220 matches
-
cu curți noroioase prin care mișunau purcei, câini, găini și copii mucoși, îmbrăcați ca vai de lume și la care striga acrită câte o femeie ofilită de treabă, cu părul adunat neglijent într-un conci soios, fluturându-și fustele în jurul pirostriilor pe care fierbea bulionul sau săpunul - chiar și această vulgară priveliște stârnea o duioșie adâncă în sufletul meu. Bietele de ele, rămase singure cu droaia de copii, așteptându-și bărbații, poate mobilizați de cine știe când, unele de pe-acum
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
piciorul, gata ― își face un rost. Am avut înaintea ei un inginer care s-a însurat; pe urmă o studentă. Și asta s-a măritat. ― După câte văd, i-am spus surâzând, volens-nolens va trebui să-mi pun și eu pirostriile... ― De ce nu? Dumneata n-ai o fată? Adu-o-ncoace. Doamne tare-mi plac amorezații ăștia! Parcă întinersc și eu pe lângă ei. Și iubiți-vă cât vă place, tinerețea e scurtă și pe urmă îi duceți dorul ca mine. Aveți
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Mihaela reuși la acest examen cu bilă albă. De aceea mă bătu familiar pe umăr: ― Tâlharul, așa mândrețe de fată mai rar! Dacă aș fi dat, la vremea mea, de una la fel, tare mă tem că-mi punea popa pirostriile. Mihaela roși toată, până în vârful urechilor. ― Uite, Cosânzeana, ce sfioasă e! îți vine s-o mănânci ca pe o piersică și, fără altă explicație, Coleșiu o sărută familiar pe obraz. ― Să nu mi-o scoți din minți, unchiule, i-am
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
bătrânul Coleșiu, beat de bucurie, ca și când venise la nunta propriilor lui copii, ne îmbrățișă emoționat (avu încă o dată ocazia s-o sărute pe Mihaela) și grăi: ― Nu vă spuneam, nepoților, că oricine șade la mine e obligat să-și pună pirostriile? Asta-i lege, s-a isprăvit! ― Casă cu noroc, unchiule, i-am răspuns surâzând. În curtea conacului ne aștepta masa întinsă și un taraf de lăutari băștinași. Am jucat hora miresei laolaltă cu flăcăii și fetele satului, într-o însuflețire
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
românești. Numai așa putem stopa alunecarea noastră în haos și în umilința la care ne supun colegii răposatului mahăr interlop Caiac din Craiova. E destul. Exproprierea! Atenție mare la interesul național, această vorbă de duh a politicienilor menită să pună pirostriile cununiei cu toate abuzurile, afacerile și demagogiile. Ce vrea să spună interesul național în vorbe, altceva decât ceea ce ar trebui să spună în fapte. Până mai ieri interesul național era în grija securiștilor reșapați, a tovarășilor care l-au dibuit
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
ceruse cu adevărat mîna; și la ora șase el venise ca urmare a chemării ei urgente și căzuse de acord cu o căsătorie imediată. Ceremonia fusese foarte simplă, dar se desfășurase în public. În public ― prin aceea că-și pusese pirostriile în fața teleecranului, așa ca lumea întreagă s-o poată vedea și s-o audă cum spune "da". Hedrock nu apăruse pe teleecrane. Numele lui nu fusese pomenit. Despre mire se spusese doar că este "distinsul ofițer care a cîștigat stima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
la Citizen. — Hai, Fran, revino-ți. Nu poți să-ți sărbătorești cel mai important moment din viață cu zece oameni și-un câine. — De fapt, Fran începea să înțeleagă de ce atât de multe perechi fugeau în Seychelles ca să-și pună pirostriile în taină, m-am gândit să nu mai invit și câinele. Spre ușurarea lui Fran, următoarele săptămâni fură atât de aglomerate, încât n-avu timp să se gândească la localuri sau la văluri. Comitetul pentru Presa Regională organiza o conferință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Jack și am făcut până la urmă testul. Cele două vânzătoare înghețară. Vedeau de toate aici. Mirese care intrau în panică, gândindu-se că făceau o greșeală, mirese pline de recunoștință care știau că aveau noroc că își puneau în sfârșit pirostriile, mirese practice care ar fi preferat să strângă bani pentru un apartament de lux și care deplângeau fiecare bănuț care nu putea fi recuperat. Dar nu mai avuseseră niciodată o mireasă mânjită cu ulei care avea obiceiul să fure eșantioane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
o gașcă, așa, de cartier. Eram și noi vreo patru-cinci inși. Deja eram în gașcă, eram prieteni, frați. Se vorbea înainte, deci: „Fratele meu, fratele meu, pentru tine, pentru asta, deci, țineam până la capăt“... Deja de-atuncea s-au pus pirostriile, așa, carierei mele, cum ar veni. Deci am stat și-am derulat, așa, aproape cam fiecare fază, fiecare clipă din viața pe care am petrecut-o. Furam și noi din magazine, furam... N-am fost niciodată prins. Da’ frate-meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
decît ale noastre, un om de vată sau de hîrtie, ar cădea prin cine știe ce miracol în universul de fetișuri fabricat de noi într-o noapte, și minunat de mulțimea ceremonioșilor cuprinși de-o stranie dorință de a petrece, ar strîmba pirostriile ruginite ale lumii noastre, ne-ar răsturna valoarea tuturor noțiunilor, brusc”. Răsturnarea valorilor dezvăluie caracterul de butaforie al lumii „de fetișuri” în criză. Apocalipsa umanului este însă una veselă, carnavalescă: „...întreaga priveliște ar fi de carnaval. Suferința rostogolită în cascade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
paie, arătau ca niște ciuperci uriașe, cu tulpina rotunjită și pălăria țuguiată. Era un sălaș țigănesc tradițional. Femeile negricioase, cu fuste pestrițe și basmale de pânză albă, stăteau în fața bordeielor, dărăcind lână și amestecând în ceaunele puse la foc, pe pirostrii. Toată așezarea avea douăzeci de case, iar sălașul, cu țigani cu tot, pentru că îi aparținea unui boier de prin partea locului, se numea Țiganii lui Chicoș. Zogru a intrat repede în vorbă cu niște femei tinere și zâmbitoare, de sub fustele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
și un băiat de pe la noi și ni se rupea inima când îl vedeam plângând, pentru că ei toți, săracii, știau că se duc și nu se mai întorc niciodată. Când făceam conac și scoteam cârnații ori ce mai făcea Savetina pe pirostrii, le dădeam și lor, deși aveau și ei de la mumele lor câte o traistă de mâncare. Am tot mers așa până aproape de Giurgiu, unde ne-am întâlnit cu Catavolinos, grecul. Mi-era frică și la toți cred că ne era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ardea cu flacără albăstruie, filele cărții au început să ardă, desfăcându-se de parcă cineva ar fi vrut să le citească, caporalul nici n-a așteptat ca flăcările să mai scadă, a aruncat mangalul peste ele, apoi a așezat ceaunul fără pirostrii în mijlocul focului, și-a tras scaunul acolo, s-a așezat și cu o mână a început să pună făină de porumb în ceaun, mestecând apoi în mămăligă cu o creangă uscată, din când în când, unul dintre câini se ridica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ucenicul. M-a făcut mama de fată și a murit de oftică. Mai mult nea Florea m-a ținut din pomană. Fur de când mă știu... - Ești de-ai noștri, necăjit, vai de vietișoara ta... se mili Sandu. Nicu-Piele așternu niște pirostrii afumate pe pământul tare, deasupra focului. Sosi și Oacă cu un bidon plin, deșertîndu-l în ceaun. Gheorghe aruncă un pumn de talaș peste flăcări. Vântul se iscă iar. Se încorda în trestiile înalte și drepte, care sunau ca un țambal
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
căratul gunoaielor. Om al dracului, după cum se vedea. S-a așezat în gura bălții, lângă pipirigul ei. A ridicat din coceni un adăpost, a înfipt în pământ un țăruș și a scos dintr-o traistă un ceaun de mămăligă, niște pirostrii, și acolo mânca, acolo dormea. Strângea tinichelele adunate de chivuțe și, după ce le făcea grămezi-grămezi, înhăma armăsarii la o droagă și trimitea tabla statului la o fabrică de conserve. Îi rămâneau bani. Să fi avut șaizeci de ani, dar nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Stăpânul urechea. - Șase! a strigat scurt. 227 Companiile erau departe. Jandarmii trebuiau să treacă balta, și tot nu-i găseau. Gheorghe a răsturnat un ceaun cu apă peste focul mic și a împrăștiat cenușa cu piciorul lui desculț. Mînă-mică piti pirostriile și păturile în buruiana tânără. Au apucat potecile acoperite cu iarbă și s-au furișat la buza apei. Soldații atinseseră fundul. Se uitau. Întuneric beznă. Pungașii au intrat în apa rece, care le pișcă pielea. Abia dase trestia, și lintița
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
al doilea prezintă imagini și piese specifice păstoritului (doniță pentru muls oile, budaie cu capac, ceaun, mestecător jintiță, hârzob, răvag de caș, tipare pentru caș, scafă, leasă pentru scurs cașul, cazan de fier în care se încheagă cașul, cușbă și pirostrii, bâtă pârlită, clopote pentru oi, foarfece de tuns oi, glugă ciobănească, crintă, linguroaie, buciume, costum de cioban cu saricăă. Dintre ocupațiile secundare am prezentat: albinăritul, vânătoarea și pescuitul. Toate cele trei ocupații au avut condiții prielnice de dezvoltare în județul
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
și o singură viață de care e foarte mulțumit. Copil fiind, într-o seară călduroasă de vară, privea alături de Grigore cum, în jurul unui foc de vreascuri și uscături, adunate cu brațul de prin împrejurimi, la flăcările căruia fierbea pe o pirostrie într-un ceaun uriaș din tuci, zoios și înnegrit de fum, un fel de zeamă cu spumă urâtă la vedere, la miros și culoare; cu o linguroaie din lemn, o bătrână pe jumătate goală, pe jumătate învelită în petice; uscată
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
fie atinsă de motan. Când împlinește un an, aștepți prima zi cu lună plină! Nu mănânci nimic toată ziulica! Te duci singur-singurel la capătul câmpului, aproape de cimitir, noaptea lângă foc când luna plină e pe cer! Iei cu tine o pirostrie, vreascuri cât mai multe și pregătești un ceaun mare plin cu apă clocotită, pe care să-l ții tot timpul pe foc! Fix la miezul nopții, iei mâța care nu a fost atinsă de motan, îi tai coda cu satârul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de brâu, de subțioară, boală dată de joimărițe, boala semințelor. Puterea de proliferare, zbânțul din sămânță, cum spune Ion Gheorghe se realizează într-o stare magică: "Cum știți a-ncolțit/ și să prăsiți unul pe zi/ de vă coc copiii pe pirostrii". Poemul "Cocoșul", într-o aparentă dezordine pitorească, simbolizată printr-un bâlci care amintește mereu de Isarlâkul lui Ion Barbu, este,de fapt evocarea unui spațiu familiar poetului, întărit de-altfel de invocarea de nume ale câmpiei natale, Frecăței, Cotarca, Vădeni
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
purtate în papuci în ziua cununiei, el va fi cu blîndeță în toată viața. Mireasa venită acasă de la cununie învălește îndată focul pe vatră, să astupe gura bărbatului și a soacrei, ca să nu-i zică vreodată ceva. Fata care uită pirostriile pe foc se mărită repede. (Gh.F.C.) La pețit mergi joia sau dumineca. Nu e bine să mergi lunea, că e început de săptămînă, și nici marțea, că atunci s-a pornit lumea. Miercurea e văduvă. (Gh.F.C.) Dacă la nuntă ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înfigi undeva, că altfel îți moare un copil. Cînd dai cu mătura prin pat, îți mor copiii. Sîmbăta nu-i bine a croi cămeși pentru cineva, ca nu cumva acela pentru care s-a croit să moară. Să nu lași pirostriile pe foc, că-ți moare soacra. Se crede că dacă clădește cineva o casă nouă trebuie să moară cineva din familia lui. La casă nouă, păretele de din dos nu-l lipești bine și nu-l văruiești pînă peste doi-trei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scapi piper pe masă, atîția pumni vei lua, cîte fire ai scăpat. Piperul din solniță dacă se varsă e semn de sfadă. Se crede că spre a face să fie ceartă într-o familie trebuie a presura piper pe jos. Pirostrie Dacă după ce faci mămăliga nu iei pirostriile de pe foc ai să șezi în foc pe ceea lume. Pisică Cînd cineva suflă în mîncarea pisicilor, le dă și lor din sufletul lui. De pisică să nu te prea îngrijești, căci ea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lua, cîte fire ai scăpat. Piperul din solniță dacă se varsă e semn de sfadă. Se crede că spre a face să fie ceartă într-o familie trebuie a presura piper pe jos. Pirostrie Dacă după ce faci mămăliga nu iei pirostriile de pe foc ai să șezi în foc pe ceea lume. Pisică Cînd cineva suflă în mîncarea pisicilor, le dă și lor din sufletul lui. De pisică să nu te prea îngrijești, căci ea se roagă să moară toți și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cantității sau utilității fiecărui obiect. Duzina de linguri apare întotdeauna alături de cea de cuțite, ambele din argint, de cele șase talere de cositor și de cele șase tipsii de aramă cu capace sau fără, de căldări mari și mici, de pirostrii și sfeșnice de aramă sau argint. Nelipsite sunt ceștile de cafea, mașina de măcinat cafea, farfuriuța și lingurița din argint folosite numai pentru servitul dulceții, ligheanul și ibricul. De la căldare, la pirostrii și tingiri, toate aceste obiecte casnice au o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]