608 matches
-
țin în viață? Ție ți-ar conveni? După întrebarea asta ce mi-a adresat-o direct, domnul deputat Grigore s-a oprit brusc, și-a umflat obrajii roșii de efort ori de prea multă slană cu palincă și m-a pironit cu o privire ascuțită și amenințătoare. - Mie, nici atât, Doamne ferește, am îngăimat eu trăgând cu coada ochiului la „gorila” ce mi se păruse că face doi pași spre mine. Totuși, când vor fi discutate măsurile anticriză, domnule deputat?, am prins eu
CU GÂNDUL LA ZIUA DE MÂINE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356963_a_358292]
-
de nou, Sibla?” s-a schimbat: „Ți-am spus că a murit Petrescu?” Petrescu fusese celălalt vecin al său. Sibla rostise aceste cuvinte cu ochi umezi, sclipind îndărătul lentilelor groase ale ochelarilor. „Petrescu?!” Moșu’ Klesch tresărise și rămăsese cu privirea pironită în gol, vocea lui căpătase o inflexiune ciudată, trăda laolaltă spaimă, regret, indignare. Abia se simțise în stare să adauge: „A plecat, așadar, și Petrescu!... „Da”, confirmase cu resemnare Sibla. „A fost un om!...” „Da, un om! Povestea aceea cu
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
Dumnezeu. Ce poate fi mai zadarnic? Privește în jur: lumea e un imens tablou în mișcare. Toți sunt preocupați să se întreacă, să ajungă, e o adevărată competiție dominată de sloganul: qui pro quo. Câtă zarvă! Stai o clipă și pironește-ți privirea spre cer. Acordă-ți răgazul acesta. Din văzduh picură liniștea în steluțe mici de zăpadă. Și totuși, o dată ajunse pe inima ta, aceste steluțe de liniște pot să-ți aducă o mare împăcare cutine. Și de aici până la
AFORISME DESPRE SENECTUTE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355622_a_356951]
-
Acasa > Versuri > Farmec > ÎNTRE VÂNT ȘI CUVÂNT... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Duminică, 11 Septembrie 2011. De unde mi-e cuvântul, cel pironit pe cruce, de unde bate vântul și încotro se duce? Pe cel dintâi de toate îl simt, neliniștitul, tăcerea pe la spate înfige-n el cuțitul... Tu liniștește-mi vântul, să-l duci în altă parte și lasă-mi viu cuvântul neterminat
ÎNTRE VÂNT ŞI CUVÂNT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355735_a_357064]
-
ori pe la tot felul de spitale. Îi trecea “focul”, apoi era iar o fată de treabă...o vreme. -Ce vagon și ce loc ați avut? În ce consta bagajul dumneavoastră? întreba ceferistul, cu telefonul în mână. Ochii lui I. rămăseseră pironiți la geam. Din sanie, o femeie coborî și o îmbrăca pe Minodora. Putea fi mama sau sora ei. Fata cu plete negre îi făcea semne de pupicuri, de rămas-bun, ofițerului de la geam, îngreunând sarcina femeii cu hainele. -V-au dat jos
CÂND STELELE DE PE EPOLEŢI NU AJUNG! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355716_a_357045]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > ÎNTR-O NOAPTE DE AJUN Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1454 din 24 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului am pironit timpul să nu alunece pe autostrada soarelui dar el nebunul a țâșnit ca o rachetă lepădând una câte una potcoavele lovind în ușa de la șură în care necheza un mânz abia fătat pe-un braț de paie amirosind a pelincuțe
ÎNTR-O NOAPTE DE AJUN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369007_a_370336]
-
Sigur, nu puteam spune mai multe de acestea atunci, însă viața asta cum te învață cu toate.. Tratamentul decurgea bine, iar recuperarea lui fizică de asemenea, însă era traumatizat, cu o față nedefinită, ochii și așa mai..acum tot îi pironea în gol.. Noaptea nepoțelul nu era chip să doarmă și-mi zicea să dorm lângă el că se baga mai în perete..poi, cum puteam? Mai ales că era un pătuleț de copiii, acolo fiind un fel de maternitate...erau
FRATELLO.. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369043_a_370372]
-
gelos cățeluș din lume. Pentru copiii pe care Yazooya i-a cunoscut în parcul de joacă de lângă casa din Brașov ... Imaginați-vă că este seară, că după baie, vine ora de culcare. Ne așezăm confortabil în pat, și cu ochii pironiți în ochii mamei, ținem strâns în brațe ursulețul de pluș, ascultăm povestea Alyaziei... AUTOAREA Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
a fost supus de acei otomani necredincioși. Sfântul Efrem i-a spus cu glasul său blând: - Dacă ai ști cât am pătimit, chiar și la cap... Și i-a arătat cu mâna: - Mi-au înfipt cuie mari și mi-au pironit capul de un copac. Sfântul și-a făcut Semnul Sfintei Cruci și a continuat: - Cu multe, foarte multe cuie. Vreme de peste 500 de ani, nimeni nu a știut nimic despre acest Mare Mucenic, iar în data de 3 ianuarie 1950
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
maramă din nisipuri împodobite cu perle bulgări de spumă albă, albă lovind trupuri de stânci demult, demult neasemuit paradis al zeilor... dar mă chema o altfel de lumină lumina din pletele soarelui lenevind pe brațele cerurilor pictate cu zâmbetele îngerilor pironite pe jăratecul macilor regi ai câmpului înflorit de la poalele Carpaților în care s-a zămislit din pietrele de sub izvoare poezia ea, regina sufletelor noastre curgând leneș din cosițele fecioarelor ce-și uitaseră bujorii înfloriți pe pomeții obrajilor proaspeți a zăbovit
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
-și sufle agoniseala. Parcă cerul nu-i cuprindea și voia să-i zvârle dincolo de zare. Un fior îmi împunse strașnic în imimă și ca o gheară se încleștă asupra ei sugru- mând-o. Înlemnisem cu mâinile lipite de fereastră, cu ochii pironiți în caierele cenușii, cu nasul strivit în geamul înghețat. Simțeam cum creaturile înfuriate stau să mă înghită și nu aveam puterea să plec sau măcar să strig. ,, De-ar fi mama lângă mine...”. E dusă dintre noi de multă vreme, dar
MAGIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370495_a_371824]
-
entuziasm să ne spună povești fermecătoare sau să ne mărturisească ce a mai pictat el în fața șevaletului, la care unii dintre noi, întreba ce este acela... Într-o zi, ne-a luat pe toți în curtea casei lor, ne-a pironit pe câte un scaun sau ceva improvizat și ne-a arătat cum lucrează el în fața șevaletului. Cu toții îi admiram talentul și îl priveam cum se desfășoară în fața lui, precum un fluviu cu previziuni artistice imense. Această bucurie a noastră de-
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
își simți tot trupul zvâcnind scurt. A fost o tresărire de bucurie, a fost un spasm al trupului surprins; n-ar fi putut preciza. Simți doar o imensă bucurie. Atât de mare, încât după plecarea șefului, Costache rămase cu ochii pironiți la mâna care fusese martora fericitului eveniment. Apoi, de parcă s-ar fi ferit de pângărire și-o retrase în cea mai sigură ascunzătoare; buzunarul adânc al pantalonilor. Căldura binefăcătoare a trupului propriu îi potoli neliniștea trupului. Ajuns în mansarda sărăcăcioasă
MÂNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362725_a_364054]
-
din 21 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cineva....mi-a ascuns timpul Cineva mi-a ascuns timpul... și l-a aruncat la marginea unei lumi cu vieți imaginare , într-un spațiu nemișcat. Cineva mi-a furat visul... și m-a pironit cu o durere în uitare, Si de atunci îmi petrec privirea în nopțile sufletului.... țipând după cineva care mi-a ascuns timpul. gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Cineva....mi-a ascuns timpul / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2152, Anul
CINEVA....MI-A ASCUNS TIMPUL de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362765_a_364094]
-
am legat furia la ochi nimeni n-a ghicit teama de a mă trimite sub talpa luminii aruncasem lanțuri pe cer alpiniștii m-au invidiat numai o dată i-am salutat cu respect le-am descris pământul în clocot brațul inimii pironea adevărul m-au crezut pe cuvânt apoi s-a pornit un murmur de tot dragul cineva îmi desenase trandafiri în deșert aproape de tine poți face aici o grădină mi-ai spus ce curaj născocisem un truc să țin vinul sub
DOMINO de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370278_a_371607]
-
căzut în neștire pe niște paie, la marginea unui colhoz. De acolo m-am trezit în casă la o rusoaică, îmi mângâia fața cu mâna ei catifelată și repeta: bolnoi, bolnoi...voda ...voda... Moșul se opri din citit și-și pironi privirea în cer. Începu să plângă și mai tare și să cheme păsările cerului să le arunce grăunțe... Mintea lui trecu de la rațional la un fel de nebunie pașnică, se sculă și începu să joace, fugi repede la vaca mea
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
lăudăm, Cruce Preacinstită, și cu puterea ta/ne păzim, cinstite lemnule, cu cântări de laudă slăvindu-te./ Ochii mei luminează-mi’i, Preacinstită Cruce, cei dinlăuntrul meu,/strălucindu-le lumina ta, și din bezna patimii ridică-mă./ S’a întins, pironindu-Se, pe tine Stăpânul Hristos, Cinstite lemn,/tuturor pe tine dându-te turn nebiruit și har și laudă.” Ultima parte este un elogiu adus Maicii Domnului care l-a născut pe Iisus Mântuitorul: „Rana trupului, vindecă-mi și cea sufletească
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
socială, mod de viață, manifestări ale credinței necreștine, limbaj, activități și relații casnice și intratribale, ce “crezi” că ar mai putea dumiri persoana mea. Începe frust, are un plan pentru așezarea fiecărei vorbe, nu aruncate otova ca să rămână “nemestecate”, își pironește ochii din nou în lustra aprinsă în toiul zilei, o adiere a elicelor ventilatoarelor îi clintesc un mușchi al obrazului încă neted și proaspăt bărbierit, întins totuși și care își încheie sub barbă rictusul abia încolțit a unei neliniști interioare
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
în: Ediția nr. 437 din 12 martie 2012 Toate Articolele Autorului Stelele înfloresc în piatră sărutul, un fel de mângâiere pe buze secționând rotundul, dăltuit pe stâlpii porții. În adâncul fântânii, între două mâini-ciutură, curg peste sunete surde tăceri. Sufletul, pironit de remușcări, topit în absolut, poartă sunetele marelui clopot, căzut sub umbrela turnului de veghe. Cerul de plumb se sparge de țipetele morții. După echinocțiul de primăvară învie în aer Spiritus Sancti, oamenii se miră, cad în genunchi primind în
SUFLET TOPIT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354529_a_355858]
-
artistică. Pianistul genial Dan Grigore nu poate fi micșorat la protagonist de dezbatere, subiect de colocviu de impresii, un nume pe o pagină de ziar, o prezență la emisiuni tv... Pianistul genial Dan Grigore, ca toți marii artiști a fost pironit pe crucea istovirilor sale în lungi și grei ani de comuniune cu arta și în absență cu sine, răpit și jertfit, de la necrezut de multe firești nevoi de libertate și trăiri personale. Maestrul Dan Grigore de mult nu se mai
DAN GRIGORE. PERIPLUL ETERN ŞI INFINIT AL PIANULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353549_a_354878]
-
au pus jos iar el nu s-a împotrivit deloc, ba chiar și-a întins singur mâinile pe cruce. I-au bătut primul cui și n-a scos nici un sunet de durere și la fel a fost până l-au pironit. Înainte de a pleca, am văzut cum se pregăteau să-i ridice crucea iar înainte de a ajunge la ziduri am auzit strigătele și plânsetele de jale ale celor care l-au însoțit, rude și ucenici ai lui, mai mult femei. Printre
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 2297 din 15 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului În vârful Golgotei e pe Crucea însemnată. Întunericul îl zviduie părelnic de căldura zilei îndurate. Răcori amare îi înfioară trupul dezgolit de ceia ce l-au pironit. Doar buza mai păstrează acreala ștersăturii silite cu oțet... De-o parte și alta străjuiesc cei doi, tovarăși doar de... chin. Culmea-i prăfoasă și cu ea îngheață laolaltă firea, deci și el. Sângele-i dus... În urmă-i doar
ÎNVIEREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354233_a_355562]
-
de gluma sa, dădu drumul unui zâmbet în colțul gurii, apoi altuia și mai larg care-i inundă fața cu lumina ce-o purta ascunsă. O lasă pe Diana să anchetez cazul, precum detectivii cei din filme. Iar el își pironi privirea spre orizont, acolo unde țancurile Ceahlăului înțepau bolta cerească, limpede ca o mare liniștită. Deasupra celor doi singuratici din inima câmpului își înălța și își cobora pe rând trilurile o ciocârlie. Un punct negru ce fixa mijlocul clopotului de
UN BĂTRÂN ŞI DOI COPII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354664_a_355993]
-
iubit orbește. Marea e ca inima unui om îndrăgostit. E nesfârșită, năvalnică și tare zbuciumată când pierde iubirea. Știi bine că marea e ca inima inundată de iubire unde înoată peștii odată cu glasurile amintirilor și unde li se umezesc ochii pironiți în zarea amurgită. Când erai copil visai să fii argonaut, să străbați toate mările inclusiv marea iubirii. Un corsar ți-ar fi spus că toate mările sunt iubiri dacă te conduc la o comoară. Dar tu desigur nu vei fi
UN LOC-INIMA MĂRII de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347086_a_348415]
-
privesc și îi ascult ticăitul metronom în arșița gândului redeschide pleoapa metalică și îmi zâmbește blând îl ascult mai departe cu fiecare pas adâncit în peștera cu pietrele cărți hărți de gânduri se deschid în calea mea hărți de suflete pironite de zidurile neregulatei lumi a viilor neviilor vorbăreți prin litera așternută strâmb înclinat drept tremurat ca o rețea de celule vitregite de zbor simt frica urcând pe frontierele gândului și-atunci las piatra de la intrare să redeschidă smaragdului calea în
METRONOM ÎN ARŞIŢA GÂNDULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347206_a_348535]