407 matches
-
M-ai zămislit din cântec și visare, Iar dragostea ne-nalță către soare În simfonii de șoapte cristaline. . . . . . . . . . . . . . . Ca să aprinzi văpaia în iubită Spune-i că ți-e lumină, zi și floare, Rupe-ți iubirea-n două, ca pe-o pită, Și dăruiește-i partea cea mai mare. . . . . . . . . . . . . . . . Ți-am lăsat la cingătoare Un crâmpei de dor, un drum... Eu fără tine sunt farul părăsit Din golful trist al țărmurilor ceții . În ziua-aceea, când va fi să pleci, Am să rog
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
masă. Întîi, a sorbit un pahar de pălincă. Așa se obișnuiește în Ardeal, ca nu cumva musafirii să creadă că în sticlă e ceva periculos. Ceilalți doi, au ciocnit prietenos, dar numai au gustat. Căpitanul era obișnuit cu whisky. Dar, pită cu ceapă au înfulecat cu poftă. -Măi, Emile, tu n-ai auzit ce-a spus profesorul ăla al vostru, Hâncu, ce periculoasă-i slănina? Măcar, e de mangaliță? Am văzut o reclamă a unui SRL la prietenii mei din Ciuc
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
-s în pârg. Mă doare amintirea noastră Se zvârcolește-n mine adânc, Te văd la masă, la fereastră Cu ochi-ți mici și chipul blând. Ne așteptai serile, în amiaza mare Când veneam de la școală sau liceu În tindă cu pită caldă și mâncare Și bunătatea ta de la Dumnezeu Ne furișam adesea în odaie Unde aveai poze, amintiri, ,,doftorii,, În cufăr prosoape și ceva ,,straie,, Zestrea ta,... când noi eram copii Într-o batistă-n colț țineai bănuți Agoniseala ta pentru
DRAGA MEA BUNICĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373354_a_374683]
-
Agoniseala ta pentru fiecare, Pentru zile negre...nu erau mulți Strânși de mâna ta cu sudoare Azi este atâta tristețe-n poartă La gard printre uluci un câine latră, u nu ne mai atepti ca altădată Cu bunătatea ta și pită-n vatră. Valentina Geambașu 17.02.2016, Foto internet Referință Bibliografică: DRAGA MEA BUNICĂ / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1882, Anul VI, 25 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valentina Geambașu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DRAGA MEA BUNICĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373354_a_374683]
-
mama s-a pocăit mai am un an, doi, trei... de trăit și... de-amu!... fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate că aceia se vor sătura cred că faci mișto de mine, am flâmânzit de mic când aveam pita la cartelă acum am carte de muncă digitală și fierb în oală răbdări prăjite dar nu mă satur decât la pomeni când mai crapă câte unul și după aceea așa mă taie o sete de dreptate încât îmi vine să
PIZDI TĂT ÎS NUMA OŢI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374979_a_376308]
-
cu bastonul covorul cafeniu așternut peste pământul negru și reavăn, în jurul unor buturi înnegrite de vreme. Dar ce o fi pierdut pehlivanul acesta bătrân de moș Gheorghe așa până-n ziuă? El de obicei la ora aceasta își ia micul dejun, pită cu șuncă și ouă prăjite și-și savurează țoiul cu țuica lui de prună zicându-i muierii de fiecare dată când îl îmbie să se lase de țuică și să bea cafea dimineața, că el nu bea cafea, căci îi
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
turiști. Ei mi-auspus că au sosit la Ierusalim pentru a vizita ,,locurile sfiinte’’și a aprindeo lumânare. În nici un caz nu pentru a face cumpărături în șuc sau a seașeza la o masă pentru a mânca doar falafel -care gustare (pită cu humus)prin gustul deosebit de picant, a trecut de mult granițele.,, Poate e curios'', adăugă un oarecare turist ,,dar pe mine mă interesează înmod deosebit grotele, mormintele și monumentele antice.M-am străduit să le fiu de folos, să-i
MINI-GHID AL IERUSALIMULUI PENTRU VIZITATORII LOCURILOR SFINTE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371820_a_373149]
-
Iubirea și Cuvântul, Puterea astăzi este dar cade într-o zi... Și slava cea deșartă curând nu va mai fi... Să vă treziți odată sunt multe de făcut! Avem un grâu de aur ce nu ni l-ați vândut... Iar pită noastră-i bună, cu mâini e frământată Ne dați în ultim ceas o Viață ce-i furată? Vă luminează sfinții să dați o lege nouă, Iubirea să vă fie pecete chiar și vouă Doar umăr lângă umăr, putem să ducem
DOINĂ... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372318_a_373647]
-
ț" vine să întărească un adevăr divin, acela că pământul "înțelenit" și pustiu a fost dăruit oamenilor pentru a-l transforma în Țară prin arat, ca apoi să-i culeagă rodul. De asemenea PI-TAR, cel care are grijă de pâine, pită, are corespondent în sanscritul pitr=tată, căci în orice familie patriarhală tatăl procură pâinea; poate că străbunii noștri nu trebuiau să aștepte sosirea bulgarilor ca să rostească pită și pitar, cum ne "învață" DEX-ul. De ce noi spunem "Țara" și nu
DE LA TARA LA TARTARIA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347877_a_349206]
-
să-i culeagă rodul. De asemenea PI-TAR, cel care are grijă de pâine, pită, are corespondent în sanscritul pitr=tată, căci în orice familie patriarhală tatăl procură pâinea; poate că străbunii noștri nu trebuiau să aștepte sosirea bulgarilor ca să rostească pită și pitar, cum ne "învață" DEX-ul. De ce noi spunem "Țara" și nu "Tara"?... Poate pentru că în limba noastră, anumite noțiuni delimitate (frecvent ascuțite), conțin litera Ț: țărușul înfipt în pământ pentru a delimita o țarină de alta, țeapa și
DE LA TARA LA TARTARIA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347877_a_349206]
-
lănțoaie, niște coșuri de gunoi placate cu foiță de aur și amplasate, mânca-ți-aș, unde trăbă, i-ar determina pă mulți români dă frunte să nu mai aruncă pe jos chiștoacele, pungulițăle, corneții de înghețăți, cojile dă fructă sau pita dă la hoțidogi și harbungări! Cu aurul de la Roșia Montană s-ar putea monta coșuri de gunoi aurite în toată România și am deveni cea mai ecologistă țară de la Gingis Han încoace, care omorâse vreo patruzeci de milioane de oameni
ROŞIA SPONTANĂ GOLD CORPRATION de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 977 din 03 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347371_a_348700]
-
mea uns, O cruce era tot pămîntul, Pe care-n cer născuții morți Pe inimi o duceau în toți. Ne bate clopotul. Plecăm Spre alte zări, spre alte astre. Eternul lipsă invocăm Și din minciună ne-nfruptăm Ca dintr-o pită ce-o avem Coaptă pe vatra rănii noastre. Ne bate clopotul. Plecăm! Cîntul Siminei Sunt plin de tine ca un rîu de vremi Și doar pe cît te uit pe-atît iubesc. Pe cerul sufletului tău vîslesc, Iar tu prin munți
ALTFELIZVODIREA LUI TRAIANUS de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348350_a_349679]
-
a desființat grupa. Eram șeful grupei și era data de 7 noiembrie (revoluția bolșevică) și grupa nu s-a mai întâlnit la d-na Popescu la Seminarul de socialism științific. Toată grupa noastră s-a dus să mănânce slănină cu pită în pavilionul din parc și numai eu am venit cu catalogul. Ne-a desființat grupa. Și atunci Octavian Cadiu a fost exmatriculat pe doi ani. Și atunci Pituț și ceilalți (Ioan Alexandru, Ana Blandiana) au plecat la București. Constantin Daicoviciu
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
mai departe, în decurs de câteva ore, până la un cont mama, de unde banii se "evapora"in maximum 24 de ore. Aceste dispozitive nu mai sunt că în imaginile prezentate în filmul invocat, ci scanează, de pildă, trecătorii aflați într-o pita, îi identifica cu ajutorul numerelor de identificare personală, pe baza cipurilor implementate în carduri. Deși pare SF, tehnologia există și este folosită inclusiv de CIA și NSA. Este primul pas în tehnologia care va putea urmări persoanele pe baza cipurilor din
CUM SE FURĂ BANII DE PE UN CARD ELECTRONIC AFLAT ÎN BUZUNAR de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345119_a_346448]
-
09 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Șandore, nu sta-mpotrivă Nu cânta pe două voci Că-ți trimite soarta o misivă Și-apoi intri în derivă: Mă’, cu neamțu’ nu ti joci! La ce bun să-ntinzi tu mâna Dacă pita nu-i a ta Și-apoi toată săptămâna Să rămâi privind cadâna Cumpărată de la Soci: Mă’, cu neamțu’ nu ti joci! Nu stârni în van furtuna Dacă marea ne e calmă Că bunelul și cu buna Ți-ar mai da
MĂ’, CU NEAMŢU’ NU TI JOCI! de ION UNTARU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376924_a_378253]
-
La popor. Mare eroare!... Clica lor de derbedei... M-au adus la disperare. Doresc să le fac un bine; Te implor să mă ajuți!... Nu vreau alături de mine Doar parșivi și prefăcuți! Iar bucățica de pâine... S-aibă gustul sfintrei pite, Și ogorul să-l muncim... S-avem recolte-nzecite, Să fim frați, să ne unim, Nu vreau suflete zdrobite Și pe leneși să-i hrănim! Referință Bibliografică: ZISE-N PROST* / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1363
ZISE-N PROST* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376398_a_377727]
-
știrile pe surse adeveresc minciuna că e alb sau negru devenind opacă n-are cititorul ce să le mai facă aurul se vinde drămuit în uncii cea mai oropsită este piața muncii unde-și vinde omul viața netrăită numai pentru pită! cine e mai tare ar lovi cu pumnul dar deontologic n-o să fie cum nu-l sprijină mai zdravăn cineva din spate, o să vadă luna doar pe jumătate; asta la Deliu că la Dărmănești nu te întreabă nimeni cine ești
FILOSOFI DOGMATICI de ION UNTARU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373167_a_374496]
-
si poate și Leopoldina? Aș fi fost cel mai trist și nefericit copil din ...București! Așa am fost însă mulțumită de numele mele,desi râvneam la diminutive,iar tata mă alinta cu "creații" sui-generis,ca Pisoi- Coadă- de- Cotoi sau Pita, cum îmi spunea el mult înainte de a ști de existență pitelor italiene. Rareori,unii prieteni de- ai mei sau ai familiei, mă strigau cu Adinuta,Adinel,Adinush, sauAdinette,cum îmi spunea profesoara mea particulară de franceză,Madame Sophie Stephane, și
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE( VERSIUNE CORECTATĂ ȘI REEDITATĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372170_a_373499]
-
nefericit copil din ...București! Așa am fost însă mulțumită de numele mele,desi râvneam la diminutive,iar tata mă alinta cu "creații" sui-generis,ca Pisoi- Coadă- de- Cotoi sau Pita, cum îmi spunea el mult înainte de a ști de existență pitelor italiene. Rareori,unii prieteni de- ai mei sau ai familiei, mă strigau cu Adinuta,Adinel,Adinush, sauAdinette,cum îmi spunea profesoara mea particulară de franceză,Madame Sophie Stephane, și atunci mă topeam de plăcere; sau eram Jardinel, Diane de Poitiers
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE( VERSIUNE CORECTATĂ ȘI REEDITATĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372170_a_373499]
-
Tamerlan! Că doar n-a îngrozit el lumea ca ferocele învingător al lui Baiazid Ilderim. Mimează severitatea, e drept, ca orice profesor care se respectă. Măcar aparențele să fie păstrate, dacă nu altceva. Dar toată lumea știe că, de fapt, e pita lui Dumnezeu. Bătrânul dascăl alege cu grijă întrebările pe care le pune elevilor. E sfârșit de semestru. Nu-i face plăcere să lase corigenți. Teama din privirea unora dintre cei verificați îl indispune. E primul care răsuflă ușurat când poate
TAMERLAN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369255_a_370584]
-
era escitată prin războiul cu Franța; oamenii cari au proclamat republica de la Ploiești; oamenii cari numeau pe Vodă un agent al d-lui de Bismarck și-l amenințau, prin gura unui actual ministru plenipotențiar, cu asasinatul; oamenii cari, nefiind în pita lui Vodă, ajunsese în ziarele lor la paroxism de furie, oamenii cari declarau că între țară și tron e un abis - umplut c-un portofoliu ministerial și o guvernatură de bancă!... Ca să se judece tonul destrăbălat pe care-l avea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
excedentară), suferințe fizice cumplite (putrezirea cărnii, descompunerea trupului mâncat de corbi) sau neodihna veșnică (moartea În loc pustiu, fără ceremonia tradițională): Hei tu, mândruliorul meu,/ tu atâta să te duci,/ pân’ vei găsi plug de cuci,/ corbii la masă ducând,/ cioarele pită făcând:/ să mănânci din cea pită,/ să fii, mândruț, de ispită/ precum ți-am fost de iubită./ Hei tu, mândruliorul meu,/ tu atâta să te duci,/ nouă ani pe nouă cai,/ noroc sohan să nu ai -/ mânca-ți-ar corbii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
descompunerea trupului mâncat de corbi) sau neodihna veșnică (moartea În loc pustiu, fără ceremonia tradițională): Hei tu, mândruliorul meu,/ tu atâta să te duci,/ pân’ vei găsi plug de cuci,/ corbii la masă ducând,/ cioarele pită făcând:/ să mănânci din cea pită,/ să fii, mândruț, de ispită/ precum ți-am fost de iubită./ Hei tu, mândruliorul meu,/ tu atâta să te duci,/ nouă ani pe nouă cai,/ noroc sohan să nu ai -/ mânca-ți-ar corbii săul/ cum mi-ai stricat norocul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a avea rostul de a potoli foamea solomonarului, ci acela de a testa bunăvoința săteanului : „Ca să cerce credința oamenilor și mai ales dărnicia față de săraci. Pentru aceea cutreieră satele ca cerșitori” (8, p. 144). Unele cre dințe menționează faptul că „pita căpătată de pomană nu o mănâncă, ci o aruncă pe ape” (8, p. 143). Pare a fi un gest sacrificial „pentru sufletul morților” (4, p. 129) sau poate un gest magic de „dezlegare a ploilor”, cum este atestat în practicile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vâltoare călătoare, Că-ți dau pâine și cu sare (40, p. 31). Pentru a ademeni Soarele afară din nori, copiii îi oferă în incantații „turtițe moi” (40, p. 14), sau „bulci [= franzele], din alea mai dulci” (40, p. 12), sau „pită cu unsoare [= untură]”, „pită cu turtă”, „pită cu fragi” etc. (54, p. 136). Amenințarea pentru alunga- rea stihiei a fost substituită cu oferta pentru îmbunarea ei, iar tonul imperativ a fost înlocuit cu unul invocativ. în incantații infantile de tipul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]