418 matches
-
presocratice a secolului VI î.e.n. Se bucură în timpul vieții de un enorm prestigiu, fapt remarcat de Platon și de Aristotel. În paralel cu intensele sale studii matematice, conduce societatea secretă Frăția Pitagoreică, societate mistică, sâmburele Masoneriei și al Rozicrucianismului. Școala pitagoreică impune numerele drept principiu și sursă a tuturor lucrurilor și, ca o consecință, introduce teoria proporțiilor. Interesant faptul că deși matematica era limitată în epoca sa la numere întregi, el o consideră baza tuturor științelor. Pitagora Teorema care-i poartă
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
lăcaș asemănător mănăstirii, în care studenții trebuiau să treacă un număr de cicluri ascetice, printre care cele mai importante erau ciclul menținerii liniștii (echemythia), în care li se testa temperamentul, dispoziția, capacitatea mintală, și ciclul ascultării (akousmatikoi). Sistemul de învățământ pitagoreic a influențat concepția lui Platon, așa cum o descrie în Republica. Pitagora și studenții Socrate (469-399 î.e.n.), înțelept enigmatic atenian, creditat cu elaborarea filosofiei lumii libere. Nu a rămas nimic scris de la el, fiind cunoscut numai din scrierile studenților săi - Platon
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
că, într-o sferă, suma unghiurilor unui triunghi nu este egală cu 180°. Deci teorema lui Pitagora nu este valabilă decât în spațiul linear al geometriei lui Euclid, deoarece suma unghiurilor unui triunghi pe suprafața pământului poate fi superioară triunghiului pitagoreic. Noua geometri euclidiană În geometria euclidiană suma unghiurilor unui triunghi poate fi superioară triunghiului pitagoreic Întâlnindu-l pe Dr. Isaac Beeckman la Universitatea din Caen, specializat în mecanismele de gândire, este fascinat de subiect și îi dedică următorii 54 de
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
lui Pitagora nu este valabilă decât în spațiul linear al geometriei lui Euclid, deoarece suma unghiurilor unui triunghi pe suprafața pământului poate fi superioară triunghiului pitagoreic. Noua geometri euclidiană În geometria euclidiană suma unghiurilor unui triunghi poate fi superioară triunghiului pitagoreic Întâlnindu-l pe Dr. Isaac Beeckman la Universitatea din Caen, specializat în mecanismele de gândire, este fascinat de subiect și îi dedică următorii 54 de ani ai vieții. Trăiește cu patru secole înaintea înțelegerii substratului molecular și nanofizic al activității
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
viziune cosmogonică, inspirată de Vedele indice. Acum, bătrânul dascăl descifrează cele trei momente ale cosmogoniei: Facerea, Evoluția, Viitorul. Aspectele reliefate sunt grandioase, sublime, încât: "Te simți dintr-o dată martor ocular al creației, ești prins în hora sferelor cerești și asculți pitagoreica lor muzică pe care versurile o sugerează" (Zoe Dumitrescu-Bușulenga). În alte versuri sunt reliefate Geneza și Apocalipsa, de la nașterea lumilor (increatul) până la stingere (căderea stelelor și răcirea Soarelui). Descrierea haosului, a momentului de increat, în afara timpului și spațiului este susținută
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
3. Respectul și modestia (verecundia et pudore) față de soție, îndemnul la cumpătare și echilibru, alături de încurajarea fățișă a procreației sunt prezente cu egală statornicie în scrierile păgâne sau creștine. Calitățile terapeutice ale postului au fost relevate mai întâi de școala pitagoreică, de cea stoică și de cea epicureică. Într-adevăr, moraliștii creștini au adoptat fără ezitare moștenirea unei anumite înțelepciuni practice, deși justificările diferă. Argumentelor sociale și juridice ale filozofilor greci, care invocau datoria față de societate și regulile de echilibru psihosomatic
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cosmosul în întregul lui. Era animat de același foc care făcea să strălucească stelele ; respira în același ritm cu pămîntul străbătut de ape ; putea vedea fiindcă ochiul său se înrudea cu lumina ; risca să ingurgiteze carne de om, în simbolism pitagoreic, cînd mînca bob. Ierburile, de la văpaia aromatelor la grînele hrănitoare și la umeda lăptucă, participau la jocul acelorași elemente din care era alcătuit și el. Corpul omenesc împărțea hrana sacrificială cu zeii, putea deveni trup de cerb ori trunchi de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
acorduri între elemente care încep chiar să cânte, precum „cutia de conserve” din capitolul consacrat „colecționarului de nimicuri”. Ceea ce vrea să semnifice (autorul o și spune undeva) că totul participă în egală măsură la unitatea și spectacolul muzical al cosmosului pitagoreic. Astfel, cu cât e mai „păstoasă” și mai densă materia „realistă” în Istorii, cu atât ea e mai transfigurată și mai „ezoterică”. În fine, această a doua lectură configurează un univers inedit, greu inseriabil deocamdată în tipologiile constituite ale romanului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
spiritul esoteric al „științelor” tradiționale - astrologia, alchimia, numerologia, pitagoreismul, teosofia. Cercuri la Elsinore, volum socotit de Valeriu Cristea cel mai notabil debut poetic al anului 1972, poartă, încă din titlu, pecetea unei duble încifrări: îndoiala („autoreflexivitatea”) hamletiană este suprapusă misticii pitagoreice și „pusă în abis” prin reflexia meditației existențiale în oglinda desăvârșită a ideii de cerc, într-un „joc secund” ce urmărește purificarea spirituală și salvarea sufletului „căzut” în adâncurile tenebroase ale unei lumi corupte și lipsite de orizont, creație a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
cedat până la urmă În fața concluziei că dacii par să fi fost totuși politeiști, ca majoritatea popoarelor antice. S ar putea de altfel ca ceea ce i se atribuie lui Zalmoxis să nu fie decât o proiecție În spațiul getic a concepțiilor pitagoreice grecești (nimic mai naiv de altfel decât să acceptăm ad litteram informațiile antice privitoare la alcătuirea lumii; acestea nu sunt realități, ci „imagini“, deseori puternic deformate și chiar inventate. Este greu, iar uneori imposibil să extragem din ele „adevărul“). Recuperarea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și retrăirea marilor sărbători: Paștele în iudaism și creștinism, Ramadanul la musulmani; c) posturile riguroase și permanente presupun renunțarea definitivă la unele alimente și băuturi. Exemple: carnea la evrei și musulmani, alcoolul la musulmani, carnea de orice fel la orfici, pitagoreici, yoghini etc.; d) posturile extreme obligă la reducerea mâncării doar la apă și ostie sfințită pe parcursul mai multor ani. Exemple: medicii calviniști elvețieni relatau cu trimitere la istoria veche cazul unei fete care nu mai mâncase de patru ani decât
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
lui, Pius Servien credea că arta nu e decât împlinirea unei tendințe înscrise în structura lumii naturale, mai precis în structura organismelor vii [...]. Estetică acestui precursor al poeticii matematice combină vitalismul bergsonian cu o reactivare (științifică, nu mistica) a viziunii pitagoreice asupra structurii numerice a universului. La intersecția biologiei (un fel de „estetică generalizată” a viului) cu matematica, Pius Servien proiectează o estetică științifică, a cărei cheie rămâne studiul ritmului. IOANA EM. PETRESCU SCRIERI: Curgând clepsidra, [Paris], 1920; Essai sur leș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
centrului a depreciat, într-o anumită măsură, statutul scriiturii. Presocraticii au enunțat filozofia în stilul laconic al apoftegmelor. Esența vieții contemplative era descoperită într-un cadru practic, modelat de afectul prieteniei și al conviețuirii fraterne. Oralitatea sibilinică și ezoterică a pitagoreicilor atrage atenția asupra importanței inițierii, fără de care experiența cunoașterii rămânea parțială. Prima filozofie este mai cu seamă orală și oraculară nu fiindcă exprimă înțelepciunea unui mythos imemorial, ci întrucât crede în ierarhizarea ontologică a cosmosului. La Platon, dialogul exersat ca
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ultima o sintetizează. Ioana Em. Petrescu preia teoria celor trei etape ale cosmologiei 61, care postulează sistemul cu trei modele cosmologice, numite platonician, kantian și einsteinian, pentru a le confrunta cu etapele devenirii viziunii poetice eminesciene. Primul este modelul cosmologic pitagoreic, cristalizat de Platon, îmbogățit cu elemente gnostice sau creștine, care a rezistat până în secolul al XVII-lea ca viziune a universului sferic, a cărui lege e armonia muzicală, a cărui mișcare e dansul sau rotirea ritmică a aștrilor după cum explică
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a urmărit cu asiduitate de fiecare dată scopul, având o rară stăpânire de sine de care a dat dovadă în mijlocul evenimentelor dezlănțuite. Pitagora a considerat sufletul (pneuma) de natură materială, mișcător în corp și distribuit în întregul univers, în eter. Pitagoreicii au adăugat eterul celor patru elemente fundamentale de structurare a cosmosului, alături de aer, foc, apă și pământ. Sufletul, deci, este de natură cosmică, localizat în spațiile siderale, în corpurile cerești, unde se întoarce după ce viața se stinge sau se eliberează
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
celor patru elemente fundamentale de structurare a cosmosului, alături de aer, foc, apă și pământ. Sufletul, deci, este de natură cosmică, localizat în spațiile siderale, în corpurile cerești, unde se întoarce după ce viața se stinge sau se eliberează din corp. Metempsihoza pitagoreică se bazează pe transmigrația sufletelor, de la locașurile lor astrale spre "temnițele" corporale terestre. Pitagora a fost primul gânditor grec care a căutat în structurile corpului suportul material pentru fenomenele sufletești, care a formulat în termenii acelor vremuri relația suflet corp
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a sufletului este făcută ezoteric, fiind exprimarea unui dualism conceptual: sufletul își construiește propriul corp mintal, pe care-l depune pe "carul subtil al sufletului", care, după moarte, va ridica sufletul în ceruri. Fenomenele sufletești sunt generate de "mișcarea" pneumei. Pitagoreicii le-au împărțit în stări: afective (thymos), de motivație (frenes) și gândire cel din urmă este specific doar omului. La acestea se adaugă senzațiile, considerate "picături sufletești". Aici se află prima clasificare relativ științifică a fenomenelor sufletești. El a localizat
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în creier, corelația dintre ele fiind mijlocită de "circulația" prin vene a pneumei. Contactul cu realitatea se face prin organele de simț. Pentru prima dată aici este formulată relația psihic corp în strânsă legătură cu cea dintre creier inimă. La pitagoreici, mistica numerelor s-a împletit cu credința în nemurire și transmigrația sufletelor. Această teorie asupra relației suflet corp se bazează pe un model hidrodinamic, în care sufletul este menținut într-un fluid, sau gaz, ce circulă în cavitățile cardiace și
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
deosebit un nous pathitikos, o cunoaștere senzorială inferioară, diferită de nous theoretikos, ce corespunde cunoașterii raționale. Aceeași concepție apare și la Aristotel, cu deosebirea că acesta nu atribuie nici o localizare specială diferitelor funcții cognitive în sistemul ventricular al organismului. Sistemul pitagoreic a avut ca idee fundamentală principiul care așează la baza lucrurilor sensibile numărul (arithmos). Acesta exprima armonia și raporturile statornice dintre lucruri. Era o concepție superioară celorlalte formulate în acea epocă, care se bazau doar pe determinările calitative (ale aerului
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acestor puteri formează un tot, guvernat de Logos, care este anterior lumii materiale. Logosul este de natură eternă și cuprinde lumea întreagă, împreună cu omul inteligibil. Este o lume care se pretează raporturilor numerice, simbolismului matematic care a fost susținut înainte de pitagoreici, care astăzi se numește numerologie. Philon a relevat mistica numărului 7, ca expresie legică naturală, cu care se completează cartea Genezei, unde completează trinitatea. El credea că astrele cerești sunt ființe, că influența lor este certă, dar că astrologia este
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
întregii lumi mediteraneene. În aceste condiții apare și se distinge personalitatea lui Plotin, ca reprezentativă pentru o tendință mai largă a vremii, de reîntoarcere la antici, la perioada de echilibru de pe vremea lui Platon, a stoicilor, a epicurienilor, la tradiția pitagoreică și mai puțin la cea ebraică. Auspiciile acestei tendințe au fost nu de a milita pentru suveranitatea rațiunii, ci de a-i reda sufletului individual o bogăție spirituală pe care de-abia o pierduse. Din această cauză, învățătura lui Plotin
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
profesioniști, care mergeau din oraș în oraș și erau denumiți periodeutai, a dus, în timp, la formarea de școli medicale (Cirene și Crotona), unde se exersau observația și experimentul pe animale, pentru verificarea simptomelor. Alcmeon din Crotona, sub influența concepțiilor pitagoreice, considera boala o tulburare a echilibrului și proporțiilor întregului organism; acesta este și primul care se ocupă de tulburările produse în urma traumatismelor cerebrale. Cât privește posibila răspundere a medicilor pentru corectitudinea și succesul actului terapeutic, nu s-au păstrat dispoziții
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
2.3. Curricula în Grecia antică 48 2.4. Polymatheia sofistă 49 2.5. Curricula ezoterice 50 2.5.1. Misterele de la Eleusis 50 2.5.2. Misterele dionisiace 51 2.5.3. Misterele orfice 52 2.5.4. Misterele pitagoreice 52 Note și referințe bibliografice 56 Capitolul III. Curriculumul eironic și metoda maieutică 67 3.1. Primul teoretician al curriculumului 67 3.2. O cercetare peirastică a curriculumului 68 3.3. Theaitetos - omul care se va desăvârși 71 Note și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și subțire, dumnezeiesc, țesut de vreo zeiță”25. Numele vrăjitoarei este semnificativ. Kirke înseamnă „cerc, ciclu” (kirko"), de la care romanii au derivat circus și circum (ca în Circus Maximus). De la credința în kirkos au derivat, de asemenea, Pitagora și Școala pitagoreică din Crotona (secolul al VI-lea î.Hr.), teoria metempsihozei, a reîncarnării ciclice a sufletelor, a reîncarnării periodice, asemenea ciclului vegetației. Dar Kirke este extrem de primejdioasă: este viața însăși, plină de capcane; tot „Kirke” era numită de către elini și o specie
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
decriptate, pot fi „traduse” în limbajul științei moderne, aproximativ în felul următor. Înțelesul mitic și homeric. Curriculum înseamnă soarta predestinată să se autodesăvârșească eroic a omului în cursa sa de la naștere și până la moarte în conformitate cu Necesitatea inflexibilă (Ananke)28. Înțelesul pitagoreic. Curriculum este eleutheros paideia, educația liberă secretă, menită a-i apropia de oameni de zei de-a lungul mai multor vieți, în conformitate cu metempsihoza 29. Definiția lui Democrit din Abdera. Curriculum este natura umană (physis) căreia i se adaugă spre desăvârșire
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]