407 matches
-
și Vama sunt clasificate ca monumente istorice. Construcția achiziționată de Muzeul Satului Bucovinean datează din anul 1900 și ilustrează arhitectura specifică populației din zona de podiș a Bucovinei. Piua este o construcție monocelulară de mici dimensiuni pentru baterea sumanelor. Această piuă era în funcțiune înc în anul 1985. Piua de sumane din Satu Mare a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-m-B-05637. În perimetrul Muzeului Satului Bucovinean se află un și coșer
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
achiziționată de Muzeul Satului Bucovinean datează din anul 1900 și ilustrează arhitectura specifică populației din zona de podiș a Bucovinei. Piua este o construcție monocelulară de mici dimensiuni pentru baterea sumanelor. Această piuă era în funcțiune înc în anul 1985. Piua de sumane din Satu Mare a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-m-B-05637. În perimetrul Muzeului Satului Bucovinean se află un și coșer (întâlnit în alte regiuni ale României sub denumirile
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
167 de case. Comuna făcea pe atunci parte din plasa Sărata a județului Buzău, era formată din satele Bănceasca, Odaia Banului, Simileasca și Spătaru, având în total 1700 de locuitori. În comună funcționau 10 mori de apă pe Buzău, o piuă, două fabrici de rafinare a petrolului, 2 fabrici de postav și 3 de făină; comuna avea o biserică în Simileasca și o școală cu 41 de elevi (dintre care 9 fete). În 1925, comuna era inclusă în plasa Nișcov a
Simileasca, Buzău () [Corola-website/Science/324132_a_325461]
-
de 2572 de locuitori. În acel an, satul Mircea Vodă s-a separat și a format o comună de sine stătătoare. În comuna Cazaci funcționau două școli mixte (una la Nucet și una la Cazaci), trei mori de apă, o piuă, patru biserici întreținute de enoriași și mănăstirea Nucet, întreținută de stat. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Titu a aceluiași județ, cu satele Brăteștii de Jos, Brăteștii de Sus, Cazaci, Movila și Nucet, cu o populație de 3318
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
Coliva (în limba greacă Κόλλυβα, în limba sârbă кољиво, în limba bulgară коливо) este un aliment care se folosește pentru ritualuri religioase (se dă de pomană la parastase și înmormântări) și se pregătește din grâu dat la piuă sau din arpacaș (orz măcinat dur). Coliva este o ofrandă adusă de credincioși la biserică spre sfințire, în cinstea sfântului zilei, în ziua onomastică a cuiva sau pentru ușurarea sufletelor celor răposați, de păcate și scoaterea lor din osânda veșnică
Colivă () [Corola-website/Science/298710_a_300039]
-
2 m și 14 m. În ultimii ani multe izvoare au fost captate în bazine amenajate și apa se aduce prin conducte până la locuințe. În trecut, apa râului Olănești a fost folosită pentru a pune în mișcare pietrele morilor, a pivelor și fierăstraielor. Așezată în regiunea de dealuri și înconjurată de pădure, comuna Paușești-Măglași se încadrează în specificul climei temperat-continentale temperatura medie anuală fiind de +10 grade Celsius. Formele de relief și condițiile pedoclimatice existente pe teritoriul comunei au favorizat dezvoltarea
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
cetate militară (de supraveghere a Pasului Rucăr-Bran) și transformat în anul 1920, în castel (când era în proprietatea reginei Maria) Muzeul satului Bran care adăpostește importante valori ale arhitecturii tradiționale din Țara Bârsei (case țărănești ce includ anexe gospodărești, joagăr, piuă, dârste) și reflectă ocupațiile străvechi ale localnicilor (prelucrarea lemnului, cultura plantelor și creșterea animalelor) Parcul Natural Bucegi ce include mai multe rezervații naturale, dintre care: Abruptul prahovean Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
județul Prahova: Coteni, Mărunțiș, Valea Seman, Valea Urloiu, Valea Crângului, Valea Nucetului, Valea Bobului, Orzoaia, Jărcălăi, Valea Pietrei, Arioneștii Vechi, Arioneștii Noi, Valea Humei și Cherbea, având în total 4500 de locuitori, 9 biserici, o școală, două mori și o piuă. Se semnala, de asemenea, că târgul organiza săptămânal (în fiecare vineri) câte un târg (iarmaroc) și două bâlciuri anual. În perioada interbelică aici s-a aflat în continuare, reședința plășii Cricov, care avea în subordine 15 comune rurale; comuna Urlați
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
om, adică „om după chipul și asemănarea ta”? Cu alte cuvinte, credeți că ar fi așa de ușor să fii tu însuși Dumnezeu? După pragmatismul contemporan, problema ar fi la îndemâna oricui. „Ce mare scofală să pui materia primă într-o piuă” - ar sări ei - ,,să torni apă, să mesteci până ce se obține ceva vâscos, apoi fie, îl iei la modelat, fie îl pisezi până ce praful spune tot. și ca să scape de atâta frământat, singur ar lua chipul de om... Palavre de
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
intru în lecturile grele (grele pentru că erau obligatorii) și să înving ispita pe care o simțeam, citind unii autori, de a-i expedia. Îmi dădeam seama foarte clar, de pildă, că apologia lui Socrate, a lui Xenofon, bătea apa în piuă în comparație cu aceea a lui Platon. dar trebuia s-o recitesc totuși odată cu foarte mare atenție: și încă Xenofon era Xenofon, mare figură, general atenian care luptă contra alor săi fără să bea cucuta, avu timp să scrie despre Socrate, despre
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
teritoriul ei cât și în imediata apropiere. Inedite sunt instalațiile țărănești de apă, din care mai funcționează astăzi doar trei mori și câteva fierăstraie. În urmă cu cinci decenii, ele puteau fi numărate cu zecile: peste 20 de mori, numeroase pive pentru ulei, vâltori și fierăstraie (joagăre). Biserică "Nașterea Maicii Domnului" din Bistra este unul din cele cel mai mari lăcașuri de cult din Munții Apuseni. Edificiul a fost construit pe temeliile altei biserici, care s-a surpat. Până în anul 1948
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
guvernământ care-a existat odată și pe care conservatorii vor s-o reintroducă? Tăcere absolută din partea patrioților, semn că de când sânt nu s-au gândit măcar în treacăt la înțelesul acestei vorbe pe care o bat mereu ca apa-n piuă. Am dovedit din fir în păr că toate, dar toate reformele liberale, sânt introduse în țară de partidul conservator. Ni se răspunde c-am fost siliți la aceasta. De cine? De Europa. De opinia publică. De 1848. Într-adevăr, aceiași
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bunuri funciare numai 15 sunt sate, 12 sunt seliști (pe două dintre ele se vor face sate), 3 sunt locuri în pustie, apoi sunt gârle, mori (într-un caz este vorba de o jumătate de moară), o jumătate de pădure, pive de sumane, loc unde să își facă torcătorie de lână și două mânăstiri. La 15 aprilie 1463, Șteful Cernătescu cumpără satul Motișești, Seliștea lui Tatul și poiana de la Deocheați. În privilegiul, pe care îl dă Ștefan cel Mare la 15
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dăruia logofătului Mihul satul Vânători, “din satele noastre”, de pe Bistrița, lângă Piatra lui Crăciun. La 23 aprilie 1448, Petru voievod îi dăruia Mihului locul unde au fost morile domnești de la Baia ca să își întemeieze mori noi sau steze, dărste și pive. La 22 septembrie 1448, Mihul și frații săi Duma și Tador se pârăsc cu Stan Poiană pentru satul Temeșești, de la gura Studinețului. Câștig de cauză au avut fiii popii Iuga și domnul a pus zavescă 60 de ruble de argint
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
spre nenorocul lui. Asta ne arată că Mihul a avut bani și averea lui ar fi sporit și mai mult, având în vedere că a primit o vamă de trecere, locul morilor domnești din Baia, unde putea să își facă pive, dârste, etc. Din cele prezentate până aici, reiese limpede că, spre deosebire de domeniul feudal din apusul Europei, domeniul unui boier moldovean nu era unitar și nu se forma în jurul unei curți întărite, de unde putea sfida puterea domnului. În ceea ce privește soarta domeniului lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu domnul pentru satul Vicovul de Jos, pe care l-a dăruit Putnei, a mai fost întărită prisaca Balica, lângă Iași și niște vii la Hârlău. La sfârșitul secolului al XV-lea, Mitropolia Sucevei stăpânea opt sate cu mori și pive, două prisăci, vii în dealul Hârlăului și mai multe sălașe de țigani. În două documente de la Vasile Lupu este menționat un uric de la Ștefan cel Mare, care întărea Mitropoliei stăpânirea peste 100 de familii de greci, ce locuiau în două
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Statului a următoarelor bunuri aparținând evreilor, persoane fizice sau societăților evreești: a. - Pădurile împreună cu toate construcțiile, instalațiile, uneltele, liniile de căi ferate, mijloacele de transport aflate pe terenul acestor păduri; b. - Morile de orice fel și oriunde ar fi situate, pivele și teascurile țărănești de ulei și pivele țărănești de postav situate în comunele rurale și suburbane, împreună cu terenul din jurul lor, construcțiunile, uneltele, întregul lor inventar viu și mort și toate stocurile de produse și materii prime; c. - Fabricile agricole de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fizice sau societăților evreești: a. - Pădurile împreună cu toate construcțiile, instalațiile, uneltele, liniile de căi ferate, mijloacele de transport aflate pe terenul acestor păduri; b. - Morile de orice fel și oriunde ar fi situate, pivele și teascurile țărănești de ulei și pivele țărănești de postav situate în comunele rurale și suburbane, împreună cu terenul din jurul lor, construcțiunile, uneltele, întregul lor inventar viu și mort și toate stocurile de produse și materii prime; c. - Fabricile agricole de spirt, oriunde ar fi situate, împreună cu terenul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
până ce îl lovește damblaua. O parodie a instabilității firii femeiești, în căutarea unui străin ales și de neam, care se dovedește a fi în cele din urmă doar un biet cântăreț ce dă bir cu fugiții, dezvoltă Săptămâna Tudoriței. În Piua lui Istrate Nan, un sătean își mută utilajul când pe un mal, când pe celălalt al apei ce desparte Țara de Sus de cea de Jos, în funcție de birurile poruncite de urmașii voievodului, pierind de pedepse excesive, ca și păstorul din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
contribuiri libere, la noi au fost impuse poporului de căpățînele frizate la Paris. Poporul nostru din România are de susținut cu miile formele goale de cultură, în care nimica nu e real decât plata personalului însărcinat cu pisarea apei în piuă și, pe când în Transilvania irosirea de puteri e restrânsă la minimul contribuțiilor de bună voie, la noi urmarea acelei risipe este sărăcia și mortalitatea continuă a nefericitei rase, care e silită a purta în spate tot aparatul greoi și netrebnic
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
făcut-o? zice Evie, cu pușca și tot restul. Pas-pauză-pas. — Pur și simplu nu-ți ajunge să fii cea mai bună și cea mai frumoasă, zice Evie. Cei mai mulți oameni, dacă ar arăta așa bine ca tine, ar bate apa-n piuă tot restul vieții lor. Pas-pauză-pas. Dar nu, zice Evie. Uite că tu trebuie să-i distrugi pe toți ceilalți. Focul de la primul etaj avansează în jos pe tapetul din hol, și oaspeții de nuntă se îngrămădesc să-și ia înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
batistelor cusute de către fetele din sat la șezători, a sutelor de păpuși din cîrpăsimboluri ale anului care moare- create de elevi, a aparaturii țărănești, în special a celor de prelucrare a lânii, a obiectelor tradiționale din lemn, fier, lut -cofițe, piua, blide, fiare de călcat, a creațiilor originale ale elevilor din materiale naturale - strigoii de Sântandrei, păpușile din cîrpă și bostanii. Durata proiectului și locul desfășurării Programul educațional se va întinde pe 7 ani: noiembrie 2001- noiembrie 2007. Anual proiectul se
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
unei terapii materialiste de a crea o suveranitate inoxidabilă, chiar și cu prețul insolenței cinice. Astfel, în prezența lui Nicocreon din Salamina, un tiran din Cipru care amenință să-l pedepesească pentru șotiile sale punând să fie zdrobit într-o piuă, Anaxarh răspunde că satrapul poate să-l condamne la o asemenea pedeapsă, dar că nu-i va pedepsi decât trupul, materia filosofului, și nu pe el însuși, nici realitatea și nici adevărul lui. Când același îi caută pricină și amenință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Ruby știa că ultima lovitură fusese una tare adâncă. — Și doctorul ce zice? —Pă, l-am sunat azi dimineață. Zicea că nu mai vrea să Încercăm cu inseminarea artificială. Adică, Într-un fel, Craig și cu mine batem apa În piuă degeaba. Și totuși, ce știe el? Doctorii mereu greșesc chestii, nu? Sigur că da, spuse Ruby cu blândețe. Ai Încercat totuși să fii examinată de vreunul din specialiștii În fertilizare de la St. Luke? —Am Încercat. Dar toți au liste de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
o dovedesc foile de zestre, și în familiile acestora se folosesc piese de interior sau de costum comune cu cele din sate. De timpuriu au existat și instalații pentru realizarea materiilor textile. în anul 1631, de exemplu, este menționată o piuă de bătut sumane pe apa Similei, la Pătrașcani, actualmente localitatea Alexandru Vlahuță. Călătorii străini erau, și ei, impresionați de produsele locale, comentându-le favorabil, cu mici excepții, dar și acestea erau undeva laudative. Unul dintre oaspeții străini ai Moldovei pe la
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]