669 matches
-
aripă de cerHodină-ți oasele robite într-o viață,Căci ai zdrobit trupu-ți firav de fierCărând cu poala soarele din ceață.Ești ghem de om, micuță și plăpândăDar ai putere cât un car cu boi, Nu cere vieții tale-n plâns osândă... XVI. PATRIOȚI DIN FAȘĂ, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017. PATRIOȚI DIN FAȘĂ Învățați copiii să-și iubească țara Din licărul fraged ce se naște-n ei, Să iubească truda pentru grâne, vara
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
lațe stage, a crushing understanding A sense which only angels have: Those weeping eyes for uș were weeping Those dancing eyes for uș were dancing. OCHII CE PLÂNGEAU ÎNTR-UN TRAMVAI “Vremea curgea din norii negrii pe pavaj Că ochii plânși ce tocmai se suiseră-n tramvai Își amintea oare vremea, precum poate ochii, De vre-un iubit pierdut, de vre-un regret adînc, de vreo bucurie infinită? Uneori nici norii nu mai pot să-ndure Atâtea milioane de-apăsări. Simt
POEME BILINGVE (3) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_bilingual_po_daniel_ionita_1368701035.html [Corola-blog/BlogPost/370987_a_372316]
-
un sfârșit, M.Joseph îl ridică în brațe pe Leon. Adormise cu obrazul pe umărul lui. Tatăl îl strânse ușor și-l sărută pe tamplă. Pe hol dădu cu ochii de Alma și o măsură din cap până în picioare. Despletită, plânsă, cu picioarele goale. Se descălțase, ținea papucii în mână să nu facă zgomot. Reverența nu o ajuta prea mult. - Domnișoară arăți că o gipsy! Alma era mulțumită, că Leon era în brațele tatălui sau și doar asta conta: - Da, sire
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1472404559.html [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
noaptea pe drumuri și tu stai în casă liniștit? Tata tăcea, cu capul în jos, știindu-se vinovat. Ca să-l îmbuneze, a îngăimat: -Hai, Ioane, în casă! Bei un pahar de vin? Când am intrat în casă, am văzut fața plânsă a mamei. Îi spusese lui tata să plece după mine, iar el, disperat, nu știa unde să mă caute și a tot așteptat să vin acasă. Nea Ion s-a așezat pe pat și tata, turnând vin în pahare, l-
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1482509663.html [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
plânge!" În puls băteau și frica și curajul, zăvorul se zbătea în noi și-n ușă, cătușele rămas-au ca bandajul, pe-o rană vindecată din cenușă. Mi-aduc aminte de lanțuri, de bătăi, îmi ascundeam de voi și ochii plânși și corpul plin de atâtea vânătăi, din toate mi-ați lăsat doar pumnii strânși... Autor, Mihail Janto În cazul acestei poezii, ma simt obligat față de cititorii mei cu o explicatie asupra genezei ei. Poezia am scris-o în amintirea zilelor
DOAR PUMNII STRÂNȘI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 by http://confluente.ro/mihail_janto_1490374738.html [Corola-blog/BlogPost/375642_a_376971]
-
Te iubesc! /ca să năvălească lumea în mine, urlând. / Ce adânc sunt, Doamne, ce adânc! / Nesfârșită văgăună luminoasă sunt...» (Făt-Frumos - SÂrg, 141); «... trec doar tancurile noastre, /ale noastre! /ale noastre! /să râdem mândri, împreună/și totuși în mine/e-o strună plânsă/m-aștept să reintru în mine/și vom râde mândri împreună/trec tancurile noastre, /trec tancurile noastre, mândre...» ( Trec tancurile noastre mândre - SÂrg, 64). Într-o Anti-ars poetică (de joi, 27 octombrie 1955), declară urmuzian și „mironparaschivesc “: Foaie verde fir
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
atunci... Dar aceea a expirat. Acum trebuie cerută o viză nouă... Am mai așteptat 4 luni după care mi-a sosit viza mult dorită. Am ajuns acasă la Oradea cu inima strânsă. Pe peronul gării m-a întâmpinat o femeie plânsă, îmbătrânită, îmbrăcată în doliu. Era mama! O voce mă trezește din somn: „Vă rog să îmi dați pașapoarte sau cărțile de identitate! În curând vom ajunge la punctul de trecere a frontierei cu România!”. Era vocea șoferului de pe microbuzul companiei
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1389771763.html [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
Ești aici, iubite, la începutul lacrimii, înfrigurate de un nepătruns fior mă alinți cu un dor sufocat între cer și pământ. îmi simți tu necuprinsul, taina, patima visul care niciodată nu minte? îmi auzi glasul sonor care seamană a izvoare plânse, în seri cu lună plină? îmi vezi gândurile înveșmântate în amurgul învinețit de a toamnei vină? Referință Bibliografică: Dimineți cu parfum de toamnă / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 296, Anul I, 23 octombrie 2011. Drepturi de
DIMINEŢI CU PARFUM DE TOAMNĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dimineti_cu_parfum_de_toamna.html [Corola-blog/BlogPost/356975_a_358304]
-
catrene și două terține, de fapt patru fraze, care concentrează în ele tablouri minunate ale naturii, toamna. Personificarea și epitetul personificator sunt mijloacele artistice cheie ale sonetului (cu o ultimă sforțare spre lumină ”copacii goi” ”se închină” la ceruri, ”copacii plânși”, dezgoliți de frunze, se pregătesc pentru o ”viață viitoare”.) Superbă imagine artistică aceea a frunzelor, care, ”în amorțire”, privesc ”cu jale” potecile, ca pe mormântul în care vor intra ”îmbălsămate cu rugină”! Ramurile sunt „triste” pentru că vântul „strânge frunzele-n
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1411325948.html [Corola-blog/BlogPost/354396_a_355725]
-
fie teamă După cum vezi, sunt eu. Tu m-ai chemat! Să-mi spui ce ai nevoie. Vrei un sfat Sau ai vrut doar să fii băgată-n seamă? Te văd cam abătută și cam tristă, Privirea ta mi-arată ochii plânși, Și văd amărăciune-n pumnii strânși Din care-și scoate colțul o batistă. -Nu ezita, hai, pune-ți o dorință! -Doar una pot? - Ascultă! De tu vrei, Dorințele, chiar pot, să fie trei, Alege, dar, ce-ți e de trebuință
PEȘTIȘORUL DE AUR de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1466250951.html [Corola-blog/BlogPost/375257_a_376586]
-
ei un surâs divin. Vântul începe să adie ușor, Scuturând petalele vișinilor ca niște lacrimi zburătoare care încep sa se contopească cu părul fetiței bălaie, născând imaginea unui înger... un înger cu părul de aur și cu ochi triști și plânși. ȘI DACĂ Și dacă ar fi să fim sortiți unui alt trai, Și dacă ai fi și tu un muritor de rând, Și dacă ne-am fi născut într-un alt timp, Oare tot te-aș mai iubi? Și dacă
JURNALUL UNEI FETE CARE RÂDE (POEME) de IOANA CREŢ în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ioana_cret_jurnalul_unei_fe_ioana_cret_1371876002.html [Corola-blog/BlogPost/346153_a_347482]
-
năframa, Tu alergi să prinzi năluca unui vis, Dar oprește-te prietene, ia seama, Pașii tăi se-ndreaptă-n grabă spre abis. ?n zadar aștepți năluca fericirii, ?n zadar apuci cu pumnii amândoi, Vei plăti tribut dezamăgirii, Obosit, cu ochii plânși, cu pumnii goi. ?ntoarce-te la Domnul, așa cum ești, Cu zdrențe-n suflet și poveri ?ntoarce-te la Domnul, cu-n cuget nou Și-o altă inimă să-i ceri. ?ntoarce-te la Domnul, La pieptul Lui să înțelegi cât te-a iubit
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Depresia_durerea_sufletului_unde_se_poate_gasi_eliberare_si_pace_.html [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
Hodină-ți oasele robite într-o viață, Căci ai zdrobit trupu-ți firav de fier Cărând cu poala soarele din ceață. Ești ghem de om, micuță și plăpândă Dar ai putere cât un car cu boi, Nu cere vieții tale-n plâns osândă Căci din golașe palme, ne-ai făurit pe noi. Stai locului și șezi baremi o clipă Ajungă-ți fuga-n trupul tău lumesc, Căci Domnu-ți dăruiește a Raiului aripă Iar eu mă-nchin din suflet... zicându-ți MULȚUMESC! Referință
MĂICUȚĂ, ARIPĂ DE RAI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1486103864.html [Corola-blog/BlogPost/375509_a_376838]
-
de doruri de vacanță Îmi cutreieră prin fibre Că mă scad din echilibre Vag, în fiecare stanță Și când nu mai pot să mi le Cenzurez și le reprim, Ploi subtile mă deprim Multe nopți întregi și zile O vacanță plânsă-ntruna Cum tânjești dup-o iubire Ce-a trecut în amintire Și se pierde-ncet ca runa; Când vă văd cu sacu-n spate Și cu bronzul pe obraz Moare-n mine de necaz, Un dușman, de sănătate! Referință Bibliografică: Dor
DOR DE VACANŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dor_de_vacanta.html [Corola-blog/BlogPost/351079_a_352408]
-
dorit, deci vineri, primarul, cu un aer solemn și extrem de fericit, îi declara pe cei doi: soț și soție până la sfârșitul zilelor. Sâmbătă, la biserică, popa cel frumos - trist și cu lacrimi în ochi -, săvârși slujba, iar la Isaia dănțuiește plânse ca un copil. Emoție mare în biserică. Lăcrimă și șeful Poliției, împreună cu ofițerii și plutonierii din subordine, mă rog, aproape toată partea bărbătească sub cincizeci de ani. Doar femeile, deși vădit ușurate, stăteau așa, mai înțepate, ca să nu le creadă
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403973799.html [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
apus.... XXV. MONOLOGUL IUBIRII, de Ana Soare , publicat în Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016. Ce e iubirea mea, fără de tine? Un monolog banal, cu sunetul stingher Un țipăt mut, ce strigă nebunește-n mine Cu sufletu-ngenunchi, și ochii plânși, spre cer. În fiecare strigăt, îmi mai răsare o rană Ce înflorește în lacrimile cristaline... Iar sufletul îmi pare o primăvară Cu flori de răni, născute din iubire. Ce e iubirea mea, fără de tine? Un monolog rostit de o tăcere
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_soare/canal [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
rostit de o tăcere Aplaudat de lacrimi și suspine Deși în el, nu este încheiere... Citește mai mult Ce e iubirea mea, fără de tine? Un monolog banal, cu sunetul stingherUn țipăt mut, ce strigă nebunește-n mineCu sufletu-ngenunchi, și ochii plânși, spre cer.În fiecare strigăt, îmi mai răsare o ranăCe înflorește în lacrimile cristaline... Iar sufletul îmi pare o primăvarăCu flori de răni, născute din iubire. Ce e iubirea mea, fără de tine? Un monolog rostit de o tăcereAplaudat de lacrimi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_soare/canal [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
meu. Fulgi răzvrătiți împietresc obosiți pe genele timpului și ard amintiri ce-mi cîntăresc viețile trecute pustiite prin veacuri adunate acum în prima zăpadă! Și, ninge! Ninge duios pe sufletul primei zăpezi! ANOTIMPUL LACRIMILOR Anotimp al lacrimior încrustate pe palmele plînse ale sufletului mă-năbuși cu iluzia veșniciei cu flacăra nevăzută ce-mi devorează în liniște timpul. ANOTIMPURI ÎNGROPATE Anotimpuri îngropate revin în memoria timpului meu unduindu-și pletele peste anii mei netrăiți. Mă strecor, printre clopote, cu dangăt mut în
ANOTIMPURI OSTILE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Anotimpuri_ostile.html [Corola-blog/BlogPost/344345_a_345674]
-
studiu în România. În cadrul evenimentului va fi expus albumul„Mari români de pretutindeni”/„Outstanding Romanian Farand Wide” al editurii Alexis și proiectarea unor scurte filme de prezentare a României produse de Autoritatea Națională de Turism (ANT). Colecția de 50 de plânse este alcătuită din fotografii de arhivă, documente, biografii esențiale și gânduri ale unor personalități originare din România, care au fost remarcate în străinătate, precum: Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, George Pomutz, Dora D’Istria, Emanuil Gojdu, Eudoxiu Hurmuzachi, Nicolae Tesla, George
Manifestări culturale românești de Ziua Europei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105547_a_106839]
-
Cuvintele nimic azi nu-i mai spun Și nici culoarea cerurilor, prea săracă, A amintirii și a vinului nebun. Pe străzi nu-l vede nimeni împreună Cu cei ce mor, ci doar cu umbra lui Și cu himera-n ochii plânși, întrebătoare. De vrei să-l știi, privește-l în statui Și-ascultă-i cântul care-n valuri se adună Sfâșietor ca o chemare-a nimănui. Așează-n gând pe versul lui o floare. în toiul nopții De ce, Golgotă, m-ai adus la
Poezie by Nicolae Ungurean [Corola-website/Imaginative/7109_a_8434]
-
vrut să i se-nchine. Infernul vieții-i astăzi partea mea? De unde sunt mai pot avea scăpare? Mi-e sufletul strivit de crucea grea. Privirile-n zadar scrutează-n zare; Din năzuinți un semn măcar n-apare. în jur doar plâns, pe ceruri nici o stea. 1956 Calvar Calvar, calvar, de unde-ai răsărit Cu-atâta întuneric prea deodată, în primăvara mea învolburată, Cu-albastrul de neliniște sfințit? Se tânguie salcâmul înflorit Al inimii și floarea-i scuturată Troiene-așterne peste viața-mi toată
Poezie by Nicolae Ungurean [Corola-website/Imaginative/7109_a_8434]
-
păsări îmbufnate scuturând Din aripi minunatele clepsidre De clipe coapte timpul se deschide În inimile noastre fremătând. Mai mormăim înverșunat ca ursul Când gustul mierii vieții nu ne place Atâtea flori prind dorul a-l desface Și viața își urmează plânsă cursul. Trec păsările peste-un ochi de apă Ca niște fluturi galeș dormitând În aerul retoric respirând Ca un cutremurat ușor de pleoapă. Tu cea ascunsă-n clipele virgine, Cea rătăcind o viață pe poteci Prin umbra din aleea mea
POEME ÎN OGLINDĂ (II) de ION VANGHELE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_ion_vanghele_poeme_ion_vanghele_1329269382.html [Corola-blog/BlogPost/356298_a_357627]
-
întruna Și-apoi ne-a despărțit furtuna Cu dune de nisip și sare Și-și duce crucea fiecare Lăsând în urmă urme, urme În care noaptea vin să scurme Străini ce seamănă cu noi; De-aceea doamnă, amândoi Cu ochii plânși și suferinzi Ne șterge apa din oglinzi Cum valul mării lent nisipul Când bate vântul și disipu-l Referință Bibliografică: Ne șterge apa din oglinzi / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05 septembrie 2011. Drepturi de
NE ŞTERGE APA DIN OGLINZI de ION UNTARU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_sterge_apa_din_oglinzi_.html [Corola-blog/BlogPost/364612_a_365941]
-
îi uma calea având-o pe Veronica, ferită de ochii lumii, pe capra din spate. Prezența ei fusese foarte discretă atât la biserică cât și la mormânt. Știa că lumea o ura, mai ales protipendada care participa la înmormântare. Femeia plânsă, îmbrăcată toată în doliu, a așteptat până s-ă retras lumea și, singură, în fața reavănului mormânt, îi jura lui Eminescu că peste cincizeci de zile , se vor întânli pe meleagurile veșniciei, va fi și ea lângă el. Timp de două
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1496323195.html [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
Venea o doamnă pe la dânsul, dar a fost rugată și ea să plece. N-aș putea să vă spun mai mult! Fac stânga împrejur hotărât să trec pe la Ingrid. Îmi deschide după repetate și insistenre bătăi în ușă. Are fața plânsă. - Ce mai cauți pe aici? O îmbrățișez împotriva dorinței ei. - Voiam doar să te văd! zic. Se desprinde hotărâtă din îmbrățișare. - Bine, m-ai văzut! Acum vreau să rămân singură. N-am de gând să renunț și mă așez într-
DRUMUL APELOR, 20 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1487407677.html [Corola-blog/BlogPost/376320_a_377649]