229 matches
-
existențială a acestor expresii mă cufundă într-o stare de revoltă și mai ales de rușine, căci mi-e rușine să recunosc că numai naivitatea mea putea să creadă că, în spatele sonorității de orgă a unor asemenea bazaconii conceptuale, stă pitit spectrul vreunui adevăr. Promisiunea incantatorie a acestor expresii emfatice mi-a mîncat ani de răbdare și de strădanie masochistă, întregul meu chin fiind pus în slujba unei cauze dinainte pierdute: gîndirea abstractă. Al treilea simptom este strîns legat de cel
Sindromul gîndirii abstracte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11099_a_12424]
-
spectrală și halucinogenă, simptomul clar al unui pericol iminent, pentru că numai în pragul unor mari catastrofe feminitatea creează exemplare irezistibile, a căror forță de seducție să contrabalanseze, măcar în principiu, riscul extincției, așadar, dincolo de această paradă a anatomiilor mediatice, stă pitită femeia cotidiană. Ea este discretă pînă aproape de invizibilitate, are cearcăne ușoare din pricina ochilor pironiți în monitor, are pielea fină și palidă, este mult mai puternică decît dă de înțeles trupul ei firav, aleargă la întîlniri, scrie, compune, cîntă, exersează, manipulează
Cu Pavel Șușară despre femei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7025_a_8350]
-
oraș și s-a dat bolnav printre birjarii tătari, să se afle de ce nu mai ieșea cu trăsura la gară. Îi aude Grigori din casă pe ruși cu cîntecele lor soldățești cu care defilau pe strada principală și în loc să stea pitit acasă se duce să-i vadă și să-i audă mai bine, mujici de-ai lui, dar cu o mîndrie pe care el n-ar fi putut s-o aibă nici dacă ar fi avut zece trăsuri cu cai de
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
ce ecou are fiecare cuvânt al lui. Cartea și interviul nu sunt însă deloc conformiste. Brook e ironic și malițios. De pildă, când înșiră cele „șaizeci de școli care își apără cu ferocitate candidatul propriu (la paternitatea operei - nota mea) pitit în spatele lui Shakespeare”. E vorba de o modă care datează nu de azi, de ieri. La sfârșitul secolului XIX, Delia Bacon, o doamnă din Boston, era convinsă că strămoșul ei, filosoful Francis Bacon, este cel care a scris piesele lui
„Guvernanți, citiți-l pe Shakespeare!“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2552_a_3877]
-
și colecții de simboluri obscure. Poemul despre moară, de exemplu, asurzitor-imnic, rămâne și ininteligibil: Mișcarea roade întârjit și tace./ Împinge ne-ntrerupt, ca pe vâltoare,/ Destinul lumii însetat de soare,/ În mările absentelor soroace.// Tu, moara mea, i te-ai sustras pitită,/ După roșața sfiiciunii tale,/ Stropită de comorile astrale,/ Pe chipul strâmb, pe chica-ncărunțită." Reluăm, siderați. Moara are o roșață a sfiiciunii stropită de comorile astrale! Cu alte cuvinte, ea nu este de vânt sau de apă și nu este
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6660_a_7985]
-
înălțată statuia lui Stalin. În primele zile, ajungînd în vila aia de ștab, Dej, moldovean de fel, obișnuit să aibă porc, să taie porcu', ceruse să i se cumpere un porc și băgase porcul într-o cușcă special confecționată și pitită undeva în curtea somptuoasei vile. Depun mărturie că Dej avea atunci porc. Și că Belu îmi spusese că, văzînd, în urma unei vizite, că acesta avea, ca șef, porc, i-ar fi zis noului stăpîn al țării că nu era frumos
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
vocea domnului ministru Nicolaescu. Până și vânjoasa soacră a lui Haralampy, cu toți strămoșii ei hălăduind spre ea de prin crengile genealogice ale viteazului Luca Arbore, s-a băgat sub masa din bucătărie. Îngrozitoare situație! În orice caz, am stat pitiți până când Haralampy, ca psiholog având un caracter de fier și alte metale - cum s-a lăudat în timpul unei emisiuni ,Iartă-mă" de pe TVR1, unde toată lumea dăduse într-un plâns sfâșietor - a redeschis MegaVijănul... Și bine a făcut, fiindcă un tip
Blide sparte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11197_a_12522]
-
românul nu este edil, nu are simț arhitectonic, G. Călinescu revine la polul opus, și nu e de mirare pentru labilitatea opiniilor sale, zicând acum că el e constructor. Numai din cauze istorice a devenit prudent: "construiește minuscul, solid și pitit în munte". "Îi e frică să atragă atenția aruncând clopotnița spre cer." Să repetăm, criticul nu e un doctrinar, așterne de obicei pe hârtie simple impresii și nu totdeauna în modul cel mai consecvent. Cu foarte puține excepții, articolele ( nu
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
realitatea bine organizată. Ei, monștrii fictivi pot fi mai păgubitori decât cei reali, pe care, fizic, îl poți doborî eventual, - cuvântul-mamut, mamutul verbal rezistând cu o putere de disimulare mai greu de învins, - vânăt are dificilă ca râsul lui Proteu pitit până ce derutează și ecoul... Primind riscul acestei lupte, inteligența umană știe totuși să o prevină, să demaște prefăcătoria, ea cunoscând exact momentul: între două costumații, în fracțiunea de secundă când Proteu este gol și nu mai e ce a fost
Intellego – înțelegere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6867_a_8192]
-
vreau s-o bag în măsa pentru cum l-a crescut. Comana - Note pe genunchi - Satul urcă încet muchea dealului, din mlaca Sarului până-n crucea clopotniței, printre buchetele uriașe ale vișinilor și cireșilor înfloriți și, printre pâlpâirile luminii pe acoperișurile pitite. Povârnișuri molcome și cascade de flori galbene, păpădii - "Pășunea mea tu să fii, cu păpădii..." - Bună-dimineața, spun vesele glasurile copiilor în drum spre școala greoaie, pătrată, butucănoasă, proptită cu contraforturile-i de cetățuie în mijlocul unui ocol de bătătură. Miroase a
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
înconjurînd de trei ori/ cu degetele verdele sepalelor de drețe vei visa că ești/ cuprinsă de brațele ursoaicei care și-a uitat durerea în lemnul/ portocaliu al bradului tînăr/ pisica albă își va lipi urechea de vocea lui Marcel Iureș pitită ca o bombă în cutia radioului,/ vei ști că așa începe poemul perfectei claustrofobii/ cînd madona florală strivește cu tălpile goale florile din covor" (Poemul perfectei claustrofobii). Prin urmare existențialul se relevă ca o permanentă obsesie. Propunîndu-și a-l reduce
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
șocant: "opinia despre propria identitate sexuală le este accelerată centripet/ pe măsură ce ei urcă spre balcoane tatonîndu-și cu degetul/ marmura din miezul dezvelit al buzelor răsfrînte" (Homo-erotic art). Ori: "pisica albă își va lipi urechea de vocea lui Ovidiu Iuliu Moldovan pitită/ ca o bombă în cutia radioului și vei ști că așa începe poemul/ despre fragilul miez al neștiutului atunci cînd o femeie/ spintecă țeasta asfaltului cu sunetul ascuțit al tocurilor înalte" (poemul perfectei claustrofobii). Ori: "amîndoi am zărit fibrele de
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
patru ani este o năzdravana hiperinteligentă, hipersensibila, și ea ședea ascunsă într-un colț al încăperii largi și ea, cu geamuri înalte, ca încăperea unei case de orășeni; iar în tevatură iscata de naștere, nimeni n-o observase cum ședea pitita după un scaun peste care atîrnă o rochie... Cînd dăduseră de ea, în timp ce femeia urlă în chinurile facerii și voiseră s-o alunge... O fetiță de 4 ani să nu vaza o asemenea oroare. Nu izbutiseră. Încăpăținata, fetița refuză să
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
ultima, recunoaște, o mare prostie, și pierdere de timp pe deasupra, i se pare. — Nu e cinstit, dom’ Roja, intervine nemulțumit Tîrnăcop, ca pe noi să nu ne puneți la socoteală, așa faceți de fiecare dată. Din locul în care stă pitit, Roja simte că a făcut bine părăsind Baricada, pentru că oamenii lui nu fac altceva decît să ajungă de rîsul celorlalți luptîndu-se cu morile de vînt. Citiți cu voce tare, dom’ Petrică, ca să audă toată lumea de unde vine șobolanul ăsta, nu se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
fie cât de încurcate, ce le-ar mai fi descurcat el!... Dar, dacă era să judece cumpănit și la rece, toate firele pornite din cabinetele ministeriale nu puteau duce decât în ograda unor SRL-uri, firme căpușă, holdinguri, companii, societăți pitite numite anonime (vorba unui poet!). Politicul dâmbovițean postceaușist era legat aproape ombilical de interese mari, nemăsurat de mari de ordin economic. Așa și cu turcalețul ăsta simpatic ca un crevete, care-și luase tălpășița din țară, tocmai când gluma se
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
trebuie acest ton? Orice femeie are ceva matern față de bărbatul pentru care are afecțiune când el suferă, chiar și fata mică pentru un om în vârstă, și o țărancă pentru Napoleon I Bonaparte. Cuvântul Adelei a mângâiat pe omul normal, pitit undeva în fundul ființei mele, dar celălalt ar fi preferat altceva, fie și punctul de-a dreptul ironic, care îi diabolizează uneori atât de sfâșietor zâmbetul și creează oricum un fluid subtil între mine și ea. Dar Adela, care nu poate
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
fum spre înalturi. Se cutremura pământul sub noi ca un câine uriaș care se scutură după ce a ieșit ud de apă și nămol dintro mlaștină. Câte o schijă rătăcită zbura pe deasupra capetelor noastre. Intrase frica în noi, dar stam așa pitiți, până ce a trecut prăpădul. Când avioanele care bombardau au plecat și s-a făcut liniște, am plecat acasă, la „buna”. Nea ospătat, era aproape ziuă, apoi ne-am culcat. Eram extenuați de frică și de nesomn. Cred că trecuse aproape
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de vreun picior sau o mână. Parcă-l aud și acum pe tata bombănind: - Camfura mă-ti de copchil, las' că te prind eu, și-ți dau eu bombe și grenade. Eu mă furișam în stejarul meu secular și stăteam pitit acolo până-i trecea mânia. Unii or spune: „Ce tot îndrugă ăsta despre ce a fost atunci, parcă noi nu știm!?” Ăți fi știut unii, cei de seama mea, care mai trăiesc, dar nu știu cei mai tineri, care cred
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
făcea harachiri doi tipi înțoliți la șpiț, în gri. Am sărit un gard de beton armat, de 3 m, cu adâncituri pe undeva. Țin minte și azi acele adâncituri, căci mi-au zdrelit mâinile zdravăn. I-am așteptat dincolo de zid, pitit, și i-am achitat cu cuțitul, scurt, pe rând. Nu meritau viața, eu nu am făcut decât să scurtez sentința lor la moarte. Curat nu e nimeni. Fiecare, cred eu, are pe suflet una sau mai multe crime posibile sau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
otrepelor de seama mea. E noapte și e închis. Sparg un geam, mă strecor și intru în bar. Instrumentele stau căzute într-o așteptare mută și oarbă, pentru o altă sarabandă. Nu mă delectez cu 47 dublu. Aștept. Și nu pitit, ci calm, extins! Și vine și ea, îmbrăcată într-un văl de ceva care mă face s-o acostez: - Darling, șezi tot blând și ciripește ce mai ai! Urgent! - 38, numărul cămășii tale. - Fă-mi potirul, piano, cu calibrul știut
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
făcut nod), pentru ca, exact în momentul în care scriu, să se fi proțăpit din nou zdravăn și ca lumea (de data asta fumegând) fix în coșul pieptului. Trebuie să mă înțelegeți că, oricât aș vrea ca unele lucruri să stea pitite măcar până la Judecata de Apoi dacă nu pentru totdeauna, oricât mi-aș dori (și mi-am dorit ca un bezmetic) ca ele să rămână departe de ochii culpabilizatori ai mamei și ai lui Filip, oricât aș încerca să mă fofilez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
nimic despre ea, cred că vă puteți închipui singuri), cu un pat cât vaporul Titanic în care mă pierdeam în cel mai dulce răsfăț ce a existat vreodată, cu un șifonier uriaș plin de cearceafuri și pături sub care stătea pitită o bijuterie de săpun Fa pe care gustul cleios, infect, tot nu m-a dezvățat s-o mușc, cu un dulap în care se găsea marele Manitu, zeul indian, altfel o biată lumânare cu chip de om hâd, și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
a recunoscut o, mai cu șosele, mai cu momele, peste v-o câteva ceasuri, uite-așa, a adus-o. D-atunci sta Vulpea numa cu ochii pe mă-sa. Și ușa o ținea-ncuiată de două ori, și cheia o ținea pitită. Da pentru orice caz, tot îi pusese pe buzunar un bilet, uite-așa, o hârtie albă, prinsă c-un ac de siguranță : MĂ NUMESC SOFIA DENISA IOANIU ȘI LOCUIESC PE STRADA CUTARE, NUMĂRUL CUTARE, TELEFON... Parc-o văd pe madam
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de regi cuceritori, de cardinali, de latifundiari, de briganzi înnobilați, de producători de brânzeturi, vin și parfum. Și deodată, în timp ce trec printre coloanele din Place des Vosges, mi se face dor de Monica și Virgil, de casa lor de păpuși, pitită bine în labirintul unui arondisment marginal, și pe care, cu câteva săptămâni în urmă, o descrisesem, cu străduțele care duc spre ea dinspre Botzaris, pentru volumul Declarație de iubire care tocmai pleca la tipar. Era miezul nopții, m-am urcat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
colege Într-un unghi Închis și protector. Ce făcea acolo, ce gândea, numai el și Dumnezeu știau. La ore nu participă decât dacă era solicitat. Apoi se retrăgea În tăcere”. Am citit și am văzut În localizarea și prezentarea celui ,,pitit” de ,,vreo privire iscoditoare” fără a participa la ore ,,decât dacă era solicitat” pe Alexandru Tăcu - tatăl sărbătoritului postum la lansarea de carte. Așa l-am avut coleg de clasă pe distinsul Alexandru Tăcu, care, tot dintr-o bancă, dintr-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]