400 matches
-
cel mai puțin de bănuit. Cine l-ar fi suspectat pe blândul și surescitatul Bidileanu că, la două zile, introduce în poeziile lui rapoarte cifrate despre obiectivul «Sanda»? Un artist nocturn, devotat cauzei cetățenești. Plantasem o bătrână chiar și la Pitar Moș. Tremura toată și te punea s-o duci până-n capul trotuarului; după ce-o lăsai, se ruga de-altcineva s-o întoarcă de unde plecase. Când termina programul, venea la noi, să ne povestească. Nici nu-ți imaginezi câtă informație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Bucuresci: Editura Librăriei Socec & Comp. 1838. Popescu-Scriban, Pitariu V. Mică geografie a Dacieĭ, Moldavieĭ și a Țeriĭ Romînescĭ. Eșiĭ: În Tipografia Albineĭ [Text cu alfabet chirilic]. 1840. Gorjan, Gherasim Ion. Școlaru sătean sau Cărticica coprinzătoare de învățături folositoare. Bucuresci: Tipografia Pitarului Constantin Pencovici [Text cu alfabet de tranziție]. 1853. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: O carte de citire pentru școalele populare. Bucureștĭ: În tipografia luĭ F. Om [Text cu alfabet de tranziție]. 1854. Bălășescu, Nifon. Abecedariǔ pentru scólele începătóre. Iașiĭ: Tipografia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Satu Mare. 327. Juncu Anne Marye, născută la 14 iunie 1974 în București, România, fiica lui Juncu Constantin și Doina, cu domiciliul actual în Austria, 8600 Bruck an der Mur, Herzog Ernstgasse 28, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Hristache Pitarul nr. 7, sectorul 1. 328. Zotl Niculina, născută la 9 decembrie 1964 în București, România, fiica lui Ilie Florea și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 82110 Germering, Ludwigstr. 23, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Petre Ionescu nr.
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
21, sectorul 6. 353. Juncu Constantin, născut la 3 mai 1949 în București, România, fiul lui Juncu Dionisie și Palat Marye, cu domiciliul actual în Austria, 8600 Bruck/Mur, Herzog Ernstgasse 28, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Hristache Pitarul nr. 7, sectorul 1. 354. Juncu Doina, născută la 21 februarie 1951 în București, România, fiica lui Florescu Valentin și Ioana, cu domiciliul actual în Austria, 8600 Bruck/Mur, Herzog Ernstgasse 28, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Hristache
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
nr. 7, sectorul 1. 354. Juncu Doina, născută la 21 februarie 1951 în București, România, fiica lui Florescu Valentin și Ioana, cu domiciliul actual în Austria, 8600 Bruck/Mur, Herzog Ernstgasse 28, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Hristache Pitarul nr. 7, sectorul 1. --------
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
Bucuresci: Editura Librăriei Socec & Comp. 1838. Popescu-Scriban, Pitariu V. Mică geografie a Dacieĭ, Moldavieĭ și a Țeriĭ Romînescĭ. Eșiĭ: În Tipografia Albineĭ [Text cu alfabet chirilic]. 1840. Gorjan, Gherasim Ion. Școlaru sătean sau Cărticica coprinzătoare de învățături folositoare. Bucuresci: Tipografia Pitarului Constantin Pencovici [Text cu alfabet de tranziție]. 1853. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: O carte de citire pentru școalele populare. Bucureștĭ: În tipografia luĭ F. Om [Text cu alfabet de tranziție]. 1854. Bălășescu, Nifon. Abecedariǔ pentru scólele începătóre. Iașiĭ: Tipografia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vara anului 1778, Manolache (Manole) Romano a fugit din Moldova, în Bucovina, la Suceava. În luna septembrie a aceluiași an, voievodul Moruzi a cerut extrădarea sa generalului Enzenberg, noul șef al Administrației militare a Bucovinei, prin intermediul ispravnicului de Herța, Constantin pitar, ca unul ce se făcuse vinovat de trădare de patrie. Totodată, Romano era învinuit de a fi purtat, cu ajutorul unui cifru găsit la el acasă, o corespondență secretă cu Ioan Francopulo, cumnatul său, care era interpretul ambasadorului Prusiei la Constantinopol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
265 Cîrstea, Ilie, 62, 75 Cliveti, Gheorghe, 53 Cobenzl (Cobenzel), Philipp, 96, 175, 177, 178, 222, 287, 297, 391, 416 Coburg, prinț, 276 Codrescu, Ianachi, 122 Condillac, Etienne Bonnot de, 27, 30 Condorcet, Marie Jean Antoine de Caritat, 30 Constantin, pitar, 70 Constantinescu, Ioana, 9 Corfus, Ilie, 257 Cornel, Th., 10 Costea, Erast, 94 Costin, Nicolae, 215 Curcic, N. M. J., 24 Cuza, Ioan, 69 D D'Alembert, Jean le Rond, 27, 30 Dabija, Eustratie, voievod, 21 Dans, Ferdinand, 243, 287
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
casa copilăriei poetului. Așadar, la 12 mai 1841, prin decret domnesc, purtând iscălitura lui Mihail Gr. Sturza, i s-a dat dumisale slugerului Gheorghe Eminovici rangul de căminar 1. Având în vedere că succesiunea rangurilor, în ordine crescândă, era: sătrar, pitar, sluger, clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic, sărdar, pahanic, căminar, comis, ban, spătar, agă, postelnic, hatman, vornic, vistier, logofăt, se poate trage concluzia că Eminovici a obținut boieria contra cost, întrucât a sărit peste alte șase ranguri pe care ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dăruită de acesta schitului, avea câmp mai mult [...]. Câștigul ce trebuia să-l plătească Gh. Eminovici pentru partea din Ipotești a schitului Gorovei era de 2.200 lei pe an13; Al treilea stăpânitor al ultimei pătrimi din această moșie era pitarul Nicolae Albotă, părintele și epitropul răposatei clironomilor Zmarandei Romanesei 14. Individualizate după cum am arătat, aceste părți din Ipotești au avut, în genere, o evoluție funciară separată. Cele două pătrimi din Ipotești ale Eufrosinei Petrino fuseseră vândute, în vara anului 1847
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Moritz (grafiată adesea în acte Maurice), cu dobânda de 10% pe an, iar pentru a asigura creditul, aceasta a ipotecat partea sa de Ipotești 32. Precizăm că e vorba de pătrimea din Ipotești care fusese stăpânită de răzeșii reprezentați de pitarul Nicolae Albotă. Dintre aceștia, au ajuns să stăpânească această parte numai Agripina, născută Albotă, soția lui Iorgu Mavrodin și Elena, născută Arapu, soția lui Vasile Petrovici. Aceasta din urmă cumpărase și părțile celorlalți succesori: Constantin Arapu, Pavel Cazacliu, Ecaterina Agioglu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu toate atenansele 35. Pentru cercetători, lucrurile s-au complicat din ce în ce mai mult, pentru că la 26 mai 1873 Eliza Moritz a cumpărat și porțiunea din Ipotești-Albotă, care aparținea Agripinei Iorgu Mavrodin și pe care o primise ca zestre de la tatăl său, pitarul Nicolae Albotă. Această parte avea o suprafață de 36 de fălci și s-a vândut cu prețul de 720 de galbeni, având drept clauză în actul de vânzare-cumpărare diferența de plată în plus ori în minus, în cazul că la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ale Congregației Surorile Maicii Domnului, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Sc. primară de fete "Sf. Iosif", din strada Berthelot Nr. 56, a Arhiepiscopiei Rom. Cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Sc. primară de fete Sf. Maria, din strada Pitar Moși Nr. 13, a Arhiepiscopiei Rom. Cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Sc. primară de fete "Sf. Anton", din strada Pitar Moș Nr. 7, a Arhiepiscopiei Rom. Cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Sc. primară de fete "Choisy
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
a Arhiepiscopiei Rom. Cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Sc. primară de fete Sf. Maria, din strada Pitar Moși Nr. 13, a Arhiepiscopiei Rom. Cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Sc. primară de fete "Sf. Anton", din strada Pitar Moș Nr. 7, a Arhiepiscopiei Rom. Cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Sc. primară de fete "Choisy Mangaru", din calea Moșilor Nr. 132, a Institutului Mangaru, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Gr. de copii "Maternă", din strada Vergului
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
Liceul de fete "Moteanu", din calea Victoriei Nr. 176, al Institutului Moteanu, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Liceul de fete "Negoescu" din str. Berthelot Nr. 20, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Liceul de fete Sf. Maria, din str. Pitar Moș, Nr. 11-13, a Arhiepiscopiei Rom. Cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Liceul de fete Sf. Iosif, din str. General Berthelot Nr. 56, al Episcopiei Rom. Cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Liceul de băieți "Sf. Andrei, din
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
Fundației elvețiene "Pro Helvetia", cu sediul principal în Elveția, CH 8024 ZSrich, Hirschengraben 22. ... (2) Fundația elvețiană "Pro Helvetia" va funcționa în România printr-o filiala denumită Fundația culturală "Pro Helvetia" - Antenă București, care va avea sediul în București, str. Pitar Moș nr. 12, ap. 1, sectorul 1. ... Articolul 2 În România filiala Fundației elvețiene "Pro Helvetia" își va desfășura activitatea în domeniul promovării valorilor culturale, pe baza statutului propriu, după recunoașterea ei prin hotărâre judecătorească, în conformitate cu legislația română. Articolul 3
HOTĂRÂRE nr. 617 din 29 iulie 1999 privind aprobarea prealabilă, în vederea funcţionarii pe teritoriul României, a Fundaţiei elvetiene "Pro Helvetia". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124970_a_126299]
-
a declamației. După ce am arătat scopul ațintător al aceștii școale și învățăturile ce se vor urma într-însa, acum se face cunoscut că cursul acestor învățături se vor începe de la 15 ale aceștia ian [ua]r: deocamdată în casele d. pitarului Dincă Boerescul în dosul Sft. Sava și peste drum de D. Cîmpineanul. Cîți din tineri vor dori a urma cursurile arătate se vor îndrepta la redactoriul gazetei, unde vor găsi pe Eliad totdauna pînă la 12, și se vor înscrie
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Șos. Kiseleff nr. 25, parter, ap. 1, sectorul 1 - B-dul Primăverii nr. 32, et. 1, ap. 3 și garaj, sectorul 1 - Str. Moliere nr. 3-5, anexe, sectorul 1 - Str. Andrei Muresanu nr. 29, et. 1, ap. 2, sectorul 1 - Str. Pitar Moș nr. 29, et. 1, ap. 25, sectorul 1 - Str. Arh. Ion Mincu nr. 29 bis, et. 2, ap. 3, sectorul 1 - Str. Pictor Barbu Iscovescu nr. 7, et. 2, ap. 2 și garaj, sectorul 1 - Str. Av. Mircea Zorileanu
HOTĂRÎRE Nr. 39 din 30 ianuarie 1996 privind reglementarea situa��iei juridice a unor imobile trecute nelegal în administrarea Consiliului Local al Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114246_a_115575]
-
ap. 27, județul Cluj. 423. Gubesch Eleonora, născută la 20 februarie 1948 în localitatea Potlogi, județul Dâmbovița, România, fiica lui Ionescu Ștefan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 50733 Koln, Turmstr. 15, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Pitar Moș nr. 19, sectorul 1. 424. Kapeller Monica Florina, născută la 2 aprilie 1962 în București, România, fiica lui Iosif Gheorghe și Lucretia, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Allerheiligengasse 1/33, cu ultimul domiciliu din România, București, Bd Păcii
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
chineze provin din timpuri anterioare lui Abraham și îl prezintă pe Dumnezeu ca o ființă divină, atotputernică, atotștiutoare și omniprezentă. Înainte de Homer, în Vede, cel invizibil și nenumit era lumina și cerul, dar Dyaus nu însemna albastru ci altceva Dyaus Pitar era Zeus Pater la greci, Ju Piter în latină, deci Tatăl Ceresc. Isus, ale cărui învățături sunt exact ale primei religii numită de noi Tradiția, începe rugăciunea Sa prin cuvintele: Tatăl nostru care ești în Ceruri... Departe de noi ideea că
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
meu. 453 GHEORGHIU, Ionel 1 Universitatea din București 13 noiembrie 1972 Facultatea de limbi germanice Catedra de limba germană (Domnule Dimitriu), Vineri 17 noiembrie 1972, orele 12, va avea loc în sala N. Bălcescu de la Facultatea de limbi germanice (str. Pitar Moș 7 13, etaj II) comemorarea a 25 de ani de la moartea profesorului universitar Simion Mândrescu. Cu acest prilej vor lua cuvântul prof. dr. doc. Mihai Izbășescu, prof. dr. Virgil Tempeanu, prof. Maria Luiza Ungureanu, studentul Șahighian Alexandru. (Ionel Gheorghiu)593
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
îți verși frustrările, neîmplinirile și ranchiuna pe Țara în care te-ai născut. Bine se zice că țiganul, ajuns împărat, omoară mai întâi pe mă-sa și pe tat-su. Și când te gândești că era destinat unei profesiuni nobile : pitar, ca Vasile Porojan, prietenul de joacă a lui Vasile Alecsandri, să pună pe masa fiecăruia „pâinea noastră cea de toate zilele”. Suferind, ca mulți alții, sub văpaia unei propagande abile, un proces de mancurtizare, iată-l pe omul nostru jucând
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Germania, 81737 Munchen, Charles de Gaullestr. 9. 231. Duțu Raluca, născută la 15 iulie 1979 în București, România, fiica lui Constantin și Eleonora, cu domiciliul actual în Germania, 50733 Koln, Turmstr. 15, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Pitar Moș nr. 19, sectorul 1. 232. Szasz Ilona, născută la 28 aprilie 1961 în localitatea Ditrau, județul Harghita, România, fiica lui Bajko Imre și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 341 37 Ljungby, Agardsvagen 44, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 436 din 25 mai 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128580_a_129909]
-
sc. 1, ap. 26, sectorul 1. 123. Popa Raluca-Maria, născută la 14 decembrie 1975 în București, România, fiica lui Constantin-Toma și Lucia-Viorica, cu domiciliul actual în Germania, 80995 Munchen, Reinachstr. 44, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Hristache Pitarul nr. 12, sectorul 1. 124. Sasu Nicolae-Traian, născut la 9 august 1960 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Eugen și Paraschiva, cu domiciliul actual în Germania, 94469 Deggendorf, Walchstr. 92, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea
HOTĂRÂRE nr. 1.307 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131809_a_133138]
-
la intersecția căii ferate București-Constanța cu șoseaua Pipera. De la această intersecție limită urmează traseul pe șoseaua Pipera (exclusiv), calea Floreasca (inclusiv), strada Polona (inclusiv) pînă la piata Alexandru Sahia (exclusiv), strada Xenopol, strada Pictor Verona pînă la intersecția cu strada Pitar Moși, strada Pitar Moși pînă la stradă C.A. Rosetti, strada C.A. Rosetti pînă la bulevardul Nicolae Bălcescu, bulevardul Nicolae Bălcescu pînă la intersecția cu bulevardul Republicii (toate inclusiv). Sectorul 2 Situat în partea de nord-est a municipiului, cuprins
DECRET nr. 284 din 31 iulie 1979 privind stabilirea sectoarelor municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134262_a_135591]