2,060 matches
-
odată cu presupusa lui plecare, luând cu asalt urechile răbdătoare ale bunicii, care încerca fără prea mult succes să restabilească pacea. Liniștea se așternu curând, ca un văl de catifea asupra capetelor aplecate peste farfuriile din poală, în care abureau alte plăcinte rumene. La măsuța rotundă stăteau acum copiii, ocupați până peste cap să le vină cumva de hac, suflându-și în degete sau înghițindu-le nemestecate de fierbinți ce erau. Bunica îi privea cu dragoste mare din pragul ușii, ascunzându-și
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1482240344.html [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
TUDOR 1 iulie 2015 ------------------------------------------ ASOCIAȚIA “SALVEAZĂ O INIMA” Sediul social:sat Boscoteni Comuna Frumușica Jud.Botoșani C.I.F: 31015982 E-mail: salveazaoinima@gmail.com \Website: www.salveazaoinima.ro Facebook: www.facebook.com/salveazaoinima Telefon: 0752.753.540 14.04.2015 Vlad Plăcintă Președinte Asociația “Salvează o inimă” 0752753540 Transmite, r. Tănase Tasențe Director General Plus Communication Referință Bibliografică: Gabriel TUDOR - DIALOG DESPRE E-COMMERCE CU LIVIU TALOI / Gabriel Tudor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie 2015. Drepturi
DIALOG DESPRE E-COMMERCE CU LIVIU TALOI de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_tudor_1435762713.html [Corola-blog/BlogPost/352796_a_354125]
-
altă ordine de idei, culegem ceea ce semănam! Șo... doamnelor și domnilor, lăsați frustrarea deoparte, ca toți suntem o apă și-un pământ! Iubiti-va, respectati-va și înainte de a va porcăi reciproc, ganditi-va că toți suntem bucăți din aceeași plăcintă cu mere!
FRUSTRARE! de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 by http://confluente.ro/Misandrie_vs_misoginism_eu_ii_clarissa_emanuela_1394273486.html [Corola-blog/BlogPost/360162_a_361491]
-
să fie orbi. Să nu uităm însă că "fiecare pasăre pe limbă ei piere". Așa că, tot încercând să-i orbeasca pe mămăligari, haimanaua chioara riscă să își piardă credibilitatea, și odată cu ea și mămăligă. Și cum orice haimana este "la plăcinte înainte și la război înapoi", mămăligarii își vor da repede seama că pentru a ține departe de mămăligă haimanalele, nu trebuie decât să le ia plăcintă de sub nas.Problema însă apare în modul de identificare a haimanalelor, pentru că "hoțul este
LA MAMALIGA MARE, VIN MULTE HAIMANALE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1411613031.html [Corola-blog/BlogPost/353164_a_354493]
-
își piardă credibilitatea, și odată cu ea și mămăligă. Și cum orice haimana este "la plăcinte înainte și la război înapoi", mămăligarii își vor da repede seama că pentru a ține departe de mămăligă haimanalele, nu trebuie decât să le ia plăcintă de sub nas.Problema însă apare în modul de identificare a haimanalelor, pentru că "hoțul este primul care strigă:prindeți hoțul", iar "hoțul neprins, este negustor cinstit". Ne vrem mămăligă numai pentru noi, întreaga, așa cum am făcut-o, așa că tineti-va la
LA MAMALIGA MARE, VIN MULTE HAIMANALE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1411613031.html [Corola-blog/BlogPost/353164_a_354493]
-
poate-aicea este Cum s-a-ntâmplat și în poveste!... Își luară inima în dinți Și se gândiră la părinți Că nu s-or vedea vreodată Decât : părinți, feciori și fată! Și-au mers cu toții înainte (Ca la război, nu la plăcinte!) Să lupte împreună, toți, Să-și scape sora de la hoți. Mai merseră-o bucată bună Și-apoi înc-o săptămână, C-au ajuns într-o pădure deasă Cu străluciri de aur și mătasă! Pe jos - covoare de ceramică - Pe sus - o
TREI, DOAMNE, ȘI TOȚI... PATRU ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1443452181.html [Corola-blog/BlogPost/363371_a_364700]
-
în țărînă. Bunica a pregătit arămia cea mare (cât zece găleți la un loc) și-a așezat-o pe pirostrii deasupra unui șanț plin cu lemne de ulm și de fag. Spre seară-și cheamă vecinii la clacă. A pregătit plăcinte și mai are vin din vechea recoltă. Înarmate cu lingri din tinichea si căldări din aramă, femeile au sosit și sunt gata să-nceapă munca. Câțiva bărbați taie pepenii în jumătăți, miezul suculent, roșu și dulce este curățat de gospodine
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Miere_din_pepeni_verzi.html [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
zemos fierbe-n arămie. Începe o noapte în care se deapănă povești, întâmplări și basme, pe care noi copiii le ascultăm cu pleoapele grele de somn. Bărbați și femei savurează aromatul vin rubiniu pus în valoare de gustul delicios al plăcintelor dobrogene umplute cu brânză de oaie, coapte în tăvi din aramă unse din plin cu unt și acoperite cu smântână bătută cu ouă, de către bunica Maria. Spre ziuă răcoarea dimineții ne trezește și pimim în dar spuma dulce și parfumată
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Miere_din_pepeni_verzi.html [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
din struguri să constituie un dulce plin de savoare, în lungile zile din post, care să le dea forță și putere de muncă. Dintr-un castron din ceramică-nflorată, luăm miere cu cătrunițe galbene, dungate-n maroniu și turnăm peste plăcinta oprită pentru noi. Este un deliciu pe care aș dori să-l mai servesc dar, din păcate, a dsipărut odată cu bunicii noștri și azi, nimeni nu-și mai amintește de mierea din pepeni verzi. Referință Bibliografică: Miere din pepeni verzi
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Miere_din_pepeni_verzi.html [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
tot Nicolae, botezat așa, pentru că se născuse chiar de ziua Sfântului Mare Ierarh. Masa lor era plină de bucatele de post, căci era Postul Crăciunului, respectat cu mare strictețe la el în casă. Soția sa, o foarte bună gospodină, făcea plăcinte cu mere și plăcințele cu dovleac - favoritele fiului cel mare. Pe masa gătită cu un acoperământ brodat fin, îi așteptau sarmalele de ghebe, frumos aliniate pe platoul de porțelan. „Ei, ce vremuri! De s-ar mai întoarce, măcar și pentru
GHEORGHE A. STROIA: POVESTE DE IARNĂ – CE ŢI-AI DORI DE ZIUA TA, MOŞ NICOLAE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_poveste_de_iarna_ce_ti_ai_dori_de_ziua_ta_mos_nicolae_.html [Corola-blog/BlogPost/364548_a_365877]
-
își arăta limbile roșietice, prin zăbrelele portiței de la sobă. Pe perete, candela era aprinsă, împrăștiind în jur pace și liniște. Masa de la perete era gătită deja de sărbătoare și bucatele aburinde stăteau frumos aliniate! Mirosea a sarmale de ghebe, a plăcinte de mere cu scorțișoară și rom! Credea că visează sau că a murit și a ajuns în rai. Nu atât în raiul lui Dumnezeu, ci în raiul care făcuse parte din viața lui, odată. Se trezi buimac, luat pe sus
GHEORGHE A. STROIA: POVESTE DE IARNĂ – CE ŢI-AI DORI DE ZIUA TA, MOŞ NICOLAE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_poveste_de_iarna_ce_ti_ai_dori_de_ziua_ta_mos_nicolae_.html [Corola-blog/BlogPost/364548_a_365877]
-
la musafiri și ai venit și matale cu 60 de ouă și nu mai știam ce să fac cu atâtea, iar Rozica a spus că e păcat să se strice, că ouăle costă, și a început să facă prăjituri și plăcinte și budinci, să-mi fie sănătoasă, că am cheltuit pe zahăr, cacao, spanac și brânză nouă la sută încă de zece ori pe atâta, și înțelegi chiar și matale ce economie grozavă mi-ai făcut! Acuma, ai foarte multă dreptate
SCHIŢE UMORISTICE (94) – BUCUROŞI DE OASPEŢI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1482379281.html [Corola-blog/BlogPost/366984_a_368313]
-
că e mai bine, a zis Ovidiu care trecuse deja la despachetat. - Cinci pungi cu mușchi pentru grătar, o pungă cu ouă, un curcan, tobă, șorici, cârnați, două borcane cu brânză, trei borcane cu murături, câteva cu zacuscă, doi cozonaci, plăcintă cu mere, dulceață, vin și o pâine de casă, am inventariat eu în timp ce le strecuram în frigider. - Mai este un borcan cu sarmale și unul cu ciorbă de perișoare, mă anunțase Ovidiu la final. - Putem să botezăm copilul! am zis
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1484996049.html [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
de bucate, Dragostea voastră care se împarte Celor ce vin aici să vă colinde, Vă fie fericirea cât cuprinde! Dospește aluatul în covată, Nu v-a mințit, nu minte niciodată Versul meu flămând, luați aminte- Miroase-a cozonaci și a plăcinte Și un copil, desculț peste coline, Vine, cititorul meu, spre tine, Gura lui de sorcovit e arsă- Deschide-i sufletul să intre-n casă... Referință Bibliografică: Vin sărbătorile... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1441, Anul IV
VIN SĂRBĂTORILE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1418289847.html [Corola-blog/BlogPost/376740_a_378069]
-
Ne-am întâlnit cu daci adevărați Alex, Mihai Coman și Valentin Șerban, i-am avut printre noi pe Ștefan cel Mare, A.I. Cuza și Constantin Brâncoveanu, am pictat flori de floarea soarelui cu pictorul nostru local, Lucian Brener, am degustat plăcinte românești stropite din belșug cu vin și am simțit încă o dată bucuria de a fi români adevărați!! Am fost la sat, la bunici pășind în micuța sală socială a bisericii, care prin dragostea iubitorilor de folclor ai comunității noastre s-
EMOŢIE DE TOAMNĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mara_circiu_1476199150.html [Corola-blog/BlogPost/354547_a_355876]
-
și cele mai dure inimi, numai că recitalul lor rămase fără admiratori. Nicăieri nu se zărea țipenie. Pe masă filtrul de cafea aștepta să-și reverse bucuria neagră și aromată în ceștile de porțelan, aliniate grațios alături de un platou cu plăcinte dulci și sărate, calde încă. Ordinea și eleganța domneau discret în toată casa, care părea că e doar pentru ei. Masa era pregătită pentru doi, ceea ce sugera că ceilalți luaseră deja, micul dejun. Lea zâmbi mulțumită, observând privirile admirative ale
DILEME ( FRAGMENT 35) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1492117061.html [Corola-blog/BlogPost/375663_a_376992]
-
național și care s-au încheiat cu succes, am constatat că românii sunt persoane generoase, cu suflet mare și sar imediat în sprijinul semenilor lor, mai ales dacă acel seamăn este un bebeluș care are toată viața înainte”, declară Vlad Plăcintă, președintele Asociației “Salvează o inimă”. Cei care vor să salveze inimioara Alexandrei, o pot face donând online, pe website-ul https://salveazaoinima.ro/campaigns/dogariu-alexandra/ sau direct în conturile tatălui, Dogaru Emilian - RO28BTRLRONCRT0293393501 (Ron) sau RO75BTRLEURCRT0293393501 (Euro). Asociația “Salvează o inimă
Inimioara Alexandrei va inceta sa mai bata fara dragostea noastra by http://uzp.org.ro/inimioara-alexandrei-va-inceta-sa-mai-bata-fara-dragostea-noastra/ [Corola-blog/BlogPost/92836_a_94128]
-
ne atingem scopul final de a lăsa copiilor noștri o moștenire valoroasă, mărturie a faptului că noi oamenii, comunitatea în ansamblul ei, suntem tot ce trebuie și suficient pentru ca lucrurile să meargă într-o direcție bună. Persoană de contact Vlad Plăcintă Președinte Asociația “Salvează o inimă” 0752753540 Dogariu Emilian Tatăl Alexandrei Dogariu 0758517053 Dr. Tănase Tasențe Director General Plus Communication office@pluscommunication.eu 0725.465.508
Inimioara Alexandrei va inceta sa mai bata fara dragostea noastra by http://uzp.org.ro/inimioara-alexandrei-va-inceta-sa-mai-bata-fara-dragostea-noastra/ [Corola-blog/BlogPost/92836_a_94128]
-
s-au alăturat peste 50.000 de persoane și companii românești și internaționale, înregistrându-se pe platforma online donații de peste 900.000 de Euro și peste 160.000 de Euro din campanii de donații prin SMS. Persoană de contact Vlad Plăcintă Președinte Asociația “Salvează o inimă” 0752753540 Dr. Tănase Tasențe Director General Plus Communication 0725.465.508
Ajută-l pe Robert să zâmbească! S-a născut cu o anomalie gravă a gurii şi nu poate mânca normal by http://uzp.org.ro/ajuta-l-pe-robert-sa-zambeasca-s-a-nascut-cu-o-anomalie-grava-a-gurii-si-nu-poate-manca-normal/ [Corola-blog/BlogPost/94051_a_95343]
-
ne atingem scopul final de a lăsa copiilor noștri o moștenire valoroasă, mărturie a faptului că noi oamenii, comunitatea în ansamblul ei, suntem tot ce trebuie și suficient pentru ca lucrurile să meargă într-o direcție bună. Persoană de contact Vlad Plăcintă Președinte Asociația “Salvează o inimă” 0752753540 Dr. Tănase Tasențe Director General Plus Communication 0725.465.508
Un simplu SMS de 2 Euro, la 8832, cu textul “Teresa”, îi poate salva viața unei fetițe cu tumoare cerebrală by http://uzp.org.ro/un-simplu-sms-de-2-euro-la-8832-cu-textul-teresa-ii-poate-salva-viata-unei-fetite-cu-tumoare-cerebrala/ [Corola-blog/BlogPost/94165_a_95457]
-
de măsline și suc de lămâie - toate într-o baie de iaurt grecesc din lapte de capră, un preparat răcoros și delicios, de care nu te saturi. Din patiseria cipriotă, foarte bogată și variată, de altfel, amintesc aici tradiționalele „spanakopita” - plăcinta cu spanac și „tiropita” - mini plăcinte cu brânză. Deserturile sunt în general foarte dulci dar deosebite: „loukoumades”, sunt un fel de biluțe din cocă special pregătită, prăjite și trase prin miere, scorțișoară sau zahăr. Am văzut la Lefkara modul în
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_12_despre_georgeta_resteman_1345779093.html [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
toate într-o baie de iaurt grecesc din lapte de capră, un preparat răcoros și delicios, de care nu te saturi. Din patiseria cipriotă, foarte bogată și variată, de altfel, amintesc aici tradiționalele „spanakopita” - plăcinta cu spanac și „tiropita” - mini plăcinte cu brânză. Deserturile sunt în general foarte dulci dar deosebite: „loukoumades”, sunt un fel de biluțe din cocă special pregătită, prăjite și trase prin miere, scorțișoară sau zahăr. Am văzut la Lefkara modul în care se prepară deliciosul „loukoumi” - un
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_12_despre_georgeta_resteman_1345779093.html [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
amărui, sosul e puțin dulceag, iar porția e generoasă. Nu spun asta doar ca să mai adaug semne aiurea în text, încerc să te avertizez să mai păstrez puțin loc și pentru desert. Pentru că la Casa se fabrică cea mai bună plăcintă de mere, servită fierbinte sub două cupe de înghețată malaga (rom și stafide). Desertul complet conține și sos de caramel și frișcă în vârf, dar eu una prefer să nu complic gustul de măr copt și rom rece cu adaosuri
Casa mea preferată si ficăţeii belgieni by http://www.zilesinopti.ro/articole/455/casa-mea-preferata-si-ficateii-belgieni [Corola-blog/BlogPost/96886_a_98178]
-
și stafide). Desertul complet conține și sos de caramel și frișcă în vârf, dar eu una prefer să nu complic gustul de măr copt și rom rece cu adaosuri sintetice. ### Meniu - Ciorbă pui a la grec 9,5Ficăței belgian 22 - Plăcintă măr 12 - Heineken draft 5
Casa mea preferată si ficăţeii belgieni by http://www.zilesinopti.ro/articole/455/casa-mea-preferata-si-ficateii-belgieni [Corola-blog/BlogPost/96886_a_98178]
-
clasei, atunci când era cazul. Tăiatul și despicatul lemnelor era tot treaba copiilor, mai ales pe timp de iarnă. Trebuiau să care lemnele despicate în casa moșului, trebuiau stivuite frumos. Pentru treaba asta primeau de la nevasta învățătorului câte o bucată de plăcintă, ea era mai largă la suflet când vedea degetele copiilor înghețate de ger. Și grădina de cartofi și zarzavaturi, tot de mâinile copiilor era lucrată, atât primăvara cât și toamna. Era obiceiul clasei ca fiecare să aducă ceva bun de
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411372657.html [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]