169 matches
-
recenzie pe care dl Alexandru Ștefan, colaboratorul nostru, a consacrat-o românului Indian Summer de Nicholas Catanoy, scriitor de origine română, născut la Brașov, si stabilit în Canada, autor a peste douăzeci de cărți. Indian Summer a apărut în editură piteșteana Paralelă 45. Pînă aici, nimic neobișnuit: dl Schenk e în dezacord cu dl Alexandru Ștefan. Dacă era doar atît, i-am fi publicat, poate, replică, în virtutea dreptului binecunoscut, deși, în general, nu dăm curs acestor comentarii la comentarii. Ele nu
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
o anume categorie. Nu-i vorbă, autorii - Cristian Meleșteu și Constanța Roșoiu - sunt talentați. Doar că producțiile lor suferă de precaritate și insuficiență. În cele ce urmează mă voi opri la cartea lui Cristian Meleșteu. La 35 de ani, autorul piteștean are destulă experiență publicistică; scrie și poezie, cu egală dexteritate. Radiografia unei zile de mai este un volum ce derutează. Mai întâi structura: un microroman ce dă și titlul volumului, împărțit în capitole cu denumiri simbolice; urmat de două nuvele
Debuturi și radiografii la minut by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3964_a_5289]
-
și, astfel, procurorii anticorupție din Pitești au dispus trimiterea în judecată a avocatului Aurică Cocaină și a complicelui acestuia, Constatin Popescu, sub acuzația de trafic de influență, informează evz.ro. În 2010, avocatul a cerut 50.000 de euro de la piteșteanul Costel Vlad, reținut preventiv pentru furt calificat, pentru a interveni la judecătorii pentru a fi eliberat. Anchetatorii au mai precizat că: „Cu această ocazie, martorul Vlad Doru i-a remis suma de 50.000 euro inculpatului Popescu Constantin și, totodată
Nuțu Cămătaru dat pe brazdă: ”Sifon” pentru DNA by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/43028_a_44353]
-
nu mai avem loc de atâta derâdere câtă se deșiră de la unii la alții, de la o minte la alta, sălbăticindu-ne foarte în fugărirea sufletului, considerat singurul vinovat de relele din lume, cele de când lumea. Este vorba de Alexandru Gheție, piteștean de loc, abia la anul făcând 30 de ani. în prezent profesor de română la Școala cu clasele I-VIII din Bădiceni, Argeș. îl rog să-mi trimită o fotografie și date biobibliografice aduse la zi, și încă niște poeme
Post Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7745_a_9070]
-
că e puțin cam târziu, sau puținel cam puțin pentru acest uriaș, talentat Ceahlău al muzicii lăutărești? Ce e așa de măreț faptul că undeva, pe bulevardul Elisabeta, pe la Cireșica, există stația sub denumirea de Zavaidoc? (Pe timpul când cântă năbădăiosul piteștean în cârciuma la „BERBECU” - prin fața căreia trecea tramvaiul 12 spre Gară de Nord, toți oamenii de atunci nu mai spuneau „Coborâm la Cișmigiu”, ci „Te dai jos la Zavaidoc?”, „Coborî la Zavaidoc?”, „Hai nenicule, fă-mi loc!... eu cobor la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Domnului!... cred că ne-am săturat de frumoasele magistrale (Macaralei, Belciugului, Șurubului, Plugului, Piuliței) care au rămas că emblemă a unei ere victorioase a clasei muncitoare, muritoare de foame). Cred că s-ar putea cinsti cu totul altfel acest român, piteștean, care a adunat în jurul său elită, spumă Bucureștiului și nu numai, și i-a făcut să asculte vocea să unică în intonație, stil și originalitate, acest minunat artist care, alături de Barbu Lăutaru, Grigoraș Dinicu, Fănică Luca, Fărâmița Lambru, Ionel Budișteanu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
că e puțin cam târziu, sau puținel cam puțin pentru acest uriaș, talentat Ceahlău al muzicii lăutărești? Ce e așa de măreț faptul că undeva, pe bulevardul Elisabeta, pe la Cireșica, există stația sub denumirea de Zavaidoc? (Pe timpul când cântă năbădăiosul piteștean în cârciuma la „BERBECU” - prin fața căreia trecea tramvaiul 12 spre Gară de Nord, toți oamenii de atunci nu mai spuneau „Coborâm la Cișmigiu”, ci „Te dai jos la Zavaidoc?”, „Coborî la Zavaidoc?”, „Hai nenicule, fă-mi loc!... eu cobor la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Domnului!... cred că ne-am săturat de frumoasele magistrale (Macaralei, Belciugului, Șurubului, Plugului, Piuliței) care au rămas că emblemă a unei ere victorioase a clasei muncitoare, muritoare de foame). Cred că s-ar putea cinsti cu totul altfel acest român, piteștean, care a adunat în jurul său elită, spumă Bucureștiului și nu numai, și i-a făcut să asculte vocea să unică în intonație, stil și originalitate, acest minunat artist care, alături de Barbu Lăutaru, Grigoraș Dinicu, Fănică Luca, Fărâmița Lambru, Ionel Budișteanu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
că e puțin cam târziu, sau puținel cam puțin pentru acest uriaș, talentat Ceahlău al muzicii lăutărești? Ce e așa de măreț faptul că undeva, pe bulevardul Elisabeta, pe la Cireșica, există stația sub denumirea de Zavaidoc? (Pe timpul când cântă năbădăiosul piteștean în cârciuma la „BERBECU” - prin fața căreia trecea tramvaiul 12 spre Gară de Nord, toți oamenii de atunci nu mai spuneau „Coborâm la Cișmigiu”, ci „Te dai jos la Zavaidoc?”, „Coborî la Zavaidoc?”, „Hai nenicule, fă-mi loc!... eu cobor la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Domnului!... cred că ne-am săturat de frumoasele magistrale (Macaralei, Belciugului, Șurubului, Plugului, Piuliței) care au rămas că emblemă a unei ere victorioase a clasei muncitoare, muritoare de foame). Cred că s-ar putea cinsti cu totul altfel acest român, piteștean, care a adunat în jurul său elită, spumă Bucureștiului și nu numai, și i-a făcut să asculte vocea să unică în intonație, stil și originalitate, acest minunat artist care, alături de Barbu Lăutaru, Grigoraș Dinicu, Fănică Luca, Fărâmița Lambru, Ionel Budișteanu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
monștri sacri, a jucat alături de ei, s-a bucurat de prețuirea unor celebri actori, dramaturgi, regizori, directori de teatre. A slujit cu de votament și inspirație scenele patriei, Începînd cu cele ale Capitalei, continuînd cu Galați și sfîrșind pe cea piteșteană. A știut să se infiltreze În companii ilustre, să audă și să memoreze ; a avut de la cine fura meserie și a transmis, mai departe, tinerilor, secretele actoriei. L-au prețuit - și volumul transcrie rîndurile iluștrilor creatori - Ion Manolescu, George Vraca
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
aur al acestui străvechi monument istoric și de artă cu mult sârg, pricepere și dragoste de Dumnezeu și țară. Dumnezeu să binecuvinteze pe toți părinții monahi care țin flacăra aprinsă a înaintașilor călugări și ierarhi cărturari, care aici odihnesc. Gherasim Piteșteanul * 4 martie 1987 Bucuratu-s-a sufletul nostru întru Domnul că am putut poposi și la această Sfântă Mănăstire prețuind strădania obștii în frunte cu Părintele Stareț Macarie Ciolan, împlinind unele cerințe gospodărești cu gust estetic și trăinicie. Dumnezeu să
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
găsi pe coridor, la ușa tribunei, pe Titu. Trebuind să aștepte câteva minute, Gogu Ionescu profită să spuie tânărului Herdelea, într-ascuns de Eugenia, pe care nu mai voia s-o amărască, fiind și așa destul de îngrozită, că un deputat piteștean i-a comunicat adineaori lucruri foarte grave despre caracterul ce I-au luat tulburările în sudul Argeșului. Nu se știe încă nimic precis, căci legături directe nu mai sunt de vreo două zile între Pitești și părțile de jos ale
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de la jurați, când era silit să combată pe vreun apărător mai pretențios. Firește, atunci se pregătea. Întrebarea prefectului îl zăpăci. El n-a avut răgazul să mediteze asupra cauzelor răscoalei actuale. În timpul liber se distra și dânsul, ca toată lumea bună piteșteană, la vreo partidă de pocher. Răspunse tatonînd: ― A fost o relaxare generală a spiritului de ordine și de autoritate, domnule prefect. Nu știu cum și de ce, fiindcă nu intră în atribuțiile mele asemenea cercetări, dar parcă în ultimul timp a slăbit disciplina
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cunoscut monștri sacri, a jucat alături de ei, s-a bucurat de prețuirea unor celebri actori, dramaturgi, regizori, directori de teatre. A slujit cu devotament și inspirație scenele patriei, începînd cu cele ale Capitalei, continuînd cu Galați și sfîrșind pe cea piteșteană. A știut să se infiltreze în companii ilustre, să audă și să memoreze; a avut de la cine fura meserie și a transmis, mai departe, tinerilor, secretele actoriei. L-au prețuit și volumul transcrie rîndurile iluștrilor creatori Ion Manolescu, George Vraca
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
bietul doctor Tomescu, pe un diagnostic al căruia, presupus, se baza doctorul Vineș și care era mort din 1911, devine „vestitul clinician prof. dr. Thomescu”, care a diagnosticat „precis”, etc., etc. (numele său adevărat: T(h)omescu, N. C., 1859-1911, piteștean după naștere, a fost și senator conservator de Ilfov în anul l911, este autor de cărți de specialitate medicală dar nu de cardiologie). E absurd să insistăm. Reținem constarea generală: „o legendă... se menține și astăzi”. Din 1893, de când s-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care destinul unora era marcat de regulile și exigențele comunității politice ori sociale, ale statului sau ale anumitor componente ale acestuia. Între cei pe care am ales să-i prezentăm sunt personaje puțin cunoscute precum boemul, dar și nefericitul poet piteștean Florian Becescu, sau Victor Eminescu, nepotul marelui Eminescu, ce devenea în anii interbelici un obișnuit al teraselor bucureștene unde se reuneau scriitorii. Sunt și oameni despre care istoria nu a reținut nimic, fostul locotenent Vasile Butză, ce a încercat mai
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
manipulatoare în celelalte cazuri). Este o eră a degenerescenței universale. În ipostaza ei comunistă, aceasta înseamnă suprimarea libertăților, accesul la putere al unor ființe patibulare, delațiune și teroare (nu întâmplător într-un roman e resuscitată figura torționarului Țurcanu, din închisoarea piteșteană de „reeducare” care acum acționează în libertate, iar în altul se evocă și masacrul din Piața Tien An Men). În ipostaza postdecembristă și în cea occidentală, ea înseamnă dispariție a simțului axiologic și răsturnare diabolică a valorilor, dezeroizare și desacralizare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
Gras românesc 1037 1999 IX/3 Ialomița 1037 1982 1998 VII/2 Iulia 1040 2002 VIII/1-2 Ivan 1040 2003 VIII/1-2 Jubileu 50 1040 2003 VIII/2-3 Minerva 1037 1984 2000 VII/2-3 Pescăruș 1037 1979 2000 VIII/2-3 Piteștean 1037 1982 1998 VII/3 Record 1053 1983 1999 IX/2-3 Renclod Althan 1037 1999 VII/ 3-VIII/1 Renclod de Caransebeș 1041 1991 VII/2 Rivers timpuriu 1037 1999 VII/1-2 Sarmatic 1037 1989 VIII/1-2 Silvia 1037 1978 1999
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]