțiunea Epigramă: Premiul I- Alexandru Oltean din Bistrița
JURNAL DE FESTIVAL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365907_a_367236]
-
pe fiecare în parte și a decretat: - Băi, despre aia am povestit băieților cum a fost... Nu mai vreau să vorbesc despre ea... - Oho, e subiect tabu! Ha, ha, ha!a râs Doru cu gura până la urechi. Ți-a plăcut piranda rău de tot... - Hei, lasă omu-n pace! O să spună el ceva, dacă vrea, a intervenit Angelica lingușitoare, începând să mângâie în lung pulpele lui Mișu. Doar nu vrea să murim de curiozitate. Hai, dragule, spune-ne! a continuat ea, urcând
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
răspuns prin mișcarea aprobatoare a capului. Era prea ocupat cu trupul Angelicăi și considera că nu e cazul să intre-n discuție. Mișu a măsurat-o cu privirea pe Jana, din ce în ce mai lacom. „ E tare de tot, gagica, frate! E frumoasă, piranda dracului, dar poți jura pe orice că nu e țigancă... Intuiesc cât de fierbinte este. Păi de aia le-a adus prostu’ ăsta aici, frate! O fi și blonda tot țigancă! Ne-am dat dracu’! Oricum, nu mai contează. Sunt
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
sângele Anei martirizate se scurgea încet prin pânza de paianjen încremenită între ziduri. Devenea respirabil doar când conectarea prindea adierea și depărta liniile paralele și verticale, curbate sau ondulate din căușul aflat sub privirea iscoditoare a țigăncii cocoșate ... (Cealaltă evă, piranda cu ghiocul, vrăjitoarea și chiromanta cerșetoare de la intrarea în tinda bisericii, de-o știa tot cartierul și-o tot implorau ai șetrei ca să mai și mintă și să nu recunoască mereu adevărul dintre linii, să se țină la preț!). Apoi
GEORGE NICOLAE PODIŞOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351882_a_353211]
-
cui! (Singur, pag.51 ). 12. La o lucrare de control se poate copia. Dar la lecția cu „Sărutul”? (pag.57 ). 13. Aș vrea să fac cunoștință cu Mira matale. A mea s-a numit Miranda! A nu se confunda cu Piranda! „Mir” înseamnă pace, ” Anda” e abreviere de la Miranda! (Mira Fujita, pag.57). 14. Alecsandri afirma că „tot” românul e poet. „Tot” îndrăgostitul trebuia să precizeze. Voi da o lucrare de control cu următoarelle subiecte. A. Iubita mea se numește poezia
LUCRARE DE CONTROL de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354951_a_356280]
-
robi, matale, boierule, ne dai toamna cele necesare: un bă-nicior de mălai, unul de făină, îmbrăcăminte pentru puradei, lemne de foc, de toate! Dacă vom fi dezrobiți..., cine ne mai dă astea? - Trebuie să ne descurcăm singuri! a strigat o pirandă din mulțime. - Dragi consăteni! Nu am ce să fac! Legea e lege! Trebuie s-o respectăm, le-a răspuns generalul. - Nu! Nu! Nu dorim! a strigat mulțimea. - Bine! Cădem la înțelegere. Eu vă dezrobesc, dar am grijă în continuare de
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
nu putea fi pusă în circulație bancară. Acum, avea, deținea un fragment din comoara regală și despre care îi vorbise țiganca, ori ... doar citise undeva, prin ziare. - N-am să mă întreb cum de a ajuns un koson în salba pirandei, nici dacă ea, năroada, realizează ce valoare are. Dacă ... mă pune la încercare? Nu, nu cred!, - zise ceva mai sigură pe sine, pe situația în care, după ce privi în dreapta și în stânga, fără să descopere martorul de ocazie, strecură moneda, în
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
meu este!”, gândi fericită femeia. * Lina era o dură de felul său, dar cu Gică devenea moale ca o cârpă. Ce făcea dragostea din ea! Tatăl ei, Lică Spoitoru, făcea vase de aramă și le vindea prin sat. Mama sa, Piranda, murise la naștere. Așa că Lina, se învățase de mică cu vitregiile vieții. Ambițioasă și dârză,era o fiică demnă din popor, așa cum cerea partidul comunist de la putere. De aceea a fost remarcată imediat de activiștii din sat. Iar unul dintre
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
față de aceste structuri birocratice care le îngrădeau de fapt fantezia și puterea lor de muncă. Peste nici jumătate de oră erau în fața primăriei și își strigau ofurile cerând primarului să le asculte durerile. Normal, la acest miting spontan apărură imediat pirandele cu dancii agățați de poale ca nu cumva să scape vreo ocazie în caz că se distribuiau ajutoare ori se măreau alocațiile. În acest timp, primarul, Iordache Curdoi, om de nădejde aflat la al cincilea mandat și la al șaptelea partid schimbat
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
numai să-i fie prezentate civilizat, pe liste, pe priorități, pe... Aici lumea începu să dea înapoi deoarece chestia cu listele depășea resursele intelectuale ale majorității. Prin urmare mai vociferară, mai strigară tot felul de măscări despre retrocedările de terenuri, pirandele furară ghivecele cu flori din fața clădirii și apoi se retraseră la cârciumi să dezvolte ideile despre Glodexit. Pe scurt, acestea erau cam două! Prima era ieșirea din Uniune și declararea unui stat socialist urmând ca să le fie retrocedate pământurile strămoșești
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
nu numai de la spate. E mișto cucoana...!” Ajuns aici cu gândul, a tras sertarul să caute ceva, dar ochii au rămas lipiți de trupul acela. A ajuns cu cercetarea mai sus, la capul femeii. „Mamă, ce asemănare! Parcă e părul pirandei, frate! Nu cumva asta este...”. Mișu n-a apucat să-și termine gândul. Femeia se-ntorsese puțin, îndreptându-și trupul și el s-a aplecat peste sertar și a scos în grabă câteva hârtii pe care a început să le
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
a continuat el șirul întrebărilor, pălmuindu-l din ce în ce mai tare. Mișu nu a putut zice nimic. Privirea lui era pierdută. Vedea ca prin ceață și nu înțelegea bine ce i se spune. Părea că se sfârșește pentru totdeauna. - Nu vrei? Da’ piranda mea ai vrut-o, ha? Știi să mă rogi? Încearcă, băi, f...i mormântu’ mă-tii! Zi, băi, ceva! N-auzi? După alte două palme primite, Mișu a făcut ochii mari, s-a sforțat și l-a scuipat pe agresor
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
imobile (moșiile familiei Macedonski din Pometești și din Adâncata de Sus, palate, muzee, teatre, clădiri cu rezonanță istorică), vestimentația oamenilor din epocă, jocurile de societate ale familiilor de intelectuali (incluzând concursurile de poezie), cuvinte folosite în vocabularul vremii: foraibăr, puradei, pirandă, tâlv -, dictoane latine, cuvinte și expresii din limbile engleză, italiană, turcă și, mai ales, franceză - acestă ultimă limbă fiind vorbită în veacul al XIX-lea, după cum bine se cunoaște, în mediile intelectuale din aproape întreaga Europă. Opera literară este bine
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
ei, o țigancă, cu fuste și bani în păr, revenea destul de des pentru consultație și tratament. “Nu o să vă treacă, dacă nu se tratează și partenerul”, îi tot spunea doctorița. “Dar nu vrea să ia tratamentul, doamna doctor!”, se plângea piranda. “Adu-l la mine pe încăpățânat!” insista doctorița....și l-a adus piranda. Bărbatul, un blond înalt, cu ochii ca cerul, nu era țigan. Fugise cu șatra de la 16 ani, deși piranda lui era cu 12 ani mai mare ca
IUBIRILE NOPŢII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 131 din 11 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344280_a_345609]
-
consultație și tratament. “Nu o să vă treacă, dacă nu se tratează și partenerul”, îi tot spunea doctorița. “Dar nu vrea să ia tratamentul, doamna doctor!”, se plângea piranda. “Adu-l la mine pe încăpățânat!” insista doctorița....și l-a adus piranda. Bărbatul, un blond înalt, cu ochii ca cerul, nu era țigan. Fugise cu șatra de la 16 ani, deși piranda lui era cu 12 ani mai mare ca el. S-a îndrăgostit d-na doctor așa de tare de el, că
IUBIRILE NOPŢII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 131 din 11 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344280_a_345609]
-
vrea să ia tratamentul, doamna doctor!”, se plângea piranda. “Adu-l la mine pe încăpățânat!” insista doctorița....și l-a adus piranda. Bărbatul, un blond înalt, cu ochii ca cerul, nu era țigan. Fugise cu șatra de la 16 ani, deși piranda lui era cu 12 ani mai mare ca el. S-a îndrăgostit d-na doctor așa de tare de el, că s-a dus în șatră să-l negocieze. Cu 10 mii de euro, l-a luat. Acum el e
IUBIRILE NOPŢII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 131 din 11 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344280_a_345609]
-
imobile (moșiile familiei Macedonski din Pometești și din Adâncata de Sus, palate, muzee, teatre, clădiri cu rezonanță istorică), vestimentația oamenilor din epocă, jocurile de societate ale familiilor de intelectuali (incluzând concursurile de poezie), cuvinte folosite în vocabularul vremii: foraibăr, puradei, pirandă, tâlv -, dictoane latine, cuvinte și expresii din limbile engleză, italiană, turcă și, mai ales, franceză - acestă ultimă limbă fiind vorbită în veacul al XIX-lea, după cum bine se cunoaște, în mediile intelectuale din aproape întreaga Europă. Opera literară este bine
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]