296 matches
-
de confort decât de orice altceva. Jina i-a luat mâna, care se aprinsese din cauza căldurii neașteptate. Și-a închipuit că pruncul din ea, conceput în vară, cocoloșit în căldură, avea să se nască peste șapte luni cu pielea deja pistruiată. Și fără frică de nimic. Ar fi putut să-i spună lui Zach. Chiar în clipa aia. Răspunsul lui ar fi fost ca o pală de vânt, un chior fericit sau o ceartă prelungă. Dar, de data asta, Jina putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
flori din reclame, de pe cutiile de ciocolată; sau de la pokerul mecanic. Dar acum stăpânesc domeniul ceva mai bine. Botoasele alea purpurii cu gura ca a unui pește la pândă - sunt lalele. Frumusețile ale cu câte trei flori de un portocaliu pistruiat: crini indieni. Făpturile roșii cu gâturile ca o volbură de apă sunt trandafiri, așa cum știe toată lumea. Mai sunt și din cei galbeni și roz. Scufiile alea cu tulpini groase și cârcei - sunt amarile. Privită de aproape, apa din stropitoarea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
zbârcit acolo jos, iar mâna ei îi făcu mai mult rău. Danny simți că întregul lui trup îl sufoca. Claire își retrase mâinile, le duse la spate și își scoase dintr-o singură mișcare puloverul și sutienul. Sânii ei erau pistruiați - cu pistrui ce păreau cancerigeni. Cel din stânga era mai mare și atârna ciudat, iar sfârcurile îi erau închise la culoare și plate, înconjurate de pliuri de piele încrețită. Danny se gândi la trădătorii și mexicanii care îi supseseră. Claire îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de cântece (care le ia barzilor până la trei săptămâni ca să le recite) este enumerarea tranzacțiilor inspirate și norocoase prin intermediul cărora LiFi câștigă mâna prințesei cerului,Neshdaqa, prin câștigarea dreptului asupra unui lot mic de pământ,care aparținea soției preferate și pistruiate a unchiului ei. Obligațiile Fo sunt înregistrate prin șiraguri de mărgele de diferite culori și tipuri, care reprezintă diferitele stadii ale afacerii, iar modelele mărgelelor diferă de la o regiune la alta. În consecință, Fotse sunt un spectacol plin de culoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
în încăpere se așeză într-un jilț, inițiind în același timp secvența care îi proiecta holograma la locul de întâlnire. Preaonorabilul Poha privi atent înfățișările sub care se ascundeau interlocutorii săi. În dreapta lui, bâțâind sâcâitor din picioare, stătea un pici pistruiat, prea mic pentru scaunul în care se tolănise. Puștiul era concentrat asupra unor desene pe care le ținea cu multă grijă în fața lui. În stânga, îmbrăcată ațâțător, sau mai degrabă dezbrăcată și cu un aer plictisit se afla o brunetă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
la cap, am reușit să sar la loc, în picioare, aproape înainte ca genunchii să-mi atingă podeaua. M-am uitat împrejur cu coada ochiului ca să mă asigur că nici Chris, nici Misty O’Malley nu mă văzuseră. Doi băieței pistruiați și enervanți m-au arătat cu degetul, după care au râs cu lacrimi de isprava mea. în timp ce eu intram în sala de mese, Misty O’Malley tocmai ieșea, împingându-mă cu grosolănie. N-a fost o atingere ușoară, ci mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
redus regimul alimentar al lui Lucille la de sistemul spartan la cel etiopian. Porumbeii din Central Park sunt mai bine hrăniți decât ea. — Vai, Claire, draga mea, arăți..., Lucille își încheie propoziția apăsându-și mâna încrustată cu bijuterii pe decolteul pistruiat și scheletic - presupun că acesta e un gest care ține loc de cuvinte, de orice adjectiv. Apoi își finalizează ideea: — Arăți exact ca mama ta. Stop cadru - oare Lucille chiar a spus ceea ce trebuia? În mod absolut șocant, Lucille - o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
mai aveam de făcut mare lucru în absența lui - sau, cel puțin, nu aveam suficient de lucru ca să-mi ocup toată ziua. — Jackson nu vine la birou, m-am lamentat către Mara peste zidul despărțitor. Ea a cârmit din nasul pistruiat în semn de consolare. știa că, în ultima vreme, mă simțisem prea puțin provocată. — Claire, sunt Vivian Grant, a zis o voce de femeie aprigă, în cel de-al doilea mesaj. La auzul numelui, m-am îndreptat în scaun. — Tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Poloniei...“ Nu mai puteai continua multă vreme zborul prin nori. Erai obligat să arunci o privire spre pustiul pământesc, să zărești, undeva, în forfota de furnici turmentate, un ac arămiu, cu gămălia ruginită, să recunoști statura unui bărbat, oho, chiar pistruiatul, lunganul nostru amic Matei Gafton care se legăna în ritmul frazelor, la doi pași de ascultătorul apatic. „Cunoști scenariul. Operațiuni în doi timpi. Austriei i se propusese o reformă internă, apoi s-a pretins că nu și-a respectat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și cu mine ne-am ridicat din șezlonguri și stăm pe verandă, discutând politică. Ne întrerupem diatribele împotriva lui Bush II și a Partidului Republican, coborâm treptele până la Honda albă și ne prezentăm fiicei lui Stanley. E o femeie înaltă, pistruiată, cu brațe cărnoase și o strângere de mână care-ți zdrobește oasele. Dă pe-afară de siguranță, umor și bunăvoință. Poate puțin prea mult chiar, dar la ce te poți aștepta din partea unei învățătoare? Are o voce puternică și cam răgușită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Întoarce-te! Ai auzit ce-a spus mama! Întoarce-te acasă! Dar nu Îndrăzneai să te lași văzută pentru că Îți interzisese să Îl conduci la gară și cine știe ce nebunie ar mai fi fost În stare să strige despre fața ta pistruiată. * — ...Era primăvară, Paștele cădea destul de târziu, aproape de solstițiul de vară, care se sărbătorea cu ruguri de foc, cu cântece... Cred că atmosfera asta l-a fermecat pe Walter, așa a intrat În Hitlerjugend cum a plecat tata pe front și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
nu nimic. Ei, dac-aveam eu furculița, când cu Duda; aș fi apărat-o vitejește și aș fi rămas cu ea, nejefuită, nestricată. Cad abricoasele din abricoși ca plunghii - dar galbene, cum numai aici, la Camincea pot fi. Galbene și pistruiate. Când Doamna apucă trunchiul dintr-o parte și mama din cealaltă și-ncep amândouă să scuture, galbenul curge, se mută, de sus, din rotund, jos, În iarbă, pe Întins. Sunt atât de deși plumbii galbeni În iarba verde, Încât nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
înnebunită după el. Întotdeauna fusese. La școală, Nick fusese un fel de Făt-Frumos - căpitanul echipei de fotbal și un dansator de excepție la balul anual al facultății. Prin contrast, Susan fusese întotdeauna complet convinsă de propria ei lipsă de importanță. Pistruiată, roșcată și fără piept, Susan avea în schimb niște picioare lungi și subțiri, de invidiat. Dar lipsa ei de încredere în sine, în estetica propriului corp, o făcuse să nu și le pună în valoare. Susan nu era un trandafir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
am văzut nici un copil. Era unul. — Poate era vreun prieten de-al copiilor și-i căuta. O fi fost copilul cuiva de pe-aici. Era fată sau băiat? O fată la vreo unșpe-doișpe ani. Cu păr șaten și ochi căprui. Pistruiată. Foarte bronzată. Purta niște pantaloni largi de lucru și o cămașă băiețească. Umbla desculță. — Poate să fi fost oricine. Ziceți că avea vreo unșpe-doișpe ani? — Of, rahat, spuse delegatul. Nu scoți nimic de la țărĂnoii Ăștia. Dacă io-s țărancă, Ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
trupul. Apoi se ridică și-și trase pantalonii kaki și mocasinii. O privi un timp pe soră-sa, cum dormea - Își strînsese sub bărbie gulerul hainei pe care o pusese peste ea, avea pomeții ridicați și pielea rozalie sub bronzul pistruiat, iar părul tăiat lăsa să i se vadă conturul frumos al capului și-i accentua nasul drept și urechile mici. Cum se uita la genele ei lungi care se odihneau pe pomeți, Își dori s-o fi putut desena. „Parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
gălbenușul cînd mușcă din sendviș, savură murătura, oul și șunca și mirosul cafelei de dimineață. — Chiar că au ceva necazuri pe-acolo, Ă? spuse bărbatul de la tejghea. Era un tip În vîrstă cu fața bronzată pînĂ la cozorocul șepcii și pistruiată și albă deasupra. Roger observă că bărbatul avea o gură subțire și rea și că purta ochelari cu rame de oțel. — Da, necazuri din plin. — ȚĂrile astea din Europa, parcă-s toate la fel. Necaz după necaz. — Mai vreau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ne bage în seamă, Sabina s-a schimbat după un tufiș în niște colanți roșii, iar eu mi-am scos ochelarii de soare și am luat un aer bolnăvicios. Așa am reușit să păcălim un țăran tras de o gloabă pistruiată. Ne-am aruncat gențile peste pieile de oaie pe care nu reușise să le vândă și ne-am aburcat: eu în spate, ea în față, pe capră, lângă „vizitiu”: veniți lângă mine, cuconiță, iar neica să se întindă în spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
le și vorbește, prietenu'? Sau e mut? înțepase Șobolanul). Chemată adineauri atât de gentil, de către iubitul ei soț și partener de afacere, în scenă apare, ca Venus Anadyomene, din scoica botticelliană, în sfârșit, Gladiatoarea. O fostă frumusețe locală, șatenă, înaltă, pistruiată, ochioasă, planturoasă, cu un genus varus poznaș, cărniță roză și pulpoaie apetisante, un piculeț vulgară și cu niște ploscuțe sau balconașe rotunjoare, cambrate, ca niște penași galbeni pretimpurii; o ființă căreia anii consumați ai tinereții, îi modificaseră conformația, indubitabil sexi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de confundat, buzele subțiri și reliefate, nasul acvilin, privirile triumfătoare, leonine, radiind tandre din ochii depărtați, fruntea bombată. Păcat că-și vopsise în negru părul, care altădată i se răsucea în inele ca de liță, roșii ca flacăra, peste spatele pistruiat. Semăna acum puțin cu Barbra Streissand. Am mers la o cafea vis-a-vis de biserica italiană. Ciudat, părea să nu-și mai aducă aminte absolut nimic din acea săptămână despre care vreau să-ți povestesc: îl uitase pe Egor, uitase fetele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
apucă mâna între mâinile lui și i-o strânse cu căldură. Apoi, îl invită la masa lui. - De când vă aștept! exclamă patetic, aproape teatral. E a cincea oară când vin special aici, ca să vă întîlnesc. Era un bărbat fără vârstă, pistruiat, pe jumătate chel, cu favoriții de culoarea cuprului, contrastând cu paloarea blondă a părului. - Dacă v-aș spune că vă cunosc, că știu foarte bine cine sunteți, n-o să mă credeți. Așa că nu spun nimic... Dar cum și eu sunt
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ca viitor bărbat, să-ți ții firea ca să nu te ia cu leșin. Dănilă își amintea de jocurile pionierilor... Tabăra de vară de la Homorod... Fata aia, care era de la altă școală și din alt oraș Miercurea-Ciuc, din câte-și amintea -, pistruiată și roșcovană, atât de firavă, de subțirică și de aeriană, cu încheieturile atât de fine și de fragile încât ți-era și frică să te-nvârtești cu ea în mijlocul cercului de pionieri care cântau. Joacă, joacă, joacă, băiete... Că țara
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de Mântuitorul nostru Iisus Hristos). 2. Trebuie să (re)stabilim o relație corectă cu noi înșine. Fiecare dintre noi ar trebui și este dator să aibă o relație corectă cu el însuși. Trebuie să ne iubim (așa cum suntem, grași, scunzi, pistruiați etc.) căci suntem Creația lui Dumnezeu. Trebuie să fim mândri de acest lucru dar, în același timp, să ne comportăm ca atare (tot după modelul Fiului lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru). Trebuie să ne iubim și să ne acceptăm așa cum suntem
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
totul era în regulă. În momentul în care a sosit tortul, înainte de a sufla în lumânărele, Dumitrel îi spuse mamei:Mamă, chiar dacă azi e ziua mea și eu primesc daruri, aș vrea ca eu să îți ofer ceva... și băiețașul pistruiat și îmbujorat îi oferi mamei o cutiuță roșie legată cu fundiță albă... Mama lăsă tortulețul pe masă, luă cadoul și rămase câteva clipe cu el în mână. Dumitrel o rugă să-l deschidă. Cu emoție, mama desfăcu fundița albă, apoi
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
Mătușa Susana era cît pe-aci să moară de invidie, dar a venit să-și felicite verișoara. Și biata Susan, ce n-ar fi dat să poată pleca! Imposibil: urma recitalul. Era frumușică măicuța de la pian. Într-adevăr frumoasă și pistruiată. O chema Mary Agnes și intrai după ea Într-o cameră unde era o statuetă a sfîntului Iosif, Într-un colț și pe jos un covor din Cuzco, În mijloc, Între cele două piane. Julius a cîntat Întotdeauna numai la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cu emoția care-l cuprinsese pe neașteptate; la drept vorbind a cîntat un My Bony destul de schimbat. Dar ce importanță mai avea cînd toată lumea a recunoscut că interpretase cu multă simțire. Așa erau recitalurile. CÎntau cei mai buni elevi, călugărița pistruiată Îi alegea și Îi pregătea pînă În ultima clipă. După ce se Împărțeau premiile, se urcau pe scenă și nu se putea să nu greșească de cîteva ori. Mamele se frămîntau pe scaunele lor, așteptînd cu sufletul la gură să termine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]