4,022 matches
-
pe câte unul care În loc să-l urmărească, stătea cu capul aplecat și citea ținând pe genunchi Doxurile sau romanele de 15 lei ce erau la modă pe atunci. Începând să Învârtească nuiaua Între degete se adresa vinovatului cu accentul lui pitoresc (Uite că nu știu din ce regiune era de vorbea buruienos și cu ticul “Mâ”. Țigan nu era, cred mai de grabă că era dinspre Dunăre) Mâ mârlane mâ! Ce desenai io pe tablă? Păiiiiii (Îi trebuia timp să se
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
Cavnic și la Canalul Morții. Posedă un vast univers al cunoașterii, elegantă în tratarea subiectelor alese și un magnetism personal aparte. Am avut prilejul să-l ascultăm, soția mea și cu mine, în câteva rânduri pe aleile umbroase ale acelei pitorești oaze de pace și liniște spirituală de la Câmpul Românesc de lângă Hamilton. Erau adevărate prelegeri ținute că într-un amfiteatru în fața a doi auditori care îl urmăreau cu evlavie, într-o lume ce părea desprinsa de realitate, departe de junglă primitivismului
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
fost cea petrecută la Vârșeț, „orașul tinereții ei”: a cântat în Corul Școlii Normale, dirijat de profesorul Coriolan Bugariu, a fost membră a S.C.A. „Petru Albu”, astăzi „Luceafărul”. A lucrat și în învățământ - la Școala Elementară din Stanišić, localitate pitorească de lângă Sombor. La Radio Novi Sad a venit în anul 1973. În același an a realizat primele imprimări sonore. A susținut concerte prin țară cu Orchestra de muzică populară a Postului de Radio Novi Sad. În anul 1977 a evoluat
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
băncile ticsite se mulțumeau cu prichiciul ferestrelor sau, la nevoie, cu vreun colț al estradei; pînă să ajungă în dreptul acesteia, profesorul era deci constrîns a ocoli numeroase obstacole. Cuibăriți în toate ungherele și în toate atitudinile, studenții ofereau sălii fizionomia pitorească a unui auditoriu din Renaștere. în acest cadru începea profesorul să-și desfășoare lecția, ca treptat o comuniune tot mai vie să se stabilească între el și ascultători. Magistrul nu rămânea străin de însuflețirea discipolilor. Erau momente cînd osmoza simpatiei
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
pe utopia care este, în fond, literatura. Cu atât mai puțin ar fi înțeles un astfel de personaj că există și o anume presiune, precum aceea a luminii, a talentului asupra destinului, care te obligă și la o "anormalitate socială", pitorească la o privire superficială dar, de cele mai multe ori, plină de înfrângeri și dezastre. Nu "timp" nu avea inginerul cu pricina, pe care poate că natura l-a înzestrat, realmente, cu înclinații artistice, ci frica de ratare i-a smuls condeiul
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
Ruxandra Cesereanu În anul 2003 au apărut trei cărți speciale și pitorești despre București, semnate de Ioana Pârvulescu, Dan C. Mihăilescu și Adrian Majuru. Capitala (despre care un actor francez, fan al culturii române, îmi spunea cu optimism și frenezie, acum un an - în ciuda scepticismului meu -, că prin 2010 va deveni centrul
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
capitală se pregătea cu frenezie să evadeze la munte sau la mare. La modă devenise Balcicul care căpătase notorietate și datorită reginei Maria, care își petrecea vacanțele în reședința ei estivală de acolo. Se ridicaseră pe malul așezării dobrogene clădiri pitorești și altele extravagante ca arhitectură, ca acea casă care reproducea forma unui vapor. În special artiști, pictori sau persoane care făceau parte din mondenitatea Capitalei ocupau însoritul țărm al Balcicului așezat sub straja promontoriului existent la o apreciabilă distanță de
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
la zi ale României literare. Scrieri mult prea diferite pentru a le putea găsi o notă comună, deși acesta nu ar fi un lucru tocmai imposibil. Am sesizat mai peste tot o nostalgie aproape iremediabilă după un oraș frumos și pitoresc, trăindu-și viața în ritm de normalitate, salvat astăzi numai în amintire și, oarecum la polul opus, un anume regret, adesea mascat, trecînd uneori în complex de inferioritate, față de un București care, la jumătatea distanței dintre Stambul și Paris, nu
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
cît de departe sînt, pe hartă, Sărățenii în care s-a născut Tia Șerbănescu de Țăndăreii lui Paul Georgescu, (Platonești, pentru cunoscători), dar e sigur că pe cei doi autori îi leagă aceeași cîmpie ialomițeană, aceeași vervă lingvistică și același pitoresc sudic. Cel care o influențează decisiv, la alt nivel, pe Tia Șerbănescu este însă teleormăneanul Marin Preda: "aventura conștiinței" o începe la 14 ani, citind Moromeții. Mai tîrziu, în București, prietenele ei Dana Dumitriu și Gabriela Adameșteanu, ambele impuse ca
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
unde se înălțase rugul lui Pompei. Ici fu răpusă frumoasa Ines, colo muri închis regele nebun. Dar pe cînd vastele peisagii ce sir Aubrey zugrăvea dintr-un cuvînt erau pustii de suflare omenească, în ale noului prieten se îmbulzea, în pitorești veșminte, o lume întreagă: șeici și pașale, emiri și hani, rajahi și mandarini, preoți și călugări..." (pp. 80-81). (Re)citind Remember în lumina retrospecțiilor naratorului Crailor..., care se declară a fi și autorul nuvelei - o povestire deci tot la persoana
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
vor sta lucrurile. Numai că, pentru prima dată de când am inceput sa bat munții cu rucsacul în spate, socoteală de-acasă nu s-a potrivit cu cea din grădina carpatica. Plecasem pe un traseu recomandat, cu lux de amănunte și detalii pitorești, de Criști Duminecioiu, un montaniard pasionat, pe care l-am cunoscut deghizat în fotograf la evenimentele mondene ale Bucureștiului. Aveam hartă, busola și tovarăși de nădjede. Nimic nu prevestea eșecul care avea să urmeze. Din păcate, lucrările tăietorilor de lemne
Cum mi-am petrecut ziua de naștere by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82437_a_83762]
-
comportamentul diverșilor indivizi. personal simt o plăcere vinovată de fiecare dată când sunt într-un loc aglomerat să descopăr și să cunosc cât mai multe tipuri de oameni.....și uneori mă amuză istorioarele auzite fără voia mea....acesta este farmecul pitoresc al sângelui latin... locuiesc de 4 ani în Cretă și tot nu m-am obișnuit cu felul lor de a fi; prima dată can l-am auzit pe soțul meu vbind cu un grec l-am intrebat f mirata de ce
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
repetiție, așa-zisa "Inchiziție" portugheză de care protagonistul trebuie să se ferească la tot pasul. La plecarea în călătorie eroul este căutat "pînă și în gaura curului" (sic) de Inchiziție; iar, la întoarcerea sa, în jur de 1520, găsește un pitoresc edict, citat integral, al aceleiași Inchiziții pe poarta "catedralei" din Belém, care, în paranteză fie spus, nu este catedrală, ci mînăstire. Portugalia nu avea însă "inchiziție", ea fiind introdusă abia în 1536, deci mult după timpul narațiunii. Dar, dacă "Spania
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
este rigidă, ci suplă și foarte inteligentă. Este o carte care nu venerează ori exaltă figura lui Ștefan cel Mare, ci o umanizează complice și tandru, dantelărind-o și oferind nuanțe speciale, care sintetizează mozaical figura voievodului. Este un pro domo pitoresc și deloc tendențios.
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
nu-și propun să epuizeze prezentarea unui univers epic atât de bogat și divers, ci, mai degrabă, se doresc o invitație la lectură a cărților distinsei scriitoare, care, într-un răstimp foarte scurt, îmbogățește literatura română cu pagini de un pitoresc aparte, pline de originalitate captivantă, în aproape 15 cărți. Forța personalității sale, libertatea în gândire și acțiune, crezurile sale intelectuale, morale, estetice, civice, acceptarea cu seninătate a destinului, independența față de împrejurări și evenimente exterioare, puterea de a acoperi cu iubire
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > POVESTEA CELOR 1000 DE VIEȚI.... ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului - Bunicule ce sunt acolo în zare? - Niște dealuri. - Și după dealuri? - Alte dealuri. - Și după
POVESTEA CELOR 1000 DE VIEŢI....ŞI-O NOUĂ VIAŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380721_a_382050]
-
scenei. Personalitate artistica plurivalentă, originală, colocvială, lăsa cuvintele să țâșnească din el cu voluptate, curgând ca un torent. In verva sa, a fost multă risipă de idei, de opinii și puncte de vedere. Ne-a încântat deosebita sa înclinație spre pitoresc și umor pe care le-a mânuit cu dezinvoltură. La o primă impresie, ai crede că vorbele lui sunt niște picanterii, îți pare că se joacă cu propria sa umbră, dar treptat observi că tot ce spune are substanță, are
ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380718_a_382047]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ȘOAPTELE LUMINII ~ TRANSCENDENȚĂ Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ateh (Selma) adoarme, un somn greu o cuprinse, gânduri, lumini, trăiri, vârtej de vise, întreabă al ei spirit, Ea, fiica Luminii
ŞOAPTELE LUMINII ~ TRANSCENDENŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380785_a_382114]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > VORBEȘTE-MI, TE ROG, DOAR VORBEȘTE-MI... Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Vorbește-mi, te rog, doar vorbește-mi... Poetul va vedea, astăzi și mâine, cu toți ochii, prin
VORBEŞTE-MI, TE ROG, DOAR VORBEŞTE-MI... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380787_a_382116]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ȘOAPTELE TIMPULUI, SUBTIL PARFUM DE IASOMIE ... Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Șoaptele timpului, subtil parfum de iasomie ...- Irina Lucia Mihalca Trăim în lumi paralele, presărate ici-colo cu oglinzi din
ŞOAPTELE TIMPULUI, SUBTIL PARFUM DE IASOMIE ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380783_a_382112]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > UNDEVA ÎN TIMP... Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Undeva în timp, în fața rondului intuit surâs parfumat, Prin vitraliul privirii licăriri de stea , ațipind pe banca amintirilor îți ascult sunetul
UNDEVA ÎN TIMP... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380788_a_382117]
-
piedici, care, de fiecare dată, pentru a fi înlăturate intervenea nașul cu câte o sticlă de țuică. După ce calea era liberă alaiul ajungea cu bine la locul unde era organizată masa și continua nunta. Avea loc „orația cu găina” așezată pitoresc pe o tavă, purtată de către socăciță.Pe la miezul nopții începe „jocul miresei” moment anunțat de către unul din cei doi reprezentanți ai mirilor (staroste). Primul intră în joc mirele, apoi nașii, părinții mirilor, rudele cele mai apropiate, apoi nuntașii" (p. 135
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
un circuit de vreo 20 de minute prin zonă, cu un vehicul electric. Înainte de intrarea în zonă, surpriză! De o parte și de alta a străzii de acces la „pădure”, neau întâmpinat sute de muzicanți și de dansatoare în costume pitorești de sărbătoare, băieții de o parte, fetele (vorba vine - erau și dansatoare trecute de prima tinerețe) de alta. Mai departe, pe o scenă mare, dansuri populare din zonă (unde trăiesc multe minorități) și voie bună. Nici urmă de„dans al
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
puțin a uneia dintre ele. Cea afurisită. Dacă posed dovada materială a momentului când am pus țigara în gură, nu mai știu când i-a succedat cea de a doua. Presupun că în timpul bombardamentelor americane din primăvara-vara anului 1944. în pitorescul sat din apropierea Bucureștilor în care ne refugiasem spre a nu complica sarcina fortărețelor zburătoare, undeva pe la margine exista o stație germană de ascultare. între servanții acesteia și localnici se stabiliseră relații de troc. Pentru cinci sticle de bere indigenă, nemții
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
distincția între 3 relații posibile între cele două curente: "coabitare, disimulare și contaminare" (pag. 291), exprimând sugestiv tipurile de atitudini. Cel mai interesant aspect este cel al contaminărilor reciproce: arhitectura modernistă preia elemente de decor ce îi conferă un aspect pitoresc, iar adepții stilului național tind spre o nouă estetică și o epurare conceptuală; principalele direcții ale căutărilor lor sunt: etnicul (Florea Stănculescu, Octav Doicescu), regionalismul (Duiliu Marcu, Paul Smărăndescu, Henriette Delavrancea-Gibory), spiritul clasic (Petre Antonescu și, din nou, Henriette Delavrancea-Gibory
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]